Alături de Lituania, decizia SUA îi îngrijorează și pe vecinii baltici Estonia și Letonia – țări membre NATO și UE care beneficiază în prezent de asistență de securitate acordată de Washington.
Și România a beneficiat în trecut de finanțări prin același program.
Programul alocă bani pentru instruire și echipamente, pe care SUA îi oferă țărilor partenere cu scopul de a le spori securitatea.
Banii vin printr-un program numit Secțiunea 333, al cărei buget „va fi stabilit la zero pentru toate țările europene” începând cu următorul an fiscal. În SUA, anul fiscal se termină pe 30 septembrie, iar cel nou începe pe 1 octombrie.
Departamentul Apărării al SUA a informat deja țările europene despre acest lucru săptămâna trecută, a confirmat directorul de politici al Ministerului Apărării al Lituaniei, Vaidotas Urbelis.
Anterior, informația a fost publicată și de Financial Times (FT), care a citat un oficial american de la Casa Albă.
Oficialul a declarat pentru FT că măsura vine în contextul intenției președintelui american Donald Trump de a reduce ajutorul extern.
„Această acțiune a fost coordonată cu țările europene în conformitate cu ordinul executiv și cu accentul pus de președinte pe faptul că Europa își asumă o mai mare responsabilitate pentru propria apărare”, a spus oficialul.
Pentru a intra în vigoare, reducerile propuse de Casa Albă vor trebui aprobate de Congres – care poate ignora cererea Casei Albe de a reduce la zero finanțarea Secțiunii 333.
Nu e clar în ce măsură Congresul va fi sau nu de acord cu propunerea administrației Trump. Democrații, de pildă, care sunt în minoritate, au anunțat deja că nu sprijină măsura.
„Aceasta este o măsură greșită, care transmite un semnal complet eronat în momentul în care încercăm să-l forțăm pe Putin să se așeze la masa negocierilor și să descurajăm agresiunea rusă”, a declarat senatoarea americană Jeanne Shaheen.
„Nu are niciun sens să subminăm pregătirea aliaților noștri în același timp în care le cerem să-și intensifice propriile capacități.”
România a primit 80 de milioane de dolari
Reuters scrie că măsura nu afectează în niciun fel desfășurarea trupelor americane în Europa – câteva mii de soldați fiind prezenți în România – și nici sprijinul prin programul separat al SUA numit Finanțare Militară Externă, administrat de Departamentul de Stat al SUA.
Prin programul de asistență la care administrația americană vrea acum să renunțe s-au alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa între 2018-2022.
Lituania a primit 200 milioane de dolari din fondurile Secțiunii 333 în anii financiari 2018-2022, iar Letonia și Estonia un total de 360,2 milioane de dolari în anii financiari 2018-2021, potrivit Departamentului de Stat al SUA, citat de Reuters.
Și România a beneficiat de fondurile Secțiunii 333, chiar dacă suma a fost mult mai mică.
În anul fiscal 2018-2021, Departamentul Apărării a acordat României 81,6 milioane de dolari prin Secțiunea 333, cu scopul de „a consolida capacitatea țării în domeniile securității maritime, securității frontierelor, combaterii terorismului și combaterii narcoticelor.”
Financial Times scrie că Pentagonul a anunțat funcționari din zeci de ambasade europene la Washington despre intenția de a renunța la program.
Avertisment din Estonia
Deși programul nu are legătură cu trupele americane din Europa, președintele estonian a declarat – tot vineri – că europenii ar trebui să ia în calcul că președintele Trump ar putea ordona diminuarea numărului de trupe de pe continent.
E o discuție care a mai avut loc și în trecut, mai ales în primele săptămâni după ce Donald Trump și-a preluat al doilea mandat, la începutul anului.
Americanii au trupe în mai multe țări de pe Flancul Estic, inclusiv în România unde sunt, potrivit Departamentului de Stat al SUA, 3.000 de angajați americani care lucrează în diferite baze militare din România.
În jur de 2.000 de soldați americani sunt și în statele baltice (Estonia, Lituania și Letonia).
Președintele estonian a spus pentru Politico că a discutat despre subiectul trupelor americane din Europa, în aprilie, cu Trump.
„Prezența trupelor americane în Estonia – nu numai în Estonia, în Europa – este crucială și este importantă pentru Statele Unite, nu doar pentru Europa”, a spus Alar Karis.
El a mai adăugat că este încă „foarte dificil de prezis” ce va face Washingtonul în țările baltice și că de aceea țările din acea zonă – toate foste sovietice – ar trebui să se pregătească pentru orice scenariu.
Declarația oficialului estonian a vrnit în contextul în care un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei a declarat că Moscova nu va accepta trupe străine în Ucraina ca parte a unui posibil acord de pace.
Tot despre trupele americane de pe continent a discutat, miercuri, la Casa Albă, președintele american Donald Trump cu cel polonez, Karol Nawrocki.
Într-o declarație de după întrevedere, Trump a spus că nu are de gând să îi retragă pe cei 10.000 de soldați din Polonia, ba chiar „vom pune mai mulți acolo dacă vor”, a spus el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.