Washingtonul pare să pregătească Kievul și Moscova pentru compromisuri majore care să ducă la oprirea războiului, înainte de întâlnirea față în față a președinților american și rus. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a avertizat că orice acord de pace va face ca, probabil, ambele părți să fie „nemulțumite”, transmite RFE/RL.
„Nu va face pe nimeni foarte fericit. Probabil, la sfârșitul zilei, atât rușii, cât și ucrainenii vor fi nemulțumiți de acesta”, a declarat Vance într-un interviu pentru Fox News, difuzat pe 10 august.
Declarațiile vin înainte de întâlnirea programată pentru 15 august în Alaska între președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, o întâlnire care va marca o pauză în lunga izolare internațională a liderului de la Kremlin, care a început cu momentul invadării Ucrainei, în februarie 2022.
Discuțiile au loc într-un moment crucial, Trump fiind tot mai frustrat de Putin care nu a dat niciun semn până acum că ar renunța la cereri maximaliste pentru oprirea războiului.
Trump a sugerat în ultimele zile că orice rezolvare a războiului ar putea include „schimburi de teritorii”.
„Vom recupera ceva și vom face unele schimburi”, a spus Trump la Casa Albă pe 8 august. „Vor fi unele schimburi de teritorii în beneficiul ambelor părți, dar vom discuta despre asta fie mai târziu, fie mâine”, a spus președintele Trump.
Aceste remarci au provocat reacții puternice din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a aliaților europeni ai Kievului, care transmis din nou mesaje de sprijin ferm pentru securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
„Sfârșitul războiului trebuie să fie echitabil, și sunt recunoscător tuturor celor care susțin astăzi Ucraina și poporul nostru pentru pacea în Ucraina, care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene”, a transmis Zelenski într-o postare pe rețelele sociale pe 10 august.
El a adăugat că Kievul „apreciază și susține pe deplin” declarația de sprijin din partea aliaților săi occidentali.
Zelenski, într-un discurs video anterior, a avertizat că orice acord de pace care exclude Kievul sau care forțează cedarea de teritorii nu va fi acceptabil.
„Ucrainenii nu vor ceda pământul lor ocupantului”, a spus el.
„Orice decizii luate fără Ucraina sunt, în același timp, decizii împotriva păcii. Nu vor aduce nimic. Sunt decizii moarte. Nu vor funcționa niciodată”, a spus Zelenski.
În discursul său de noapte din 10 august, Zelenski a declarat: „Înțelegem intenția Rusiei de a încerca să înșele America. Nu vom permite asta”.
Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a cerut, de asemenea, ca orice acord între Washington și Moscova pentru a pune capăt războiului să includă atât Kievul, cât și UE.
„SUA au puterea de a forța Rusia să negocieze serios. Orice acord între SUA și Rusia trebuie să includă Ucraina și UE, deoarece este o chestiune de securitate a Ucrainei și a întregii Europe”, a spus Kallas.
„Dreptul internațional este clar: toate teritoriile ocupate temporar aparțin Ucrainei”, a spus Kallas.
Kallas a avertizat că „un acord nu trebuie să ofere o rampă de lansare pentru o agresiune rusă suplimentară împotriva Ucrainei, a alianței transatlantice și a Europei”.
Șefa diplomației europene a mai anunțat că va convoca o reuniune a miniștrilor de Externe europeni pe 11 august pentru a discuta următorii pași. Ucraina a spus că ministrul de externe Andri Sîbiha va participa la sesiune.
Liderii europeni au salutat eforturile lui Trump de a încerca să rezolve conflictul militar de 41 de luni, dar au subliniat necesitatea de a pune presiune pe Moscova și de a oferi garanții de securitate pentru Kiev.
Într-o declarație comună din 9 august, liderii din Marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Polonia, Finlanda și Comisia Europeană au arătat că „doar o abordare care combină diplomația activă, sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Federației Ruse pentru a pune capăt războiului său ilegal poate avea succes”.
Liderii europeni au promis, de asemenea, să mențină „sprijinul militar și financiar substanțial pentru Ucraina”, adăugând că „Ucraina are libertatea de a-și alege propriul destin”.
Într-o altă declarație transmisă de aliații occidentali ai Kievului pe 10 august, grupul Nordic-Baltic 8 și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina și a spus că pacea poate fi realizată doar prin presiuni sporite asupra Rusiei pentru a opri războiul său „ilegal”.
Liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei și Suediei au declarat că „reafirmă principiul că frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”.
Potrivit Wall Street Journal, citând negociatori neprecizați, pe 9 august, oficialii europeni au prezentat o contrapropunere la planul nespecificat al SUA, incluzând cerința ca un armistițiu să aibă loc înainte de orice alți pași și ca orice schimburi de teritorii să fie reciproce și să includă garanții de securitate.
Oficialii europeni și-au prezentat propunerile către Vance în timpul unei întâlniri cu oficiali ucraineni și europeni la o reședință rurală din afara Londrei pe 9 august, potrivit relatării.
Informațiile publicate de Wall Street Journal nu au putut fi confirmate imediat. Reuters a citat un oficial european care a spus că un plan alternativ a fost prezentat lui Vance, dar nu a oferit detalii.
Invazia Rusiei s-a transformat în cel mai mare război terestru din Europa de la al Doilea Război Mondial, devastând Ucraina și transformând Rusia, transformând economia țării într-o mașinărie de război și stabilind un stat polițienesc care incriminează disidența.
Pierderile Moscovei, morți și răniți, se ridică la peste 1 milion, conform estimărilor occidentale. Se estimează că Ucraina a pierdut 100.000 de persoane, iar numărul total al victimelor a ajuns la aproximativ 400.000.
În ciuda acestui bilanț și a agresiunii internaționale, Putin a continuat să caute avantajul pe câmpul de luptă.
Cedarea de teritorii?
Nu e clar ce a vrut să spună Trump prin „schimb” de teritorii, în condițiile în care Ucraina nu deține în prezent niciun teritoriu rusesc.
Rusia a preluat controlul Peninsulei Crimeea și părți din estul Ucrainei în 2014 și ocupă acum aproximativ o cincime din țară, inclusiv aproape întregul regiune Luhansk și părți substanțiale din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, pe care Moscova le revendică acum în mod nefondat.
Un oficial UE a declarat pentru RFE/RL pe 10 august că „în ceea ce privește problemele teritoriale, poziția rusă este încadrată ca un schimb teritorial, dar pare mai degrabă un schimb unilateral”.
„Președintele Trump nu consideră că este o concesie făcută președintelui Putin să aibă această întâlnire în Alaska. Mai degrabă, președintele Trump vrea să testeze terenul personal cu președintele Putin.”
„Garanțiile de securitate sunt de o importanță capitală pentru Ucraina. Cea mai robustă garanție de securitate ar fi ca nu să existe limitări asupra forțelor armate ale Ucrainei și [sprijinului] aliat pentru Ucraina”, a adăugat oficialul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pentru ABC News că „atunci când vine vorba de negocieri pe scară largă... va fi despre teritoriu”.
„Va fi, desigur, despre garanții de securitate, dar și despre necesitatea absolută de a recunoaște că Ucraina își decide propriul viitor, că Ucraina trebuie să fie o națiune suverană, care să decidă asupra propriului viitor geopolitic – desigur, fără limitări asupra nivelurilor trupelor sale militare”, a spus Rutte.
Cedarea teritoriului național Rusiei ar fi o decizie politică periculoasă pentru Zelenski. În același timp, o mare parte din populația ucraineană este „obosită” de război, potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko.
„Toți cei din statul nostru, din țara noastră, sunt obosiți de acest război”, a spus această figură influentă.
„Din păcate, am plătit un preț uriaș pentru acest război: viețile patrioților noștri, ale soldaților noștri, ale cetățenilor noștri. Sute de orașe au fost distruse. O mare parte din Ucraina este ocupată de Rusia”, a adăugat el.
Președintele Volodimir Zelenski nu a fost invitat la summitul din Alaska, deși a spus că este pregătit să se întâlnească față în față cu Putin. Putin a respins în mod regulat întâlnirea cu Zelenski.
Relatările din presa americană au sugerat că Trump ar lua în considerare să îl invite pe Zelenski în Alaska, deși unele surse de la Casa Albă au respins aceste informații. Mai mult, nu există indicii despre cum ar reacționa Putin la o astfel de propunere venită de la Casa Albă.
Vicepreședintele Vance, în interviul său pentru Fox News, a spus că Trump l-a convins pe Putin să se întâlnească cu Zelenski și că o viitoare întâlnire este în curs de planificare, deși nu au fost oferite detalii.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
