Partidul Social Democrat (PSD) rămâne cea mai mare forță politică din Parlament. PSD are 86 de mandate de deputați (din totalul de 332) și 36 de senatori (din totalul de 137) și va avea un cuvânt de spus în formarea noului guvern, dacă va decide să participe la negocieri.
Părerile sunt împărțite în interiorul partidului în privința intrării efective la guvernare, mai ales că întreaga clasă politică vorbește despre reforme nu tocmai populare.
Unii dintre lideri cred că o perioadă de timp departe de putere ar asigura revenirea în forță a social-democraților în preferințele electorale.
Dilemele au apărut după ce președintele PSD, Marcel Ciolacu, a demisionat din funcție, iar interimatul a fost preluat de Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
Chiar alegerea lui Grindeanu la șefia interimară a PSD e un semnal că partidul ar fi dispus să negocieze intrarea la guvernare, este de părere politologul Vlad Adamescu.
„Primarul Sectorului 4 (Daniel Băluță - n.r.), care a avut conflicte cu actualul președinte, Nicușor Dan, fost primar al Capitalei, a pierdut la scor competiția pentru președintele interimar”, explică Adamescu.
Sorin Grindeanu cere responsabilitate
Președintele interimar al PSD, actual ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat joi că dorește ca PSD să negocieze viziuni, nu portofolii, și că partidul ar trebui să contribuie constructiv la proiectele viitoare, fără polemici inutile.
„Eu l-am urmărit pe președintele Nicușor Dan, care a spus că una dintre căile pe care ar merge este reducerea cheltuielilor, și apreciez că nu se grăbește în formarea noului guven”, a completat Grindeanu, într-o vizită pe șantierul autostrăzii A7.
„Noi vrem să ne ducem, să spunem, viziunea, să ne spunem proiectele, să spunem cum putem să îmbunătățim lucrurile care n-au mers foarte bine, dar hai să discutăm constructiv, să nu avem astfel de abordări”, a mai spus el.
Grindeanu a mai afirmat că un punct esențial este menținerea ritmului investițiilor în infrastructură, în special în transporturi, pe care o consideră o „linie roșie”.
„Nu voi accepta niciodată să se scadă ritmul pe care l-am impus în ultimii doi-trei ani şi să se găsească, ca de obicei, aici, în domeniul transporturilor, acea resursă să acoperim alte domenii din guvern. România trebuie să continue pe ritmul pe care a intrat în ultimii ani şi trebuie să continue nu doar anul acesta şi anul viitor, ci, eu zic, vreo 5-6 ani de acum încolo şi vom ajunge la acea reţea”, explică Grindeanu.
Președintele interimar al PSD este însă nemulțumit de reacția unora dintre posibilii viitori parteneri de guvernare, care reproșează partidului deficitul bugetar al României.
„Poate ne amintim și noi de perioada când ajunsese deficitul la 10% (n.r. - 9,61% în 2020)”, a mai precizat Grindeanu, lăsând să se înțeleagă că nu este dispus să negocieze într-un astfel de climat.
Planul fiscal agreat de guvern cu Comisia Europeană prevede reducerea deficitului de la 7,9% din PIB în 2024 la 7% în 2025, însă estimările actuale indică mai degrabă un deficit de 8,6%, în contextul unei creșteri economice mai lente decât cea anticipată inițial.
De asemenea, cheltuielile statului cu dobânzile au crescut semnificativ în primul trimestru din 2025, față de aceeași perioadă de anul trecut. Cea mai importantă majorare, de aproape 64%, este cea a dobânzilor plătite la împrumuturi: 12,5 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2025.
Victoria Stoiciu: „Cred că există ceva mai presus de interesul de partid și acesta este interesul țării”
Victoria Stoiciu, vicepreședintă a PSD pentru Relaţia cu ONG-uri şi Dialog Civic, consideră că partidul are datoria să facă parte din guvern pentru a asigura stabilitate politică și economică, în ciuda faptului că sunt multe voci care susțin contrariul.
„Fără PSD nu putem avea decât scenariul unui guvern minoritar format din trei partide (USR, PNL, UDMR - n.r.), fără majoritate parlamentară, ceea ce va genera foarte multă instabilitate politică. Instabilitatea politică se traduce inevitabil în consecințe economice negative pentru țară”, spune Stoiciu pentru Europa Liberă.
Ea avertizează că instabilitatea politică conduce la scăderea ratingului de țară și la creșterea costurilor de împrumut:
„Am văzut și recent cum ne-a scăzut ratingul de țară, s-a devalorizat leul, ne-am împrumutat foarte scump înainte de alegerea președintelui Nicușor Dan. Un guvern minoritar, într-o situație politică instabilă, va avea aceleași consecințe.”
Totuși, ea recunoaște că există un curent în PSD care preferă opoziția pentru a-și reconstrui identitatea.
„Din punctul de vedere strict al PSD-ului, ne-ar face bine o perioadă de opoziție și sunt mulți colegi în partid care împărtășesc această opinie. Este foarte greu să ne reconstruim identitatea noastră de stânga și social-democrată guvernând împreună cu trei partide de dreapta”, mai spune Stoiciu.
PSD, crede ea, ar trebui să intre în guvern și să negocieze câteva politici publice considerate esențiale pentru partid și electoratul social-democrat: „Să nu fie afectată puterea de cumpărare a celor cu venituri mici și mijlocii sau reducerea unor investiții esențiale României”.
Daniel Băluță: Ne-au cerut investitorii să intrăm la guvernare
Daniel Băluță, prim-vicepreședintele PSD și primarul sectorului 4, este și el de părere că „este extrem de important ca PSD să intre la guvernare”.
„Chiar dacă astăzi PSD nu este în cea mai fericită situație, chiar dacă am pierdut extrem de mulți alegători, mi se pare că interesele statului sunt mult mai importante decât statusul pe care astăzi Partidul Social Democrat îl are”, spune el.
Declarația a fost făcută vineri la Digi24, unde primarul a adăugat că problemele interne din partid pot fi rezolvate din mers, dar trebuie asigurată stabilitatea.
„Oamenii de afaceri ne-au cerut să intrăm la guvernare. Oamenii de afaceri au nevoie de stabilitate. Comunitatea aceasta are nevoie de un semnal din partea Partidului Social Democrat, care, de altfel, de-a lungul timpului, a asigurat în diverse situații stabilitatea în România”, a mai spus Băluță.
Lia Olguța Vasilescu: Primarii preferă opoziția
Primărița Craiovei și vicepreședinta PSD pe chestiuni de Muncă și Protecție Socială, Lia Olguța Vasilescu, are o altă perspectivă asupra stării de spirit din partid.
Opinia generală în PSD, spune ea pentru Digi24, este de retragere în opoziție, dar adaugă că există, totuși, un mandat de negociere.
„Am avut o discuție cu primarii din județul Dolj și toți au spus: «rămânem în opoziție. Nu ne temem nici de alegeri anticipate. Dacă este și varianta anticipatelor, inclusiv pe plan local, să știți că nu ne deranjează»”, a spus Vasilescu
În ceea ce privește funcția de premier, Olguța Vasilescu a declarat clar că nu o dorește și că intenționează să-și ducă la bun sfârșit mandatul de primar al Craiovei, oraș pe care îl administrează din 2020.
„Nu, am spus-o și o repet, nu știu de câte ori trebuie să o repet. Eu vreau să-mi continui mandatul de primar al Craiovei până în anul 2028.”
Victor Ponta - atac frontal la PSD
Fostul președinte PSD, Victor Ponta, a atacat constant, în ultimele zile, partidul pe care l-a condus.
Ponta, fost premier (2012-2015), a candidat în mai la alegerile prezidențiale (locul 4, cu 13,04% din voturi, la primul tur de scrutin) și a fost votat de o bună parte a electoratului PSD, deși partidul era implicat într-o alianță electorală care îl susținea pe liberalul Crin Antonescu (locul 3, cu 20,07 %, în primul tur de scrutin).
Într-o postare pe Facebook, Victor Ponta a promis că va trece la curățenie în România și în PSD.
„Este un om care a trădat de două ori, este un om care a trădat nu numai PSD, este un om care nu are loialitate față de nimic, care, dacă ne gândim la întreaga sa carieră, a trecut de la tricoul cu Che Guevara, la cel mai pro-business, apoi la erdoganisme și naționalisme, apoi a făcut ProRomânia și s-a întors la stânga, apoi s-a dus la progresism și, dacă a văzut că nu merge nici ăsta, s-a întors la suveranism”, spune Victoria Stoiciu despre Ponta.
Ea crede că Victor Ponta nu va avea succes în încercarea de a slăbi Partidul Social Democrat.
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că nu vrea să vorbească despre „zicerile lui Victor Ponta”.
După ultima lui ședință în calitate de primar general, Nicuşor Dan a transmis că își dorește un guvern în „2-3-4 săptămâni” și nu a respins categoric varianta unui premier PSD.
„Sunt multe chestiuni şi discuţii tehnice pe care nu vrea să le avansez la acest moment”, a afirmat Nicușor Dan, vineri.
Președintele ales al României a adăugat că „va depinde de la caz la caz” păstrarea în funcție a miniștrilor actuali. „De principiu”, spune președintele ales, societatea doreşte „oameni noi”.
Nicușor Dan și-a exprimat în mai multe rânduri preferința pentru Ilie Bolojan, președinte interimar al Partidului Național Liberal, ca viitor premier al României.
Într-un interviu oferit Europei Libere ca președinte interimar al României, pe 12 mai, Bolojan a declarat că este dispus să poarte „o discuție cât se poate de serioasă” pentru formarea unui guvern stabil după alegerile prezidențiale, în cazul victoriei lui Nicușor Dan pe 18 mai.
El a subliniat că un guvern stabil trebuie să aibă o majoritate parlamentară care să susțină atât premierul, cât și echipa guvernamentală, iar o condiție esențială este evitarea unui conflict între majoritatea parlamentară și președinte.
Politolog: PSD va negocia pentru poziții-cheie în Justiție
Tânărul politolog Vlad Adamescu („Politica la minut”) afirmă că PSD va dori să se implice și în negocierile privind numirile-cheie din parchete și alte instituții ale statului, pentru a nu pierde influența politică și capacitatea de a controla aceste poziții strategice.
În cazul în care PSD ar rămâne în opoziție, explică Adamescu, partidul nu va avea un cuvânt de spus în numirile importante, ceea ce ar slăbi semnificativ poziția sa în stat, inclusiv în numirea judecătorilor Curții Constiționale.
Trei dintre cele nouă mandate ale judecătorilor CCR, inclusiv cel al președintelui Curții, expiră în această vară.
„Nu văd PSD-ul să rămână în afara unor negocieri când vine vorba de numiri importante care se vor face în statul român, pentru că, dacă nu intră la guvernare, ăsta va fi prețul.”
„Sigur că vor putea da jos un guvern minoritar, vor amenința cu moțiuni de cenzură pe diverse teme de reformă, dar nu vor avea un cuvânt de spus când vine vorba de numiri importante. Adică judecătorii de la Curtea Constituțională și inclusiv judecătorul numit de noul președinte, procurorii șefi, procurorii adjuncți care vor fi numiți, șeful Serviciului Român de Informații și așa mai departe”, explică politologul.
Președintele ales Nicușor Dan va prelua oficial mandatul luni, pe 26 mai 2025.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
