Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au inițiat, pe 26 noiembrie 2025, o serie de percheziții în București și în Târgu Mureș, vizând presupuse infracțiuni legate de prăbușirea financiară a societății Euroins Romania. Anchetatorii au organizat 12 descinderi în București și două în Târgu Mureș, vizând locuințele a zece persoane implicate în managementul superior al companiei, precum și birourile unor firme controlate de acționarii bulgari.
„Percheziţiile au loc la domiciliile a 10 persoane fizice (care au activat la nivelul conducerii superioare/executive a unei companii de asigurări, ER, în perioada relevantă cauzei) şi la sediile unor persoane juridice controlate în prezent de patronatul bulgar al societăţii”, arată un comunicat al Parchetului General.
Cum ar fi fost afectați asigurații
Potrivit procurorilor, banii încasați de la clienți ar fi fost redirecționați către alte firme controlate de acționarii bulgari. Mai mult, despăgubirile nu erau plătite multor păgubiți iar compania ar fi trimis raportări false către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a ascunde problemele.
Euroins Romania ar fi avut obligația să formeze rezerve de bani pentru plata daunelor. În realitate, aceste rezerve erau cu sute de milioane de lei sub nivelul necesar. În unele situații, lipsa ajungea la peste 1 miliard de lei, susțin anchetatorii.
Compania Euroins vindea aproape exclusiv polițe RCA (peste 95% din afaceri), un procent neobișnuit de mare față de restul pieței (unde media era de maximum 50%). Din această cauză, firma ajunsese să plătească mai mult decât încasa, generând pierderi uriașe.
În loc să corecteze situația, susțin procurorii, conducerea ar fi continuat vânzarea de polițe RCA ieftine pentru a atrage bani, în ciuda faptului că nu mai putea acoperi despăgubirile.
Pentru a evita plata daunelor, compania ar fi respins nejustificat cererile de despăgubire, nu ar fi plătit sumele stabilite de instanțe, ar fi ascuns dosarelor și ar fi făcut raportări false privind situația daunelor.
Un control ASF a arătat că peste 5.800 de dosare au fost respinse fără motiv, în valoare de peste 60 milioane lei, arată comunicatul
Autoritatea a mai descoperit că existau aproape 37.000 de litigii neraportate, adică dosare pentru care clienții sau păgubiții au dat compania de asigurări în judecată.
Din cauza neplății, s-au acumulat peste 301 milioane lei penalități și peste 40 milioane lei cheltuieli de executare silită.
Transferul banilor rămași printr-un contract de reasigurare
Înainte de falimentul Euroins Romania, ASF a descoperit că compania avea un deficit major de capital, în valoare de peste 2 miliarde de lei.
Când conducerea compania a înțeles că urmează retragerea autorizației, ar fi pus în aplicare un mecanism rapid de transferare a banilor rămași din firmă către o companie afiliată lor, printr-un nou contract de reasigurare.
Contractul ar fi inclus o clauză care permitea firmei respective să păstreze toate sumele plătite în avans, în cazul în care Euroins intra în insolvență, ceea ce s-a și întâmplat.
După retragerea autorizației, firma afiliată a denunțat contractul și ar fi reținut active în valoare de peste 1,5 miliarde lei, afirmă anchetatorii.
Și, nu în ultimul rând, între 2020 și 2023, deși Euroins nu își mai putea plăti obligațiile, în contabilitatea firmei apar împrumuturi acordate unor firme afiliate, fără ca banii să fie vreodată recuperați, plăți în avans pentru servicii care nu au fost prestate sau creanțe neîncasate.
Aceste operațiuni ar fi produs un prejudiciu de peste 75 milioane lei, în favoarea unor firme controlate de aceiași acționari.
Replica Eurohold, acționarul Euroins
Într-un comunicat transmis Europei Libere, compania Eurohold Bulgaria și Euroins Insurance Group afirmă că acțiunea de percheziționare a foștilor angajați Euroins România este „rușinoasă” și „fără sens juridic”.
„Acest act nu este doar rușinos, ci și complet lipsit de sens din punct de vedere juridic - orice «dovadă» care ar putea fi găsită trei ani mai târziu în locuințele private ale cetățenilor români care au lucrat ca angajați obișnuiți ai Euroins România (EIRO) nu ar fi acceptată de nicio instanță”, se arată în comunicat transmis de Eurohold și Euroins Insurance Group.
Eurohold Bulgaria este compania mamă iar Euroins Insurance Group (EIG) este divizia de asigurări controlată de Eurohold. Euroins România este subsidiară a Euroins Insurance Group.
Eurohold Bulgaria și Euroins Insurance Group mai transmit că perchezițiile la domiciliile unor foști angajați Euroins România coincid cu momentul în care Eurohold Bulgaria AD și Euroins Insurance Group au intentat o a doua acțiune de arbitraj internațional împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor Relative cu Investițiile (ICSID) din Washington.
În această acțiune juridică, arată Eurohold, se solicită statului român 575 milioane euro despăgubiri. Mai multe entități care afirmă că au suferit pierderi s-ar fi alăturat cazului, se mai arată în comunicat, ceea ce ar ridica valoarea totală a despăgubirilor cerute României la peste 1 miliard de euro.
Eurohold și EIG mai susțin că au adunat, în aproape trei ani, „dovezi și analize irefutabile” care arată că decizia de retragere a licenței ar fi fost ilegală și că Euroins România ar fi fost pe deplin solvabilă în momentul respectiv.
Euroins România a intrat în faliment în 2023, decisiv prin hotărârea Curții de Apel București în februarie 2025.
Scandalul Euroins
ASF a ajuns, din nou, în atenția publică după falimentul celui mai mare asigurator din țară, Euroins. În acest context a ieșit la iveală că în 2021, anul unui alt faliment răsunător, șefii ASF au primit bonusuri de performanță. Președintele ASF, Nicu Marcu, a primit în 2022 trei salarii bonus, în valoare de 12.000 de euro fiecare. Salariul pe care îl încasează anual e de 150.000 de euro, potrivit declarației de avere depuse anul trecut. Și adjuncții săi au încasat bonusuri, tot pentru performanțele deosebite din 2021, dar nu la fel de mari.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a retras licența companiei pe 17 martie 2023, care s-ar fi aflat în insolvență și ar fi avut un deficit major de capital de solvabilitate, de circa 2,2 miliarde lei, precum și un deficit de capital minim de 1,75 miliarde lei.
Cauzele principale ale situației financiare precare ar fi fost nerespectarea indicatorilor financiari, rezerve insuficiente pentru acoperirea daunelor potențiale, pierderi constante pe toate clasele de asigurări, neplata la timp a daunelor și lipsa unor demersuri eficiente privind recuperarea creanțelor și împrumuturilor acordate.
În plus, ASF a considerat că Euroins Romania compania a supraestimat veniturile și a subestimat cheltuielile, ceea ce a agravat situația financiară.
Unii specialiști au criticat întârzierea intervenției ASF. Grupul Eurohold, deținătorul Euroins, a contestat decizia, inițiind un arbitraj la Washington și un proces la CEDO în februarie 2024, acuzând tratament inechitabil și acțiuni ilegale ale statului român care i-ar fi distrus afacerile.
Aproximativ 2,8 milioane de români aveau asigurări auto RCA valabile la Euroins în momentul retragerii licenței companiei de către ASF, în martie 2023.
În total, la acea dată, erau valabile circa 3,66 milioane contracte de asigurări la Euroins.
Până la sfârșitul anului 2024, circa 240.000 de foști asigurați au depus cereri de despăgubire, însă peste 160.000 încă nu și-au primit banii.
Fondul de Garantare a Asiguraților gestionează aceste plăți în limita a 500.000 de lei per contract de asigurare, conform legislației în vigoare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
