România ar putea avea nevoie în această iarnă de mai multă energie de import decât poate lua prin actualele conexiuni transfrontaliere, în scenariul unei ierni foarte grele. Calculele au fost făcute de Dispeceratul Energetic Național de la Transelectrica și trimise Guvernului, înaintea ședinței de guvern de joi, 30 octombrie. Specialiștii atrag atenția că e riscant să mizăm pe importuri - dacă nu avem de unde cumpăra?
Pe 10 ianuarie 2017, Bulgaria s-a confruntat cu o creștere bruscă a consumului de energie electrică din cauza unui val de frig sever, cu temperaturi care au coborât până la –12°C.
Sistemul energetic bulgar a intrat sub presiune, iar autoritățile de la Sofia au solicitat României un ajutor de urgență pentru furnizarea de energie electrică, prin intermediul operatorului lor, ESO.
Centrala nucler-electrică de la Kozlodui este principalul producător de energie din Bulgaria.
Cererea a venit în contextul în care Bulgaria lua deja măsuri pentru a menține stabilitatea rețelei într-o perioadă de consum record.
Transelectrica, operatorul de transport al energiei electrice din România, a refuzat solicitarea Bulgariei.
Motivația oficială a fost că România se afla, la rândul său, într-o perioadă de consum intern foarte ridicat, determinat de aceleași condiții meteorologice severe.
Potrivit explicațiilor publice, România nu avea obligația automată de a livra energie în situații de urgență și putea face acest lucru doar în limita capacităților disponibile și fără a compromite siguranța propriului sistem energetic.
Bulgaria a reușit să-și echilibreze consumul intern, însă episodul a scos în evidență vulnerabilitățile regionale ale sistemelor energetice în perioade de stres extrem, scria euroactiv.com la acel moment.
Ca să treacă iarna care începe, România ar putea avea nevoie de ajutor de la vecini.
România mizează pe importuri în situație de criză
Capacitatea maximă de import a României, prin actualele rețele de interconectivitate, este de 4.200 MegaWatt (MW), valoare instantanee, conform raportului Dispeceratului Energetic Național (DEN).
Calculele Dispeceratului, făcute pe un scenariu pesimist, arată că ar putea fi nevoie, la vârfuri de consum, de mai mult: 4.300MW, valoare instantanee.
„În scenariul pesimist, la vârful de seară se înregistrează un deficit de producție de aproximativ 3.800 MW; pentru acoperirea rezervei minime se pot acoperi doar 500 MW prin mobilizarea integrală a rezervelor din sistem, de aceea, în acest scenariu, diferența neacoperită pentru funcționarea în condiții de siguranță este de aproximativ 4.300 MW”.
Sursa: Raport DEN
„Acest plan e făcut fără perspectivă regională”, spune pentru Europa Liberă experta în energie Otilia Nuțu de la think thank-ul Expert Forum.
„Dacă cumva toate țările din jur consumă tot ce produc și n-au pentru export?”, adaugă ea.
Problema e, în opinia specialistului, că nici în 2025 România nu a adăugat capacități noi de producție, independente de vreme și anotimpuri.
„Parcă tragem nădejde în fiecare an sa nu fie frig”, spune Otilia Nuțu. Și, în continuare, România mizează pe cărbune: „Ne trezim în fiecare an în octombrie că, aoleu, nici anul ăsta nu putem sa renunțăm la cărbune, că n-am făcut nimic față de anul trecut”.
Termocentrala Rovinari are trei grupuri funcționale la dispoziția Dispeceratului Energetic Național.
Cum arată prognozele DEN?
Consumul de energie al României în această iarnă va fi mai mare decât anul trecut, spune Dispeceratul Energetic Național, care a luat în calcul două scenarii pentru perioada 1 noiembrie 2025 - 31 martie 2026:
- scenariul moderat - temperaturi similare celor multianuale (între 4,6°C în noiembrie și 4,1°C în martie, cu minimum de -1,9°C în ianuarie, calculat conform temperaturilor din ultimii șapte ani). Prognoza de consum intern brut pentru acest scenariu este de 25.280 GWh, cu 1,7% mai mare decât în 2024.
- scenariul pesimist - temperaturi medii mai scăzute cu circa 2°C decât cele multianuale. Prognoza de consum este de 26.130 GWh, cu circa 5,1 % mai mare decât în 2024.
După evaluarea consumului, DEN a calculat care e capacitatea de producție pentru toate categoriile de producători de energie. A inclus chiar posibilitatea ca unele din grupurile pe cărbune să fie închise de la 1 ianuarie, ca urmare a angajamentului semnat de România cu Comisia Europeană.
Cu această ipoteză, în scenariul pesimist, vârful de consum prognozat de DEN a fost de 9.500 MW, consum instantaneu, iar în scenariul moderat – de 9.100 MW, consum instantaneu.
Concluzia dispeceratului e simplă: producția națională de energie nu va acoperi vârfurile de consum și va fi nevoie de importuri.
„Atât în scenariul moderat, cât și în scenariul pesimist, vârful de consum nu se poate acoperi integral din producția internă, fiind necesar importul de energie electrică.
Astfel, în scenariul moderat, la vârful de consum de seară se înregistrează un deficit de aproximativ 1.120 MW. Dat fiind că, pentru funcționarea în condiții de siguranță a SEN (Sistemul Energetic Național - n.r.), rezerva minimă necesară pentru funcționarea sigură a Sistemului Energetic este de 1.000 MW și doar 520 MW pot fi acoperiți prin mobilizarea integrală a rezervelor din sistem, diferența neacoperită pentru funcționarea în condiții de siguranță în acest scenariu este de aproximativ 1.600 MW.
În scenariul pesimist, la vârful de seară se înregistrează un deficit de producție de aproximativ 3.800 MW; pentru acoperirea rezervei minime se pot asigura doar 500 MW prin mobilizarea integrală a rezervelor din sistem, de aceea, în acest scenariu, diferența neacoperită pentru funcționarea în condiții de siguranță este de aproximativ 4.300 MW”.
Sursa: Raport DEN
În iarna trecută, România a importat cea mai mare cantitate de energie electrică pe data de 4 decembrie. A fost vorba de 3.068MW, valoare instantanee.
Din 2027, unul din grupurile energetice de la Centrala Nuclear Electrică de la Cernavodă va intra în revizie. Înseamnă 650 MWh mai puțin în Sistemul Energetic Național.
Diferența prognoză vs. realitate
Într-un document similar, întocmit de DEN în octombrie 2024, specialiștii Transelectrica au făcut prognoze pentru iarna 2024 - 2025.
De exemplu, pentru luna ianuarie 2025, dispeceratul a prognozat o producție de 4.928 GWh și un consum de 5.400 GWh, într-un scenariu pesimist. Ceea ce însemna că mai era nevoie de 471,6 GWh energie de import.
Ce s-a întâmplat în realitate?
România a avut o producție proprie de doar 4.400GWh și a avut nevoie de 573 GWh energie din import pentru a acoperi consumul intern.
Iar diferența majoră dintre prognoza de producție și realitate a fost la cantitatea de energie produsă de hidrocentrale - mai puțin cu 21%.
Pe ce capacități de producție contează DEN pe timpul iernii
Producția estimată de dispecerat pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026 este de 23.240 GWh. În funcție de tipul de producător, cel mai mult mizează DEN pe centralele hidroelectrice și pe cele pe hidrocarburi.
Ce scrie cu litere mici în tabelul dispeceratului e că valorile luate în calcul pentru producția hidro sunt unele aproape de ideal. Iar realitatea poate fi diferită.
„Prognoza Hidroelectrica SA este realizată pe baze statistice în ipoteze de hidraulicitate de 95% pe Dunăre și 85% pe apele interioare, ținând cont de retragerea CHE Vidraru pentru retehnologizare. În funcție de evoluția situației hidrologice, valorile pot suferi modificări”.
Sursa: Raport DEN
DEN sintetizează intrările în sistemul energetic național în acest an pe care mizează pentru iarna 2025-2026.
„Aproximativ 100 MW în grupuri pe gaze naturale și cca. 575 MW în centrale electrice fotovoltaice. Până la sfârșitul acestui an se estimează că vor mai fi puse în funcțiune grupuri pe gaze naturale cca. 130 MW aproximativ 1.000 MW în centrale fotovoltaice și 300 MW în centrale eoliene”.
Sursa: Raport DEN
Dispeceratul Energetic Național estimează că în fiecare dintre lunile de iarnă va fi nevoie de importuri de energie totale între 300 și 650 GWh.
„Suntem vulnerabili”, spune Otilia Nuțu.
„Avem capacități puține de producție și te întrebi de ce se investește puțin. Păi ai probleme de conectare la rețea, iar statul nu-și face nici el amărâtele alea de proiecte pe care le târâie de ani de zile”, explică experta.
Parc fotovoltaic în Dîrvari, Valea Calugărească, judeţul Prahova.
Ce măsuri recomandă DEN să fie luate ca România să treacă iarna cu bine
Pentru menținerea stabilității Sistemului Energetic Național (SEN), dispeceratul recomandă:
- menținerea în funcțiune a grupurilor pe cărbune în sezonul rece 2025–2026;
- punerea în funcțiune a turbinei pe gaz de 600 MW la Mintia, precum și a grupurilor de la CET Midia Năvodari (70 MW) și CET Chimcomplex Vâlcea (50 MW);
- asigurarea alimentării cu gaze naturale a centralelor chiar în condiții meteorologice extreme;
- creșterea volumului de energie contractată pe termen mediu și lung;
- constituirea completă a stocurilor de cărbune, gaze și apă;
- asigurarea stocurilor necesare pentru un eventual ajutor trimis Republicii Moldova.
„Nu-mi dau seama dacă au ținut sau nu cont de Moldova în calcule, tocmai pentru că nu menționează nimic despre export sau tranzit. Așa că aș zice pur și simplu, ca să nu uităm, că trebuie să ajutăm și Moldova, unde trăiesc până la un milion de cetățeni români și unde securitatea energetică înseamnă și stabilitate politică la granițele noastre, deci trebuie să rămână o prioritate absolută”, atrage atenția Otilia Nuțu.
Dispeceratul a calculat și de ce combustibil e nevoie pentru a acoperi nevoile de producție:
- 5,7 milioane de tone de cărbune,
- 1,75 miliarde de metri cubi de gaze naturale,
- 48.000 de tone de biomasă.
Stocurile de la 1 noiembrie 2025 erau de:
- 799.000 tone cărbune,
- 3,10 miliarde m³ de gaze înmagazinate (90% din capacitate),
- 1,787 GWh energie echivalentă în marile lacuri.
Necesarul total de finanțare pentru achiziția de combustibili aferent perioadei de iarnă a fost calculat la 5,4 miliarde lei, provenind din surse proprii, credite interne și subvenții pentru producătorii de energie electrică și termică în cogenerare, cu 400 de milioane de lei mai mult decât estimatul iernii trecute.
Ce capacități noi de producție are România în lucru
Pentru a reechilibra sistemul energetic național, „avem nevoie de noi capacități de producție”, a spus Bogdan Ivan, ministrul Energiei, într-o emisiune la Digi24 de la începutul lunii octombrie. Și de noi capacități de stocare, a adăugat el.
România a pierdut finațarea prin PNRR pentru construirea unor centrale în cogenerare.
Ministerul Energiei caută alte surse de finanțare pentru construcția acestora, „cel mai recent pas fiind în curs la nivelul Băncii Europene de Investiții”, după cum scrie într-un răspuns trimis către Europa Liberă.
Îți mai recomandăm Epoca cărbunelui se apropie de sfârșit. Pe ce proiecte în energie mizează România și care sunt riscurileTot la solicitarea Europa Liberă România., Ministerul Energiei a trimis și informații despre stadiul principalelor proiecte de construire de noi capacități de producție.
Centrala de la Iernut, aflată într-un stadiu avansat de construcție, are risc de degradare a lucrărilor dacă acestea nu sunt terminate la timp, spune Ministerul Energiei. Lucrările au început acolo acum nouă ani și trebuiau finalizate în decembrie 2025. Romgaz, însă, compania care investește, a reziliat în septembrie contractul cu firma constructoare.
„ROMGAZ ia în calcul să finalizeze lucrările ca antreprenor general. Planul companiei prevede preluarea contractelor esențiale de la subcontractorii Duro Felguera, atât pentru construcții civile, cât și pentru lucrări termomecanice, electrice și de control. În prezent, ROMGAZ intenționează să realizeze proiectul printr-o Unitate de Implementare a Proiectului, care să permită finalizarea centralei pe parcursul anului viitor”, spune Ministerul Energiei.
Centrala de la Mintia, care ar trebui să aducă 1.000 MW în Sistemul Energetic Național, va intra în probe abia anul viitor și în producție în bandă din 2027, conform aceluiași document transmis de minister către Europa Liberă România.
Nici pentru proiectele public-private de la Turceni și Ișanița, acolo unde vechile grupuri energetice pe cărbune au fost sau vor fi închise, noile capacități de producție de electricitate pe gaz nu vor intra în producție mai devreme de 2029, spune Ministerul Energiei.
În ceea ce privește hidrocentralele în lucru, Parlamentul a aprobat o modificare legislativă care permite reluarea lucrărilor blocate de asociațiile de protecție a mediului, în anumite cazuri. E vorba de șapte hidrocentrale strategice, cu o capacitate totală de 214 MW. Adică toate vor produce mai puțin decât un grup de cărbune de la Turceni.
Îți mai recomandăm Hidrocentrale vs. mediu. ONG-urile îi cer președintelui să atace la CCR legea care rupe din ariile protejateMinistrul Bogdan Ivan promite și investiții în stocare.
În septembrie, Transelectrica raporta 151 MWh în capacități de stocare dispecerizabile.
O altă linie de acțiune este creșterea capacității de interconectare cu alte state, susține ministrul Energiei. România ar putea vinde/cumpăra mai mult de 4.500 MW/4.200 MW cât este limita fizică actuală a conexiunilor.
„Acesta este unul dintre principalele subiecte discutate astăzi (27 octombrie, n.red.) cu domnul comisar european (Dan Jørgensen - n.red) şi cu omologii mei din aceste state tocmai pentru a găsi o soluţie prin care acele proiecte de investiţii să fie realizate, să avem finanţare pentru ele şi să fie făcute cât mai rapid”, a declarat Bogdan Ivan, citat de news.ro.
Cu actele stăm bine
După analiza raportului DEN, Executivul a emis o Hotărâre de Guvern pentru „aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului Electroenergetic Naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026”.
Documentul guvernului prevede constituirea Comandamentului energetic de iarnă care va identifica potențialele disfuncționalități și va lua măsuri pentru asigurarea funcționării în parametrii a Sistemului Energetic Național și a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale.
Componența nominală a Comandamentului se va stabili prin ordin al ministrului Energiei și va fi compus din reprezentanți ai instituțiilor și autorităților statului competente în domeniul energiei, precum și ai operatorilor economici din sectorul energiei electrice și al gazelor naturale, operatori relevanți pe piața de profil.
Totodată, hotărârea prevede măsuri obligatorii pentru toți operatorii din sectorul energiei electrice în ceea ce privește stocarea energiei și realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului Energetic Național (SEN) – combustibili pentru sezonul rece și volumul de apă din lacurile de acumulare.
Îți mai recomandăm Comisia Europeană cere reluarea selecției directorilor la Hidroelectrica și Complex Energetic Oltenia. România riscă să piardă bani din PNRREuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.