Întâlnirea miniștrilor de Externe are loc la convocarea șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Kallas a subliniat că orice acord între SUA și Rusia trebuie să includă atât Ucraina, cât și Uniunea Europeană, deoarece este o chestiune ce vizează securitatea Ucrainei și a întregii Europe.
„Președintele Trump are dreptate că Rusia trebuie să pună capăt războiului împotriva Ucrainei. SUA au puterea de a forța Rusia să negocieze serios. Orice acord între SUA și Rusia trebuie să includă Ucraina și UE”, a afirmat Kallas care a adăugat că „dreptul internațional este clar: toate teritoriile ocupate temporar aparțin Ucrainei”.
Întâlnirea miniștrilor de Externe la Bruxelles are loc după ce liderii europeni au insistat duminică că e nevoie ca Ucraina și Europa să facă parte din discuții și dintr-un eventual acord care să ducă la încetarea războiului, scrie Reuters.
„Calea spre pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”, arată o declarație comună semnată de liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Marii Britanii, Finlandei și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Îngrijorările liderilor europeni au fost amplificate de posibilitatea unei întâlniri SUA-Rusia fără prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și de posibilitatea unui acord care să presupună cedarea unor porțiuni semnificative de teritoriu ucrainean.
Ideea este respinsă categoric de Uniunea Europeană și de Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că „războiul trebuie încheiat cât mai curând posibil cu o pace echitabilă. Este nevoie de o pace dreaptă” și a cerut ca „tot ce privește Ucraina trebuie decis cu participarea Ucrainei, așa cum ar trebui să fie cu orice alt stat independent”.
Zelenski a mulțumit țărilor care susțin poziția Ucrainei și a avertizat că deciziile luate fără Kiev „nu vor aduce nimic” și „nu vor funcționa niciodată.”
Într-un efort diplomatic intens, Zelenski a purtat discuții telefonice cu 13 omologi în ultimele trei zile, inclusiv cu principalii susținători ai Ucrainei: Germania, Marea Britanie și Franța.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că speră ca președintele Zelenski să participe la summitul liderilor american și rus din Alaska, deși Casa Albă nu a confirmat deocamdată această posibilitate.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat pentru CNN că prezența lui Zelenski la summit este „cu siguranță posibilă”.
„Nu poate exista un acord la care nu sunt de acord toate părțile implicate. Evident, încheierea acestui război este o prioritate ridicată”, a spus ambasadorul, care a precizat că decizia finală aparține președintelui Trump.
Liderii țărilor nordice și baltice – Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia – au emis o declarație comună în care afirmă că negocierile pentru încheierea războiului pot avea loc doar în contextul unei încetări rapide a focului și că nicio decizie nu ar trebui luată fără implicarea Kievului. Ei au reafirmat principiul că „frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la postul american de televiziune ABC că Trump „exercită presiune asupra lui Putin” și că summitul de vineri „va fi important pentru a testa cât de serios este Putin în dorința de a pune capăt acestui război teribil”.
Rutte a recunoscut realitatea că „Rusia controlează o parte din teritoriul ucrainean” și a sugerat că un viitor acord ar putea reflecta această situație, dar numai printr-o „recunoaștere efectivă, nu politică sau de jure”.
El a subliniat că orice acord trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei și dreptul său de a-și decide propriul viitor geopolitic, fără limitări asupra forțelor sale militare.
Pe fondul acestor discuții, armata ucraineană a anunțat duminică recapturarea unui sat din regiunea Sumî, aflat pe linia frontului, la aproximativ 20 de kilometri vest de principalele confruntări din nordul țării.
Rusia, care a ocupat aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv aproape întreaga regiune Luhansk și părți din Donețk, Zaporojie și Herson, a cerut ca precondiție pentru orice acord de pace ca Ucraina să-și retragă forțele din aceste regiuni, să renunțe la sprijinul militar al SUA și UE și să nu adere la NATO.
Kievul a respins ferm recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor sale, deși a admis că recuperarea acestora ar putea necesita diplomație, nu doar acțiuni militare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
