SUA retrag trupe din România | Ministrul Apărării: Rămân 1.000 de militari americani. Reacția NATO. Ce spune Nicușor Dan

„Au plecat vreo 1.000, mai rămân 1.000 de militari americani”, a spus ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-o conferință de presă de miercuri dimineață, cu privire la anunțul „retragerii parțiale” a trupelor americane din România.

„Rămân în jur de 900-1.000 de soldați americani, un pic peste nivelul de la începutul războiului din Ucraina. [...] Spun în jur de 1.000 pentru că nu e niciodată bob numărat fix... 1.000-1.200...”, a adăugat el.

Întrebat când vor începe militarii americani să plece din România, ministrul a răspuns că „militarii din această brigadă de luptă au plecat deja”. „E rotațional. Vin, fac un exercițiu și se duc în Statele Unite”, a completat el.

„Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Cei o mie rămân la Deveselu, Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu. [...] Nu este niciun dezastru, este o decizie a aliaților noștri. Ei rămân în cele trei puncte”, a adăugat el, ulterior, în conferința de presă.

Ministrul a afirmat că alte țări aliate, în special Franța, au în prezent circa 2.500 de militari pe teritoriul României și că, după exercițiul Dacian Fall care are loc în această perioadă, în total vor mai rămâne „aproximativ 3.500” de militari americani, francezi și ai altor țări aliate.

„Este suficient pentru ce avem nevoie”, a completat Moșteanu, adăugând că „este nerealistă așteptarea ca armate mari aliate să fie prezente pe teritoriul României”.

„Suntem în legătură cu toți aliații, vom vedea în perioada următoare dacă vin mai mulți militari”, a răspuns el ulterior, la o altă întrebare pe acest subiect.

Ministrul Apărării a mai spus că decizia retragerii celor circa o mie de militari americani „face parte dintr-o strategie mai amplă a SUA”, care se concentrează pe Indo-Pacific, iar România a fost informată oficial pe 27 octombrie.

„Nu se vorbește de o retragere americană, ci de sistarea rotirii a unei brigăzi care conținea elemente în mai multe state NATO, în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria. Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de soldați americani în România, contribuind la descurajarea oricăror amenințări”, a spus el.

Moșteanu a mai spus că decizia a fost luată și ca urmare a întăririi prezenței militare a aliaților NATO din Europa pe Flancul Estic.

„Capacităţile strategice [din România] rămân neschimbate. Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu îşi menţine integral funcţionalitatea. Baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esenţial pentru operaţiuni aeriene şi colaborare aliată. Baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată. În continuare, steagul american va fi în toate aceste trei puncte”, a repetat ministrul Apărării.

„La Kogălniceanu va rămâne în continuare un grup de luptă aerian, așa cum a fost de fapt înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.”

Conferință de presă susținută de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, cu privire la retragerea unor militari americani din România, București, 29 octombrie 2025.

Moșteanu a adăugat că „principala forță pentru apărarea securității României și a siguranței fiecărui cetățean este Armata Română” și că modernizarea acesteia trebuie să fie principala preocupare a statului român. „Insist pe acest lucru pentru că viitorul trebuie să fie în mâinile fiecăruia dintre noi.”

Întrebat dacă decizia SUA afectează siguranța României și dacă ar putea exista mai multe incidente și provocări rusești la granițele țării, Moșteanu a răspuns că nu.

Totodată, ministrul român a spus că articolul 5 al NATO nu va fi afectat de această decizie a partenerului strategic american.

El a mai răspuns că invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a fost „un semnal de alarmă pentru toată Europa, care s-a bazat până atuncoi foarte mult pe partenerul american”.

„Însă, de atunci, în trei ani și jumătate, Europa a înțeles că trebuie să dea mai multă atenție apărării fiecărui stat, echipării fiecărei armate. S-au făcut investiții, s-au făcut programe, s-a întărit răspunsul celorlalte state aliate, mai ales pe Flancul Estic.”

Întrebat când a fost informat pentru prima oară despre retragerea celor o mie de militari americani, ministrul a răspuns că luni, adică pe 27 octombrie.

Ionuț Moșteanu a mai spus că nu vede un regres în privința acestei retrageri militare, chiar și în condițiile în care războiul Rusiei din Ucraina – țară cu care România are o graniță terestră de aproape 650 de kilometri – continuă, în ciuda eforturilor administrației Trump de media pacea.

Întrebat dacă strategia națională de apărare va fi modificată sau dacă va fi introdusă armata obligatorie, ministrul a răspuns negativ în ambele cazuri.

„Avem acel proiect de armată voluntară și vom întineri rezerva. Nu se discută de armata obligatorie.”

„România are o armată bună, o armată bună ține de capabilitățile pe care le are. Trebuie să investim în continuare, să creștem dotarea și pregătirea soldaților noștri”, a menționat Moșteanu.

Nicușor Dan: Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată

„Prin redimensionarea forței rotaționale care opera și în România, prezența trupelor americane din România revine, de fapt, la nivelul dinaintea războiului din Ucraina”, a spus președintele Nicușor Dan într-o primă reacție publică.

„Descurajarea amenințărilor de pe flancul estic al NATO este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar și de creșterea prezenței forțelor europene, în deplin acord cu partenerul american”, a mai spus președintele României.

„Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată”, iar „parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri”, a completat Nicușor Dan.

„Infrastructura strategică dezvoltată împreună la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională, trupe americane vor continua să fie localizate în aceste baze, iar transferul de echipament militar va continua”, a mai spus el.

SUA: Nu este o retragere a Americii din Europa sau un semnal al diminuării angajamentului față de NATO și Articolul 5

Armata SUA în Europa și Africa spune miercuri într-un comunicat că decizia a fost luată „ca parte a procesului deliberat al ministrului Apărării de a asigura o poziție echilibrată a forțelor militare americane”.

„Brigada 2 Infanterie de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate se va retrage, conform programului, la unitatea de bază din Kentucky, fără a fi înlocuită”, precizează Forțele Tereste ale Armatei SUA.

„Aceasta nu reprezintă o retragere a Americii din Europa sau un semnal al diminuării angajamentului față de NATO și Articolul 5. Dimpotrivă, este un semn pozitiv al creșterii capacității și responsabilității europene”, precizează comunicatul.

Militari americani și militari români, în Polonia, 12 septembrie 2025.

Armata americană completează că „aliații noștri din NATO răspund apelului președintelui Trump de a-și asuma responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. Această ajustare a poziției forțelor nu va schimba mediul de securitate din Europa”.

„SUA mențin o prezență robustă pe întreg teatrul european și își păstrează capacitatea de a dispune forțe și capacități pentru a îndeplini obiectivele din teatru și pentru a sprijini prioritățile SUA, inclusiv angajamentul președintelui Trump de a apăra aliații NATO”, se mai arată în comunicat.

În plus, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat miercuri că „în cadrul NATO, aliați precum România demonstrează o capacitate și o responsabilitate sporite” și că „de peste 20 de ani, în calitate de aliat NATO, România a colaborat în mod constant cu Statele Unite pentru a îndeplini obiectivele noastre comune de apărare”.

„Acest parteneriat rămâne mai puternic ca niciodată. Statele Unite rămân angajate față de România – ca aliat de încredere al NATO, partener strategic vital și forță motrice pentru securitatea în Europa. Prezența noastră puternică și angajamentul nostru durabil față de Europa rămân neclintite, inclusiv sprijinul acordat misiunii Eastern Sentry”, a mai spus ambasadorul SUA la NATO.

Îți mai recomandăm „Zidul de drone” – pus în funcțiune până în 2027. Comisia Europeană a aprobat planul de acțiune cu patru proiecte în domeniul apărării

Oficial NATO pentru Europa Liberă: Avem multe resurse în România, nu vedem o lipsă care trebuie înlocuită

În urma acestui anunț, un oficial al NATO a declarat pentru RFE/RL că „ajustările forțelor armate americane nu sunt neobișnuite”.

„Chiar și cu această ajustare, prezența forțelor armate americane în Europa rămâne mai mare decât a fost timp de mulți ani, cu mult mai multe forțe americane pe continent decât înainte de 2022”, a răspuns oficialul NATO în răspunsul pentru Europa Liberă.

Acesta a mai spus că „autoritățile NATO și americane sunt în strânsă legătură în ceea ce privește prezența noastră generală – pentru a se asigura că NATO își păstrează capacitatea robustă de descurajare și apărare, iar autoritățile americane au informat NATO în prealabil cu privire la această ajustare”.

„Angajamentul SUA față de NATO este clar. Președintele Trump și administrația sa au reiterat acest lucru în repetate rânduri. NATO dispune de planuri de apărare solide și depunem eforturi pentru a ne asigura că menținem forțele și capacitățile adecvate pentru a descuraja potențiale agresiuni și pentru a asigura apărarea noastră colectivă”, mai spune oficialul NATO.

Întrebat dacă Alianța va compensa în vreun fel plecarea celor aproximativ o mie de militari americani cu forțe ale altor state, oficialul a răspuns: „Avem multe resurse militare acolo, așa că nu vedem o lipsă pe care să trebuiască să o înlocuim în acest moment”.

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, spune că „reducerea prezenței militare americane în anumite regiuni și țări este însoțită și de o schimbare a mixului acesteia, cu accent pe o contribuție sporită a aliaților și partenerilor SUA”.

„Exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane” din întreaga lume „reflectă gândirea strategică a noii Administrații bazată pe realism, raționalizare și prioritizare în cele trei mari teatre: Europa, Orientul Mijlociu și zona Asia-Pacific”, adaugă fostul oficial al NATO.

Într-o postare pe Facebook, Geoană mai spune că „în Europa, prezența militară americană va fi redusă, însă nu drastic” și că reducerea prezenței militare americane la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu „nu reprezintă o surpriză”.

„Acest nou aranjament survine după un Summit NATO de succes organizat la Haga și nu va pune în pericol executabilitatea planurilor de apărare și descurajare ale NATO. Gradual, negociat și în spirit de alianță, se încurajează o relație transatlantică mai echilibrată, cu rol mai important al aliaților europeni în asigurarea securității noastre colective. Riscul decuplării SUA de securitatea Europei a fost depășit.”

„Acesta este rezultatul unei analize financiare, strategice și politice, inclusiv la nivelul relației politice bilaterale. Modelul rotațional practicat în România este mai costisitor decât cel bazat pe prezența permanentă a trupelor americane din Polonia sau țările baltice. [...] SUA așteaptă că aliații din zona noastră să compenseze reducerea prezenței militare americane”, completează el.

Fostul număr 2 din NATO afirmă că „această pierdere de efectiv poate fi compensată și prin alte mijloace: prepozitionarea de echipamente, muniție și tehnică militară americană în România, creșterea împărtășirii de intelligence, o nouă arhitectură de apărare antirachetă, sisteme anti-drone, inclusiv subacvatice și un acces sporit la asset-uri spațiale americane”.

MApN: Decizia SUA, ca urmare a consolidării europene a NATO pe Flancul Estic

Ministerul Apărării Naționale a fost „informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA”, conform unui comunicat transmis miercuri dimineață.

„Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu”, precizează MApN.

Ministerul precizează că „decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american”.

„Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, se mai arată în comunicat.

Totodată, ministerul spune că „decizia americană este de sistare a rotirii în Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO”.

„Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională”, subliniază MApN.

Anunțul Ministerului Apărării vine după câteva luni în care a fost vehiculată o retragere a trupelor americane pe Flancul Estic al NATO.

Îți mai recomandăm NBC News: Administrația Trump ar lua în calcul retragerea unor soldați inclusiv din România. Bolojan: „Nu există nicio informație oficială”

Nici autoritățile de la București, nici cele americane nu au spus până acum cu exactitate câți soldați americani se află în România.

La începutul anului 2025, erau dislocați în România peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Aproximativ 1.400 dintre aceștia erau la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, declara pentru Europa Liberă la începutul lunii octombrie că „la Mihail Kogălniceanu sunt în jur de două mii și ceva de militari americani”.

„Așteptăm Strategia Națională de Apărare a Statelor Unite, care va fi prezentată în curând. Vom vedea dacă își mențin prezența și postura pe Flancul de Est, în Europa […] România este importantă pentru Statele Unite”, a adăugat ministrul Apării.

one2one | Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu: Armata Română poate să pregătească aproximativ 10.000 de militari voluntari pe an

Anunțul de miercuri dimineață al Ministerului Apărării vine în contextul în care, pe 27 octombrie, a început o nouă misiune militară americană în România pentru fortificarea flancului estic al NATO. Însă, conform noilor informații furnizate de MApN, prezența SUA în România a fost redusă.

Divizia 3 Infanterie a preluat comanda operațiunilor armatei în regiunea Mării Negre, cu o forță operativă de soldați trimiși în România pentru o misiune de nouă luni, potrivit comunicatului US Army.

Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată într-o ceremonie care a avut loc pe 27 octombrie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, care „servește drept centru principal pentru forțele americane din România”.

Operațiunile implică aproximativ 3.000 de soldați care participă la misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.

În timpul desfășurării sale, Grupul de intervenție Iron al Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la crize, a liniilor de apărare a flancului estic și a extinderii forțelor terestre avansate”, se arată în comunicatul Armatei SUA.

Ar putea crește numărul soldaților americani în Polonia

Ziarul ucrainean Kyiv Post a relatat marți seară că aliații au fost informați cu privire la decizia retragerii în această săptămână și că, în discuțiile interne, au fost luate în calcul reduceri de personal inclusiv din Polonia, însă decizia finală a vizat doar România.

Totodată, în timpul întâlnirii din 5 septembrie dintre președintele american Donald Trump și cel polonez Karol Nawrocki a fost discutată chiar o posibilă creștere a prezenței americane în Polonia.

„Am discutat cu președintele și secretarii despre extinderea prezenței trupelor americane în Polonia, lucru care mă bucură în mod deosebit. Au avut loc discuții specifice cu privire la acest proiect”, a spus Karol Nawrocki după întâlnirea cu Trump, la Casa Albă.

Potrivit președinției poloneze, președintele SUA a reafirmat garanțiile de securitate ale aliaților.

„Consider că acesta este un mare succes al întâlnirii, având în vedere discuțiile privind redistribuirea trupelor americane în Europa”, a mai spus atunci Karol Nawrocki.

Președinții comisiilor pentru servicii armate ale Congresului SUA: Ne opunem cu fermitate deciziei Pentagonului de a reduce prezența trupelor americane în România

Președinții comisiilor pentru servicii armate din Senat și Camera Reprezentanților, Roger Wicker și Mike Rogers, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la anunțul Pentagonului că va întrerupe brigada americană rotativă în România, decizie despre care spun că pare în contradicție cu strategia președintelui Donald Trump.

„Ne opunem cu fermitate deciziei de a nu menține brigada americană rotativă în România și procesului Pentagonului pentru revizuirea posturii de forță în curs de desfășurare, care ar putea duce la retrageri suplimentare ale forțelor americane din Europa de Est”, spun cei doi oficiali americani.

Ei amintesc că au anunțat încă de pe 19 martie că nu acceptă modificări semnificative ale structurii de luptă fără un proces riguros interagenții, coordonare cu comandanții combatanți și Statul Major Întrunit și fără colaborare cu Congresul.

„Din păcate, acest lucru pare a fi exact ceea ce se încearcă. În urmă cu două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane în Europa, ci le-ar putea «muta puțin». Președintele are dreptate că poziția forțelor americane în Europa trebuie actualizată, pe măsură ce NATO poartă poveri suplimentare și caracterul războiului se schimbă. Dar această actualizare trebuie coordonată pe scară largă atât în cadrul guvernului SUA, cât și cu NATO”, se spune în declarația comună.

Documentul amintește că România este un aliat puternic, care a făcut investiții majore pentru găzduirea forțelor americane și pentru a moderniza infrastructura care le susține.

România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armata sa timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB, se mai spune în textul declarației.

„Aceste investiții, alături de contribuțiile lor la apărarea estică a NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. În special, din 2016, România a găzduit un detașament de apărare antirachetă Aegis Ashore al SUA, acceptând riscuri politice, militare și economice substanțiale pentru sistemele de teren concepute în primul rând pentru apărarea aliaților NATO, mai degrabă decât a propriului teritoriu.”

Cei doi congresmeni spun că, datorită conducerii președintelui Trump, aliații europeni au fost de acord să suporte niveluri istorice ale poverii apărării colective, dar „retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, la doar câteva săptămâni după ce dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc, subminează descurajarea și riscă să invite la noi agresiuni rusești.”

Această decizie, spun cei doi, „trimite un semnal greșit Rusiei chiar în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina”.

„Președintele are exact dreptate: acum este momentul ca America să demonstreze hotărârea noastră împotriva agresiunii rusești. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și direct în contradicție cu strategia președintelui.”

Wicker și Rogers își exprimă îngrijorarea că Congresul nu a fost consultat înainte de această decizie, „în special având în vedere sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o poziție robustă a SUA în Europa, exprimat atât în versiunea Camerei, cât și în cea a Senatului a Legii de autorizare a apărării naționale pentru anul fiscal 26. De asemenea, legislația arată clar intenția Congresului de a nu face modificări la postura SUA în Europa în absența unui proces de revizuire amănunțit.”

Ei cer clarificări Pentagonului cu privire la modul în care intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra posturii de descurajare și apărare a NATO și întreabă „dacă s-a coordonat cu aliații pentru a minimiza aceste consecințe.”

„De asemenea, vom căuta asigurări că, așa cum a declarat anterior președintele, cele două brigăzi blindate din Polonia rămân pe loc și că Statele Unite continuă să mențină o prezență rotativă persistentă în Polonia, statele baltice și România", se spune în finalul declarației.

Îți mai recomandăm Administrația Trump ar putea opri un program de asistență militară acordată țărilor de pe Flancul Estic, de care a beneficiat și România

Corespondentul RFE/RL pentru Europa, Rikard Jozwiak, a contribuit la această știre.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.