În declarația finală a summitului de două zile de la Haga (Olanda), liderii celor 32 de țări membre în alianță se angajează să sporească cheltuielile pentru apărare până la 5% din produsul lor intern brut, cel mai târziu în 2035.
Până la invazia rusească din Ucraina, acest plafon recomandat fusese de numai 2% din PIB, și nici acela nu era respectat aproape de niciun aliat din Europa. Apoi, după reinstalarea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie, s-a vorbit despre un plafon de 3%.
La finele summitului NATO – primul la care a participat noul președintele al României, Nicușor Dan a precizat că România este pregătită să ajungă la o țintă de 5% pentru Apărare până în 2035.
„România era gata să fie de acord și cu 2032. Să vedem cum reechilibrăm economia în următorul an și jumătate și apoi putem să vorbim despre ținte. 2035 e asumat”, a declarat Nicușor Dan.
Înaintea summitului de la Haga, au existat rețineri față de o creștere prea mare, într-o vreme când multe economii europene se confruntă cu probleme.
Spania, mai ales, a declarat că nu își poate permite un nivel care ar obliga-o să renunțe la programe interne sociale și de mediu importante și să mărească impozitele. Belgia a avut o poziție asemănătoare.
Slovacia, condusă de un guvern populist cu vederi pro-ruse, a spus că vrea și ea amânare, invocând dreptul de a lua decizii „suverane”.
Amenințarea rusă
În declarația de miercuri a summitului, aliații NATO au declarat Rusia drept „amenințare pe termen lung” la adresa securității lor colective și și-au afirmat sprijinul „neclintit” față de Ucraina.
Liderii au subliniat, de asemenea, „angajamentul ferm” față de garanția de securitate colectivă a NATO – cea care susține că „un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, consfințită în articolul 5 din tratatul alianței.
Înaintea summitului, președintele american Donald Trump a ridicat din nou semne de întrebare dacă Statele Unite își vor apăra aliații – dar ele par să fi fost îndepărtate în textul declarației.
AP notează că est-europenii din NATO și nordicii au fost cei mai entuziaști suporteri ai creșterii cheltuielilor.
„Cred că este o victorie importantă atât pentru președintele Trump, cât și pentru Europa”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb în fața jurnaliștilor, miercuri.
„Asistăm la nașterea unui nou NATO, ceea ce înseamnă un NATO mai echilibrat.” El a afirmat că decizia de la Haga va readuce țările „la nivelul cheltuielilor pentru apărare din perioada Războiului Rece”.
Iar președintele lituanian Gitanas Nausėda a declarat, într-o nouă parafrază a motto-ului lui Trump, MAGA: „Ar trebui să alegem un motto: «Să facem măreață NATO din nou»”.
Nu doar de dragul lui Trump
Conducerea NATO și unii din liderii țărilor membre au insistat înaintea summitului că mărirea nu se va face de dragul lui Trump, ci din cauza agresivității Rusiei.
„Nu trăim în rai după căderea Zidului Berlinului. Trăim în vremuri mult mai periculoase și există dușmani, adversari care ar putea dori să ne atace", a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea summitului de la Haga.
„Trebuie să ne asigurăm că ne apărăm frumosul nostru mod de viață, sistemele și valorile noastre", a mai spus el.
Conform noului angajament, cel puțin 3,5 % din PIB trebuie alocat cheltuielilor militare de bază, iar 1,5 % suplimentar trebuie alocat cheltuielilor conexe, inclusiv infrastructura care poate fi utilizată în scopuri militare.
AFP apreciază că acordul la care au ajuns membrii NATO este de fapt un compromis care îi permite lui Trump să revendice victoria în efortul de a-i face pe europeni să cheltuiască mai mult, oferind în realitate o marjă de manevră guvernelor europene aflate în dificultate financiară.
Într-un semn că europenii vor cere ceva în schimb, președintele francez Emmanuel Macron a declarat la Haga că este nevoie să se renunțe la războaie comerciale între aliați – o referință la tarifele impuse în comerțul extern de administrația Trump.
Ucraina, reprezentată mai discret
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat la summitul de la Haga, dar organizatorii au avut grijă să nu se repete vreo confruntare cu Donald Trump, ca aceea din Biroul Oval, ținându-l pe liderul de la Kiev într-un plan secund, notează AFP.
Dar în pregătirea unei întâlniri bilaterale, Trump, aflat în dispoziție bună, l-a descris pe Zelenski ca fiind „un tip de treabă” și a adăugat că discută cu președintele rus Vladimir Putin despre război, spunând: „Cred că se fac progrese”.
Cu toate acestea, în ciuda insistențelor lui Mark Rutte că cererea Ucrainei de aderare rămâne „ireversibilă”, declarația NATO a evitat orice mențiune despre eforturile Kievului de a adera după ce Trump a exclus această posibilitate.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban, prieten al Kremlinului, a fost mai categoric. „NATO nu are ce căuta în Ucraina”, a spus el la Haga. „Treaba mea este să mențin situația așa cum este”.
AP aminteșe că aliații NATO, inclusiv SUA sub conducerea fostului președinte Joe Biden, au convenit la summitul de anul trecut că Ucraina se află pe „o cale ireversibilă" către aderarea la NATO.
Însă de la revenirea lui Trump la putere în ianuarie, Washingtonul a precizat că nu mai vede Ucraina aderând la NATO în viitorul apropiat și a redus semnificativ ajutorul militar pentru Kiev.
În declarația de la Haga, aliații NATO au evitat limbajul clar de anul trecut spunând doar că își „reafirmă angajamentele suverane durabile de a oferi sprijin Ucrainei, a cărei securitate contribuie la a noastră." Ei s-au mai angajat să „includă contribuțiile directe la apărarea Ucrainei și la industria sa de apărare în calcularea cheltuielilor aliaților pentru apărare."
📰 Articol preluat de la Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.