Moțiunea, adoptată în Knesset cu 71 de voturi pentru și 13 împotrivă, dintr-un total de 120 de parlamentari, a fost susținută de membri ai coaliției de dreapta a premierului Beniamin Netanyahu, precum și de câțiva deputați din opoziție.
Textul afirmă că anexarea Cisiordaniei, denumită de Israel „Iudeea și Samaria”, „va consolida statul Israel, securitatea sa și va preveni orice provocare la adresa dreptului fundamental al poporului evreu la pace și securitate în patria sa”, transmite AFP.
Președintele Knessetului, Amir Ohana, a declarat după vot că „Țara Israelului aparține poporului Israel. Evreii nu pot fi ocupanți în propria lor patrie strămoșească. Aceasta este țara noastră. Este casa noastră. În 1967, ocupația nu a început – s-a încheiat, iar patria noastră a fost redată adevăraților săi proprietari”.
Pe plan internațional, moțiunea Knessetului vine într-un moment în care Israelul se confruntă cu critici crescânde legate de situația umanitară din Fâșia Gaza.
În același timp, Israelul și Iranul sunt angajate într-un conflict deschis, atât direct, cât și indirect - prin grupările susținute de Iran: Hezbollah în Liban, Hamas în Gaza și Houthi în Yemen.
De asemenea, moțiunea vine în contradicție direcția susținută mai ales de țările europene de soluționare a tensiunilor din Orientul Mijlociu prin crearea a două stat, israelian și palestinian.
În perioada administrației Joe Biden, SUA a susținut soluția celor două state. În Administrația Trump însă, sprijinul tradițional pentru soluția celor două state a fost ambiguu și adesea pus sub semnul întrebării.
Reacții dure și partea Autorității Palestiniene și Turciei
Autoritatea Palestiniană a condamnat vehement moțiunea, calificând-o drept „un atac direct la adresa drepturilor poporului palestinian”.
Hussein al-Sheikh, secretarul general al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), a declarat pe platforma X că „aceste acțiuni unilaterale israeliene constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional.”
El a adăugat că votul „subminează perspectivele pentru pace, stabilitate și soluția cu două state”.
Mai mult, ministerul turc de Externe a denunțat moțiunea ca fiind „nulă și neavenită în conformitate cu dreptul internațional și fără nicio valabilitate”, reamintind că Cisiordania este „teritoriu palestinian aflat sub ocupație israeliană din 1967”.
Ankara a criticat „politicile agresive și acțiunile ilegale” ale guvernului Netanyahu care, potrivit autorităților turce, „conduc în fiecare zi la noi crize și constituie o amenințare gravă la adresa ordinii internaționale și a securității regionale”.
Turcia a cerut „măsuri obligatorii și disuasive fără întârziere” și respectarea „obligațiilor legale și morale ale sistemului internațional”.
Cisiordania, ocupată de Israel din 1967 în urma Războiului de Șase Zile, este locuită de aproximativ trei milioane de palestinieni și 500.000 de coloniști israelieni, care trăiesc în așezări considerate ilegale conform dreptului internațional, inclusiv de către ONU.
Aceste colonii sunt unul dintre principalele obstacole în calea unei soluții de pace durabile, care să includă crearea unui stat palestinian viabil cu autoritate asupra Cisiordaniei și Fâșiei Gaza.
Conform Acordurilor de la Oslo, Cisiordania este împărțită în trei zone: A (control palestinian total), B (control civil palestinian și securitate israeliană) și C (control israelian complet).
Aproximativ 60% din teritoriu rămâne sub control civil și militar israelian, ceea ce limitează semnificativ circulația persoanelor și bunurilor.
În 2024, Curtea Internațională de Justiție a emis un aviz consultativ, calificând prezența Israelului în Cisiordania drept ilegală, deoarece nu mai este temporară.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
