Suma poate fi chiar mai mare, dar o știu doar foștii guvernanți, care nu au explicat detaliat unde merg banii alocați cu titlu generic de „plata drepturi salariale curente și restante” către ordonatorii de credit din justiție.
Guvernul știa încă din 2023 că va avea această problemă, pentru că a fost informat de Ministerul Finanțelor că plățile vor avea impact asupra deficitului.
Între 2010 și 2022, statul a plătit în jur de 4,5 miliarde de lei pentru diferențele salariale ale magistraților.
Ce alocări din fondul de rezervă bugetară a făcut Guvernul Ciolacu, în 2024, pentru principalii ordonatori de credit din Justiție?
Singura hotărâre la care există o justificare a alocării de bani pentru plata drepturilor salariale curente și restante din fondul de rezervă este cea din iunie.
Pentru celelalte alocări – noiembrie, decembrie – decizia Guvernului a apărut direct în Monitorul Oficial.
Ce scria în Nota de fundamentare din 21 iunie 2024?
„1. Întrucât în urma analizei dispuse de ordonatorii principali de credite asupra creditelor de angajament și creditelor bugetare aprobate în bugetele acestora pe anul 2024 s-a constatat că fondurile rămase neutilizate la titlul 10 ,,Cheltuieli de personal” sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs;
2. Ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite;”
Cu alte cuvinte, banii alocați Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi Curții Constituționale nu ajung nici pentru salariile la zi, cu atât mai mult pentru drepturile salariale restante.
Iar singura hotărâre în care se specifică clar că banii sunt pentru achitarea unor diferențe salariale este cea din 12 decembrie 2024, când s-au alocat 1,5 miliarde de lei.
🔹Înalta Curte de Casație și Justiție - 919.288.000 de lei, din care 715.923.000 lei – plata tranșelor restante din 2023, aferente diferențelor salariale stabilite prin titluri executorii pentru personalul ICCJ și al altor instanțe, 202.795.000 lei — plata dobânzilor aferente acelor diferențe salariale, 570.000 de lei - bunuri și servicii
🔹Ministerul Public (Parchete)- 595.078.000 de lei, din care 842.000 de lei - drepturi salariale restante pentru personalul auxiliar de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, 592.100.000 de lei - drepturi salariale restante pentru personalul din cadrul Ministerului Public (toate parchetele), 3.136.000 de lei - drepturi salariale restante pentru un procuror repus în funcție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.
Care e treaba cu salariile restante?
Totul a plecat de la Legea salarizării unitare din 2017 și de la modul în care a fost ea aplicată pentru categoriile de bugetari considerate excepții – magistrați, personal din probațiune etc.
Mai exact, la VRS (Valoarea de referință sectorială) în baza căreia se calculau, din 2006, salariilor magistraților, prin înmulțirea cu diferiți coeficienți, nu s-au aplicat corecțiile prevăzute de noua lege.
Adică o creștere de 25% a VRS, de 484,18 lei la 605,2 lei.
Iată ce înseamnă această modificare pentru un judecător cu 10 ani vechime, luat ca exemplu.
- salariu de bază anterior: ~18.000–22.000 lei/lună brut
- salariu după majorare cu 25%: ~22.500–27.500 lei/lună brut
Primii care au reacționat și au cerut aplicarea unitară a legii au fost angajații din probațiune.
Ei au obținut decizii definitive și executorii în instanță de recalculare a salariilor de bază, începând cu 1 ianuarie 2018, de când s-a aplicat noua lege a salarizării unitare, la o valoare a VRS de 605,2 lei – adică o creștere procentuală de 25%.
În plus, au obținut și plata tuturor diferențelor restante retroactiv, dar și a sporurilor la noua valoare a salariului de bază.
În februarie 2020, la începutul pandemiei, 65 de judecători și magistrați asistenți au dat în judecată instituția pentru care lucrează, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ). Ei cereau recalcularea salariilor, în sensul majorării acestora cu 25%.
Motivul invocat este acela că fac parte din familia ocupațională „Justiție” la fel cu consilierii de probațiune, cei care obținuseră deja majorările salariale.
Și au câștigat, iar decizia Tribunalului Dâmbovița a fost menținută definitiv prin hotărârea Curții de Apel Ploiești.
Din acel moment, procesele au început să curgă pe bandă rulantă.
În ultima zi din 2021, ministrul Justiției de atunci, Cătălin Predoiu, dă un ordin prin care „drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, specializate și ale curților de apel, precum și ale asistenților judiciari se stabilesc având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor articolului 38, alineatul 6 și ale art. 25 din Legea-cadru nr 153 din 2017”.
Acel ordin, însă, nu rezolva și problema diferențelor salariale retroactive.
Procesele nu încetează, iar magistrații care cereau bani în instanțe încep să obțină de la magistrații care judecau procesele executări silite și chiar popriri pe conturi.
În 2023, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Corina Alina Corbu, le-a făcut viața mai ușoară magistraților ușurând procedura pentru recuperarea banilor.
Alina Corbu a semnat un ordin prin care salariile tuturor judecătorilor din țară se majorează cu 25%, nu doar ale celor care au câștigat procesul individual, și consființește plata retroactivă a diferențelor salariale, începând cu 1 ianuarie 2018.
„Sumele care reprezintă diferența dintre drepturile salariale stabilite potrivit prezentului ordin și drepturile salariale aflate în plată începând cu 30 decembrie 2021, conform Ordinului ministrului justiției 6245//C din 30 decembrie 2021, se actualizează cu indicele de inflație, la acesta adăugându-se dobândă legală penalizatoare”, scrie în Ordinul semnat de Alina Corbu și citat de defapt.ro.
La fel a procedat procurorul general al României, Alex Florența, care a semnat un ordin similar, prin care salariile tuturor procurorilor din țară se calculează la valoarea de referință de 605 lei, începând cu 7 decembrie 2018 până la zi.
Daniel Grădinaru, șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a făcut la fel, scria Europa Liberă în aprilie 2023.
Cât costă bugetul majorarea salariilor bugetarilor cu 25%?
În august 2023, un document al Ministerului de Finanțe evalua impactul bugetar al plății restanțelor către magistrați la 16 miliarde de lei – zece miliarde de lei pentru perioada 2018-2022, iar diferența de șase miliarde de lei – penalitățile pe care statul român trebuie să le achite.
Era o notă de informare, trimisă de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, și în care se menționa:
„Fenomenul litigios fără precedent vizând drepturi salariale sau de natură salarială restante în sistemul judiciar a generat începând cu 1 ianuarie 2008 până la finalul anului 2022, peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Finanțelor a fost chemat în judecată alături de Ministerul Justiţiei și/sau Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de pârât și/sau chemat în garanție”, scrie în Nota Ministerului de Finanțe.
În același document se menționează și câteva din plățile deja efectuate.
„Pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420.000 de lei, respectiv circa 927.890.908,1 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420.000 lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, scrie în Nota Ministerului de Finanțe.
Documentul rezumă și de ce alte drepturi beneficiază magistrații și personalul auxiliar
- judecătorii și procurorii beneficiază anual de 3 călătorii dus-întors gratuite în țară cu trenul (clasa I), auto, naval sau avion, ori decontarea a 7,5 litri combustibil/100 km dacă folosesc autoturismul;
- personalul auxiliar beneficiază de 1 călătorie dus-întors gratuită pe an pentru concediu;
- dacă nu beneficiază de locuință sau compensare pentru chirie, atât judecătorii cât și personalul auxiliar au dreptul la decontarea transportului între domiciliu și locul de muncă;
- magistrații și personalul auxiliar pot primi compensarea diferenței dintre chiria de pe piață și chiria reglementată pentru o locuință de serviciu.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor atrag atenția în acea notă că și pensiile magistraților vor fi afectate de aplicarea procentului de 25% prin recalcularea lor în funcție de salariile recalculate.
Și concluzionează:
„În condițiile în care, în ceea ce privește nivelul salarizării magistraților este unul care situează această categorie în vârful piramidei salarizării în sectorul public, nivelul pensiilor de care beneficiază această categorie, cuantumul acestora este de natură să asigure o independență deplină, ne confruntăm cu un nou val de litigii [...]
Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese.
O astfel de situaţie este cu atât mai greu de acceptat, cu cât realitatea economică actuală a României, realitate care nu poate fi ignorată de nicio autoritate publică, este problematică, Guvernul trebuind să instituie măsuri urgente pentru limitarea cheltuielilor bugetare”.
În replică, la câteva zile de la apariția notei în spațiul public, Consiliul Superior al Magistraturii a răspuns: și magistrații au dreptul la justiție.
„Abordarea pe care o promovează materialul diseminat în spațiul public are, fără îndoială, potențialul de a pune într-o lumină nefavorabilă întregul sistem judiciar, doar pentru faptul că unele persoane care își desfășoară activitatea în cadrul acestuia au ales să își exercite, în aceleași condiții ca orice alt cetățean, dreptul de acces la justiție”, scrie în comunicatul CSM.
Un raport al Curții de Conturi din 2023 evalua datoriile pe care ICCJ le avea către salariați la aproape 6,8 miliarde de lei.
Proiect de ordonanță abandonat, plăți de fondul de rezervă
Pe 28 noiembrie 2023, pe site-ul Ministerului Justiției era pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.
Inițiativa îi aparținea ministrei Justiției de la acel moment, Alina Gorghiu.
Ce prevedea proiectul de HG?
Aprobarea suplimentării bugetului ICCJ cu 2,1 miliarde de pentru „achitarea drepturilor de natură salarială stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din Înalta Curte de Casație și Justiție şi din cadrul celorlalte instanţe judecătoreşti, pentru care termenele eșalonate de plată se împlinesc în anul 2023, precum și a accesoriilor aferente acestor drepturi, calculate potrivit legii”.
Actul legislativ nu a trecut mai departe de faza de proiect.
În schimb, ideea de a plăti drepturile de natură salarială restante a rămas.
În decembrie 2023, Guvernul Ciolacu alocă o primă tranșă de 1,12 miliarde de lei, de la bugetul statului, pentru aceste plăți. Doar Înalta Curte de Casație și Justiție a achitat anul trecut restanțe salariale de 767 milioane de lei.
Iar alocările din fondul de rezervă au continuat în 2024.
În proiectul legislativ propus de guvernul Bolojan, pentru reducerea cheltuielilor, plata tuturor drepturilor obținute în instanță ar trebui să se facă eșalonat.
Cât au câștigat magistrații din plățile restante, ce salarii au
Alina Corbu (52 de ani), cea care a semnat ordinul prin care toți magistrații au dreptul la plata diferențelor salariale restante, a solicitat pensionarea, cerere aprobată de CSM pe 9 iulie.
În 2024, a declarat venituri nete de 780.000 de lei de la CSM, cu titlul salariu și drepturi salariale restante. În plus, a mai primit 200.000 de lei de la Ministerul de Finanțe despăgubiri, fără a menționa natura acestora.
În 2023 a primit 41.386 de lei drepturi salariale stabilite prin hotătâri judecătorești, iar anterior, pentru același speță, 24.492 lei – în 2022.
Ea mai primise 219.521 lei în 2021 și 270.000 lei în 2020. Doar la ultima sumă, cea din 2020, se menționează că e vorba de diferențe salariale pentru perioada 2014-2018.
Europa Liberă a calculat cam care este suma pe care o primește un judecător cu 10-15 ani vechime, ca diferență salarială, după aplicarea retroactivă a procentului de 25%.
- Salariu de bază anterior: ~18.000–22.000 lei/lună brut
- Salariu după majorare cu 25%: ~22.500–27.500 lei/lună brut
- Diferență lunară: ~4.500–5.500 lei brut (~3.000–3.600 lei net)
- Difereța pe salariu Retroactiv pentru 60 de luni (5 ani): ~180.000 lei
- Dobânzi penalizatoare: ~90.000 lei
- Total estimat: ~270.000 lei (≈ 54.000 €).
CSM a publicat, pe 9 iulie, o serie de date statistice privind pensiile de serviciu și veniturile nete din sistemul judiciar.
Care sunt principalele date?
- În 2021, vârsta medie de pensionare a judecătorilor era de 54 de ani. După modificările legislative din 2022, a scăzut la 52 de ani, și se menține la acest nivel în 2025.
- Pentru procurori, media de pensionare în 2010–2025 este 55 de ani
- Modificările repetate ale legii determină pensionări anticipate: în ultimele săptămâni, peste 60 de cereri noi.
- Până la finalul anului 2025 pot ieși la pensie:
- 628 de judecători (14% din total)
- 233 de procurori (10%)
- Deficit actual în justiție: 667 posturi de judecător și 700 posturi de procuror.
- Încă 861 de posturi ar putea deveni vacante prin pensionare.
- Total potențial: 2227 de posturi vacante – ~28% din schema de personal.
Această lipsă de personal poate duce imediat la blocaje în instanțe și întârzieri majore în soluționarea dosarelor.
Legea nr. 282/2023 a eliminat pensiile care depășeau salariul net. Cazurile rămase sunt excepții, aplicabile celor pensionați anterior legii. - Salarii magistrați – cifre concrete
- La Judecătorii:
- Judecător stagiar: ~6990 lei net
- Judecător cu 20 ani vechime: ~16.157 lei net
- La Curți de apel:
- De la 16.309 lei până la 20.345 lei net
- La Judecătorii:
Concluzia informării publicate de CSM este că instabilitatea legislativă determină pensionări masive care riscă să paralizeze justiția.
De asemenea, CSM atrage atenția că modificările legisalative vor afecta grav durata și calitatea accesului la justiție pentru cetățeni.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
