Organul executiv al Uniunii Europene a aprobat joi o foaie de parcurs în domeniul apărării pe o perioadă de cinci ani, care include planuri pentru crearea unui „zid de drone” pentur apărarea țărilor membre.
Acesta ar urma să fie pe deplin funcțional până la sfârșitul anului 2027.
„Obiectivul nostru este să ne consolidăm capacitățile de apărare pentru a descuraja [inamicul]”, a declarat comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, într-o conferință de presă la Bruxelles.
Planul Comisiei Europene afirmă că Rusia și Belarus reprezintă „cea mai mare amenințare”, citând încălcările repetate ale spațiului aerian al statelor membre UE de către vehicule aeriene fără pilot (UAV).
„Acest «zid european împotriva dronelor» ar trebui să se bazeze pe lecțiile învățate din Ucraina cu privire la importanța crucială a creării de ecosisteme inovatoare de drone și contra-drone, conectând cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării cu producția și bazându-se pe o capacitate de producție scalabilă și pe dezvoltarea tehnologică continuă”, se arată în documentul văzut de RFE/RL.
Cele patru proiecte trebuie aprobate de liderii celor 27 de țări membre
În total, Comisia Europeană a propus joi patru proiecte în domeniul apărării, ca parte a eforturilor de pregătire a continentului pentru a se apăra până în 2030.
„Amenințările recente au arătat că Europa este în pericol. Trebuie să protejăm fiecare cetățean și centimetru pătrat al teritoriului nostru. Iar Europa trebuie să răspundă cu unitate, solidaritate și hotărâre”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Pericolul nu va dispărea nici măcar după încheierea războiului din Ucraina. Este clar că trebuie să ne întărim apărarea împotriva Rusiei”, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, la o conferință de presă.
Comisia a declarat că două dintre proiectele „emblematice” sunt deosebit de urgente:
- inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, cunoscută și ca „zidul de drone”
- și supravegherea flancului estic (Eastern Flank Watch), care vizează „fortificarea frontierelor estice ale UE pe uscat, în aer și pe mare”
„Acestea vor consolida capacitatea Europei de a descuraja și apăra spațiul terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, contribuind în același timp în mod direct la obiectivele NATO în materie de capabilități”, precizează Comisia într-un comunicat.
Totodată, Comisia a confirmat relatarea inițială a RFE/RL potrivit căreia proiectul privind dronele ar trebui să fie pe deplin funcțional în 2027, iar „flank watch” ar trebui să atingă acest statut la sfârșitul anului 2028.
„Dronele redefinesc deja războiul. Construcția de sisteme de apărare împotriva dronelor nu mai este opțională pentru nimeni”, a mai declarat Kallas.
De asemenea, Comisia a mai propus:
- un scut aerian european, pentru apărarea împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene
- și un scut spațial european, pentru protejarea bunurilor și serviciilor spațiale europene.
Liderii celor 27 de guverne membre ale UE vor decide dacă vor aproba propunerile definitce ca „emblematice” și vor conveni asupra persoanelor care vor conduce proiectele care vor primi undă verde.
Propunerile – care vor fi supuse aprobării liderilor UE într-o reuniune de săptămâna viitoare, din 23-24 octombrie – vin în contextul unor discuții intense despre vulnerabilitatea Europei, declanșate de incursiunea a 21 de drone rusești în Polonia la începutul lunii septembrie.
Acest lucru, combinat cu prezența dronelor rusești deasupra României și incursiunea avioanelor militare rusești în spațiul aerian estonian, a determinat NATO să lanseze inițiativa Eastern Sentry (Sentinela Estică) pentru a consolida apărarea aeriană.
Ministrul lituanian al Apărării, Dovile Shakaliene, a declarat pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL că incursiunile rusești au „contribuit foarte mult” la crearea unui sentiment de urgență.
„Pe măsură ce tot mai mulți aliați NATO realizează cât de periculoasă este Rusia și cât de imprevizibilă devine situația în spațiul nostru aerian, acest lucru accelerează procesele, atât în ceea ce privește finanțarea apărării noastre, cât și sprijinul acordat Ucrainei”, a afirmat el.
Ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a declarat pentru RFE/RL că incursiunile rusești au fost un „semnal de alarmă” pentru Europa.
„Avem multe de învățat de la partea ucraineană și vom fi recunoscători dacă vom putea achiziționa și din Ucraina în industria de apărare, deoarece au fost uimitori în creșterea producției”, a spus el.
Inițiativa UE privind dronele este doar o parte a propunerilor, intitulate „Păstrarea păcii – Foaie de parcurs pentru pregătirea apărării 2030”.
Propunerile includ și planuri de utilizare a activelor rusești înghețate pentru a furniza Ucrainei finanțare regulată, măsuri pentru promovarea achizițiilor comune în domeniul apărării și un „pachet de mobilitate militară” pentru a facilita desfășurarea mai rapidă a trupelor și echipamentelor în întreaga Europă.
„Până în 2030, Europa are nevoie de o poziție de apărare europeană suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii”, menționează documentul: „Pentru a fi «pregătită pentru 2030», Europa trebuie să acționeze acum.”
Unii oficiali europeni au sugerat însă că acest termen nu este suficient de urgent.
Pe 13 octombrie, șeful agenției de informații externe a Germaniei, Martin Jaeger, a declarat într-o audiere parlamentară, la Berlin, că „suntem deja sub focul atacurilor”.
„Nu trebuie să stăm cu mâinile în sân și să presupunem că un eventual atac rus nu va avea loc mai devreme de 2029”, a spus Jaeger.
„În cel mai bun caz, în Europa există o pace rece, care se poate transforma în orice moment într-o confruntare fierbinte”.
România spune că și-a actualizat legislația
Și ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a vorbit joi despre planurile NATO și a spus că România „e pregătită, unită și hotărâtă să apere pacea.”
„Ne-am angajat să dezvoltăm măsuri suplimentare de contracarare a dronelor, să testăm sisteme integrate de apărare în cadrul Eastern Sentry și să cooperăm strâns cu Uniunea Europeană și partenerii din industrie pentru inovație și reacție rapidă.”
Ionuț Moșteanu a declarat că România – una dintre țările care ar urma să beneficieze de așa-numitul „Zid de Drone” – și-a actualizat deja legislația pentru a-și putea apăra spațiul aerian.
Asta în contextul în care, mai ales în ultimii doi ani, mai multe drone sau resturi de drone rusești au ajuns pe teritoriul românesc.
„Rămânem un partener de încredere în cadrul NATO, cu o armată tot mai pregătită, o legislație modernizată și o contribuție activă la apărarea colectivă. NATO este o alianță care acoperă peste un miliard de cetățeni și facem tot posibilul pentru ca fiecare să fie protejat”, a declarat Moșteanu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
