Alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie sunt atipice din cel puțin două puncte de vedere:
- este o cursă strânsă între primii patru clasați între cei 17 candidați; cei patru se află la o diferență mică în sondaje, motiv pentru care orice poate influența clasamentul, iar câștigătorul e greu de prezis;
- cu o excepție, candidații cotați cu șanse sunt susținuți de partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare, iar temerile sunt că alianța politică s-ar putea rupe după această campanie.
Însă sociologii și analiștii politici par să respingă ideea că această campanie electorală riscă să dezbine coaliția PSD-PNL-USR-UDMR. Dacă se va întâmpla, motivele țin de alte calcule – fie ele bugetare, fie electorale.
În plus, avertizează ei, orice atac care ar putea fi considerat neconvențial între candidații din coaliție riscă să demobilizeze o parte din proprii susținători. În schimb, ar putea să crească susținerea pentru candidații opoziției parlamentare.
Cu nume și prenume, dacă susținătorii lui Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR) vor continua să se atace între ei, primăria Bucureștiului va fi câștigată de Anca Alexandrescu, sprijinită de AUR.
Indiferent de câștigător însă, e de așteptat ca rezultatele să aibă efecte pe trei paliere: în interiorul coaliției de guvernare; în afara ei – din perspectiva unei potențiale noi coaliții; și în dinamica președinte-premier - Nicușor Dan este mai apropiat de USR, iar Ilie Bolojan este președintele PNL.
Nemulțumirea legată de sondaje
Tensiunea între candidații Uniunii Salvați România (USR) și Partidului Național Liberal (PNL) a crescut cu puțin timp înainte de startul campaniei electorale.
Nemulțumit de scăderea afișată de un sondaj recent, candidatul USR Cătălin Drulă a acuzat Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), dar în special pe contracandidatul liberal, Ciprian Ciucu, de practici necinstite.
„«Te vom omorî cu sondajele». Asta mi-au transmis acum o lună când s-a decis organizarea alegerilor. Miza e enormă. Să captureze Capitala pentru PNL-PSD. Rețelele de partid mufate la banul public văd o catastrofă dacă pierd Primăria generală”, a scris Drulă, joi, pe Facebook.
Candidatul USR a insinuat că PSD și PNL ar mai fi aplicat strategia sondajelor măsluite și la alegerile trecute, pentru a influența rezultatul.
„E urât că Ciprian Ciucu se folosește de asta. El, care de atâtea ori mi-a spus că PNL tinde să se confunde cu Statul, că se fac jocuri murdare cu dosare penale și că îi e frică”, a mai spus candidatul USR.
Drulă a făcut referire la un sondaj INSCOP, publicat pe 20 noiembrie, care – față de alte sondaje – arăta o scădere în dreptul său:
- Daniel Băluță (PSD) - 26,6%
- Ciprian Ciucu (PNL) - 24,2%
- Anca Alexandrescu (independentă, susținută de AUR și PNȚCD) - 19,1%
- Cătălin Drulă (USR) - 11,6%.
Reacția lui Drulă a fost taxată de candidatul PNL: „Ce vină am eu că e pe locul patru? Eu sunt în competiție cu Băluță, să fie clar”, a spus Ciprian Ciucu.
Acesta a adăugat că nu are vreo legătură cu sondajul realizat de INSCOP, că nu PNL l-a comandat și a spus că Drulă ar fi vorbit din cauza „frustrării” desprinderii de pluton.
„Nu înțeleg de ce m-a luat pe mine la țintă. Chiar nu pot să înțeleg. E bine că nu am reacționat imediat, pentru că tendința era să escaladez puțin această discuție, dar mi-e de neînțeles”, a mai spus candidatul PNL, la Antena 3.
Remus Ștefureac, sociologul care a fondat și conduce INSCOP Research, spune că întotdeauna există politicieni nemulțumiți de ce indică sondajele, însă „n-am mai văzut astfel de reacții”.
„Nu îmi doresc să intru în dispută cu politicieni. De regulă, se întâmplă să vedem reacții ale politicienilor atunci când nu au rezultate foarte bune în evaluările sociologice. Recunosc însă că acest tip de reacție depășește ceea ce uzual se întâmplă în spațiul public”, spune sociologul pentru Europa Liberă.
„E un pic surprinzător și, mai ales, în condițiile în care cei care au o poziție critică au propriile date, care sunt similare cu ceea ce am publicat noi”, adaugă Ștefureac.
„Eventual, să le pună la dispoziția opiniei publice. Echipele lor știu foarte bine realitatea evaluărilor sociologice din ultimele două-trei săptămâni, mă refer la cele care sunt utilizate de partidele politice.”
Cine profită?
Andreea Pora, jurnalist și analist politic, spune că Daniel Băluță, candidatul PSD, este avantajat de faptul că Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă aleargă pe același culoar și că își împart voturile alegătorilor de centru-drepta.
„Aici e un semn de întrebare: de ce USR și PNL nu au reușit totuși să se înțeleagă pe un candidat comun, adică să treacă peste animozitățile vechi și evidente dintre cele două partide? Cred că au cedat prea ușor șantajului PSD, care a amenințat cu ruperea coaliției dacă ele vor avea un candidat comun”, completează ea.
Modul în care s-au desfășurat lucrurile până la începutul campaniei pentru candidații celor trei partide de guvernare (UDMR nu are candidat la București), pare că deviza este „când doi se bat, al treilea câștigă”.
„Băluță n-are niciun interes să intervină cu atacuri aici, pentru că știe că va smulge greu din acest electorat de centru-dreapta”, remarcă jurnalista Andreea Pora.
În schimb, Daniel Băluță „încearcă să-și dezlipească imaginea de cea a PSD-ului, care nu stă bine nici în București și, în general, nici la nivelul țării”.
Mai mult, Andreea Pora spune că „devine un pic suspect” faptul că Daniel Băluță nu o atacă nici pe Anca Alexandrescu, candidata susținută de AUR și opoziția radicală din Parlament.
„Efectiv e o luptă umăr la umăr, Băluță are nevoie de electoratul suveranist din București, care e totuși unul consistent, ca dovadă scorul dat de sondaje Ancăi Alexandrescu.”
„Probabil că se gândește că poate să atragă acest electorat printr-o atitudine neagresivă și ușor prietenoasă, care îi folosește poate mai mult decât atacurile frontale la Anca Alexandrescu”, spune analista.
Sociologul Remus Ștefureac completează: „Din păcate, nu arată grozav aceste atacuri; ele riscă să demobilizeze o parte a publicului și să crească susținerea pentru, să spunem, candidații opoziției parlamentare”.
Cu alte cuvinte, e vorba de candidații susținuți de formațiuni radicale care s-au remarcat prin poziționări de o loialitate îndoielnică față de valorile democratice și orientarea euro-atlantică a României.
„Ceea ce nu e cel mai grozav scenariu pentru alegerile din București, mai ales în condițiile în care avem această fragmentare a votului.”
Dinamica președinte-premier
Dacă scăderea în sondaje a lui Cătălin Drulă va fi confirmată și la vot, acest lucru „arată că susținerea dată de președintele Nicușor Dan nu e suficientă”, menționează analista Andreea Pora.
În plus, Drulă scade în sondaje, cu toate că USR are un scor foarte bun în București, mai bun decât al PNL-ului. De altfel, raportul consilierilor generali este de 12 la 7.
„Și mai arată ceva: că, la un alt nivel, e vorba de o luptă între candidatul susținut de premier și cel susținut de președinte. Și, în funcție de victoria unuia sau a altuia, putem să vedem mutații interesante după alegeri”, subliniază Andreea Pora.
Inclusiv politologul Vlad Adamescu vede un efect direct al alegerilor din București asupra relației dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.
„O victorie pentru Ciprian Ciucu va întări poziția lui Bolojan în partid, ajutat și de probabila revenire a lui Ludovic Orban (demis de președinte recent din funcția de consilier, n.r.) înapoi la partidul mamă. Cresc șansele ca Guvernul Bolojan să rămână în funcție până la rotativa din 2027”, spune el.
În acest scenariu, în care Bolojan iese întărit, Adamescu spune că „nu e exclus ca tabăra Hubert Thuma - Sebastian Burduja s-ar putea decide chiar să rupă PNL și să-l părăsească în favoarea unui nou proiect politic, apropiat politic de PSD și conservator”.
Pe de altă parte, spune analistul politic, o înfrângere pentru Ciprian Ciucu ar însemna slăbirea poziției lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului și „potențiala lui schimbare cu cineva din PNL mai acceptabil pentru gruparea Thuma și pentru PSD, undeva la începutul anului viitor”.
În plus, Vlad Adamescu afirmă că președintele Dan a greșit când a mizat pe fostul său coleg de partid, Cătălin Drulă, ale cărui șanse, spune el, sunt în scădere.
„A fost o greșeală politică mare, care doar va înteți viitorul conflict dintre președinte și prim-ministru, având în vedere susținerea lui Bolojan pentru Ciprian Ciucu.”
Asta deoarece Nicușor Dan ar avea un adversar redutabil în persoana lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale din 2030.
„Aproape toți președinții post-decembriști au intrat în conflicte de diverse magnituduni cu prim-miniștrii lor, inclusiv tandemuri apropiate, precum Ion Iliescu și Adrian Năstase. Excepție au făcut cei care depindeau exclusiv de voința președintelui: Emil Boc, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă”, completează politologul.
Nu în ultimul rând, Adamescu afirmă că președintele nu exclude o confruntare cu candidatul suveranist din 2030 și deja ar lucra la o susținere a partidelor mainstream, pro-europene.
„Conlucrarea lui Nicușor Dan cu PSD-ul condus de Sorin Grindeanu, viitor prim-ministru, este naturală în acest context.”
Cum va arăta coaliția de guvernare după 7 decembrie
„Există o aritmetică parlamentară destul de simplă, prea multe variante de majoritate parlamentară nu există în realitate”, spune sociologul Remus Ștefureac.
În scenariul în care PSD iese de la guvernare – după cum a început partidul din nou să amenințe – Ștefureac spune că mandatele social-democraților și ale AUR din Parlament nu sunt suficiente pentru formarea unui nou Executiv.
„Ar trebui să mai vină alte partide, POT, SOS România, ceea ce nu cred că e o opțiune pentru PSD.”
Prin urmare, spune sociologul, dincolo de încercările fiecărui partid de a ieși în față în ochii electoratului, „la finalul zilei, cred că această coaliție cumva va continua, pentru că, repet, alternative nu prea sunt”.
În ceea ce privește varianta unui guvern minoritar și în special a unui guvern minoritar AUR susținut de PSD, Remus Ștefureac afirmă că nu e nici măcar „un scenariu de laborator”, ci doar o speculație.
„PSD singur nu poate să susțină un astfel de guvern. Nu cred că este realist și nu-l văd pe președintele Nicușor Dan acordând mandatul unui premier din partea AUR în acest moment. Nu au voturi suficiente.”
La rândul său, analista Andreea Pora nu vede efecte directe ale alegerilor asupra continuării guvernării în formula PSD-PNL-USR-UDMR.
„Eu cred că nu vor fi mari probleme, indiferent cine va câștiga – dacă va câștiga candidatul PSD sau un candidat venit din zona asta de centru-dreapta”, spune ea.
Jurnalista afirmă că, în schimb, coaliției i-ar putea pune bețe în roate o victorie a Ancăi Alexandrescu, care are susținerea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
Chiar și așa, Pora nu consideră că cele patru partide de la guvernare se vor despărți din această cauză.
„Problemele coaliției sunt, de fapt, altele, în special tăierile de salarii și de posturi în administrația publică, pe care PSD le respinge. Aici cred că PSD poate să împingă lucrurile destul de departe.”
Ea a amintit de o declarație făcută zilele trecute de fostul premier PSD, Marcel Ciolacu, care s-a arătat dispus să voteze o moțiune de cenzură.
„Deci, problema coaliției e Bolojan, nu primarul de la București. Acum, din alt punct de vedere, mai observăm un lucru, că această ascensiune a Ancăi Alexandrescu, adică a curentului suveranist, avantajează PSD.”
„Pentru că un scor bun obținut de ea îl va ajuta să mărească presiunea asupra partenerilor de coaliție: «dacă nu faceți ca noi, putem oricând să trecem în barca suveraniștilor»”, concluzionează Andreea Pora.
Calendarul alegerilor parțiale din 2025
Guvernul a stabilit că pe data de 7 decembrie 2025 vor avea loc alegeri parțiale pentru postul de primar general al municipiului București, pentru funcția de președinte al Consiliului Judeţean Buzău şi pentru primăriile din 12 localităţi.
Postul de primar general al Capitalei a fost vacantat după ce primarul general Nicușor Dan s-a înscris în cursa pentru prezidențiale și a câștigat alegerile pentru Președinția României în luna mai 2025. Locul său este ocupat interimar de viceprimarul (PNL) Stelian Bujduveanu.
Perioada electorală va începe pe 2 noiembrie, când intră în vigoare Hotărârea de Guvern referitoare la alegeri.
- 11 noiembrie 2025 - începe perioada de depunere a candidaturilor pentru funcția de primar în cele 12 localități;
- 12 noiembrie - începe depunerea candidaturilor pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău și pentru funcția de primar general al municipiului București;
- în maximum cinci zile de la data înființării BEC comunale și orășenești în județele în care se organizează alegeri parțiale, dar nu mai târziu de 15 noiembrie 2025, se înregistrează alianțele electorale;
- în maximum cinci zile de la data înființării BEC Buzău și BEC București, dar nu mai târziu de 16 noiembrie 2025, se vor înregistra alianțele electorale;
- cu cel mult 20 de zile înainte de data alegerilor, dar nu mai târziu de 17 noiembrie, se încheie perioada de depunere a tuturor candidaturilor;
- pe data de 22 noiembrie, cu 15 zile înainte de desfășurarea alegerilor, începe campania electorală;
- cu cel mult cinci zile înainte de data alegerilor, 2 decembrie 2025, se vor tipări buletinele de vot;
- sâmbătă, 6 decembrie, ora 7:00, în preziua alegerilor, se va încheia campania electorală.
Votarea la alegerile locale parțiale din 7 decembrie va începe la ora 7:00 și se va încheia la ora 21:00.
La alegerile locale organizate anul trecut în București, pe 9 iunie, au participat nouă candidați.
Candidatul independent Nicușor Dan a câștigat detașat funcția de primar general al Capitalei, cu 47,94% din voturi, și a obținut al doilea mandat.
Pe locul al doilea s-a clasat Gabriela Firea, candidata PSD și fostă primar general, cu 22,17%.
Cristian Popescu Piedone a ieșit pe locul al treilea după ce a obținut 15,14% din voturi.
Au mai candidat Sebastian Burduja (PNL - 7,79%), Mihai Enache (AUR - 3,01%), Diana Șoșoacă (S.O.S. România - 2,51%), Alexandru Pânișoară (PER - 0,52%), Filip Constantin Titian (independent - 0,45%) și Dorin Iacob (AD - 0,43%).
Prezența la scrutinul de anul trecut în București a fost de 41,31% (735.761 de voturi valabil exprimate).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
