Joi, 2 octombrie 2025, la ora 10:00, România importa energie electrică – 1.233 MW (valoare instantanee).
Asta deoarece producția internă de energie, de aproape 6.000 MW, nu acoperea consumul.
Producția din hidrocentrale și cea a centralei nucleare de la Cernavodă era aproximativ aceeași – în jur de 1.300 de MW. O zi fără soare, dar cu vânt – eolienele produceau puțin peste 1.049 de MW, iar fotovoltaicele puțin peste 300 de MW. Centralele pe cărbune aduceau în plus 736 de MW.
Prețul mediu la care a fost cumpărată energia electrică în România a fost în acea zi de 122 de euro pe MWh, cel mai mare din Europa.
În aceeași săptămână, pe 30 septembrie, între 11:30 și 11:45, România a cumpărat energie cu 7.000 lei un KWh pentru a echilibra sistemul energetic național.
„România are cel mai mare preț al energiei electrice din Europa”, a susținut ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o emisiune la Digi24 de la începutul lunii. El a spus că România a pierdut echilibrul în mixul energetic prin investiții doar în energie verde de tip eolian sau foto.
„Importăm la prețuri foarte mari în perioada de vârf de consum de la 6:00 la 22:00, la prețuri și de 2.000-3.000 de ori mai mari decât vindem în timpul zilei, când avem surplus de producție de energie, în perioada 10:00-16:00, când soarele strălucește și în România, Ungaria, Bulgaria, Moldova sau în Ucraina.”
„Sunt perioade în care România exportă și la 0,20 euro pentru 1 MWh în timpul zilei din solar. România nu a avut o strategie deșteaptă din acest punct de vedere”, a mai spus ministrul.
Prin urmare, Ministerul Energiei vrea o nouă strategie, cu care să ajungă pe masa Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), ca să se asigure că va fi pusă în aplicare.
Pentru a reechilibra sistemul energetic național, „avem nevoie de noi capacități de producție”, a spus Bogdan Ivan, care a enumerat hidrocentralele și centralele pe gaze. Și de noi capacități de stocare, a adăugat el.
„În documentul pe care l-am înaintat către prim-ministru și care ajunge în CSAT în viitoarea ședință, am militat pentru mandatarea directă a Ministerului Energiei și a tuturor celorlalte ministere responsabile, inclusiv Ministerul Mediului, pentru ca atunci când avem proiecte de importanță strategică națională, de la exploatarea gazelor până la proiecte energetice hidrocentrale, termocentrale, centrale nucleare, să poată să depășească foarte rapid toate aceste proceduri pentru a scurta la jumătate timpii în care se emit toate autorizațiile de construire”, a spus Bogdan Ivan.
El a dat vina pe „gândaci” pentru întârzierea lucrărilor la șase hidrocentrale.
Strategia ministrului Ivan nu e nouă. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România urma să primească 300 de milioane de euro pentru contruirea de noi capacități de producție pe gaz. Au fost aprobate patru proiecte: trei ale statului și unul privat.
Centrala pe gaz de la Craiova nu s-a mai construit – și nu au fost de vină gândacii. Acum, orașul are nevoie de ajutor ca să treacă iarna, dacă cea pe cărbune va fi închisă de la 1 ianuarie, așa cum se angajase România în fața Comisiei Europene.
Nu e mai fericită nici situația în care se află investițiile la celelalte două centrale pe gaz care urmează să fie construite prin PNRR: e nevoie de peste 57,7 de milioane de euro în plus, pentru care încă nu s-a găsit o sursă de finanțare.
Și nu sunt singurele proiecte prin PNRR cu probleme. Un memorandum transmis de Ministerul Energiei către cancelaria prim-ministrului arată că multe dintre investițiile care urmau să sporească independența energetică a României au fost fie abandonate, fie sunt cu probleme.
România se bazează și pe alte proiecte energetice, altele decât cele prin PNRR, dar nici în acest caz lucrurile nu stau mai bine și nu există un orizont de timp apropiat în care aceste proiecte să contribuie la siguranța energetică.
Dar să le luăm pe rând.
Ce proiecte din PNRR sunt abandonate sau au probleme
PNRR-ul României a fost aprobat în 2021 și a fost revizuit în decembrie 2023 printr-o decizie a Consiliului UE.
Revizuirea a introdus modificări de ținte și jaloane (etape concrete de implementare) și un nou capitol – RePowerEU, pentru tranziția energetică rapidă. Ministerul Energiei coordonează în total cinci investiții și cinci reforme, cu 11 ținte și 15 jaloane.
Ce proiecte au probleme?
✔ Producția de hidrogen verde – proiect implementat de OMW Petrom, pe platforma de la Brazi.
Pentru ca această investiție să poată fi finalizată prin PNRR, e nevoie de trei modificări ale proiectului inițial, spune Ministerul Energiei.
- Termenul de finalizare se prelungește de la T4 2025 → 31 august 2026.
- Indicatorul cantitativ scade de la 60 MW la 45 MW, cu reducerea bugetului.
- Descrierea țintei se schimbă: accentul se mută de la „instalație pusă în funcțiune” la „livrarea și recepția stivelor de electroliză”.
Dacă aceste modificări nu sunt acceptate complet de Comisia Europeană, există pericolul ca ținta să nu poată fi îndeplinită, ceea ce ar atrage penalități și pierderea fondurilor, se menționează în memorandum.
✔ Centrale de cogenerare în gaz –deficit de finanțare de 57,77 milioane de euro;
Trei centrale în cogenerare pe gaz urmau să fie construite în România, cu banii din PNRR: la Constanța, Arad și Craiova. Dacă în primele două municipii lucrările au început deja și sunt la peste 30% implementare, proiectul de la Craiova a picat, după două licitații anulate.
Ceea ce înseamnă că se reduce capacitatea de producție energie asumată inițial, de la 300 MW la doar 83 MW, cu o diminuare proporțională a bugetului alocat în PNRR.
În plus, Ministerul Energiei a raportat și probleme de deficit de finanțare pentru cele două centrale care sunt în construcție = 33,5 milioane de euro pentru Constanța și 24,2 milioane de euro pentru Arad.
În total e nevoie de 57,7 milioane de euro pentru ca cele două centrale să fie construite fără să se piardă finanțarea din PNRR.
Ministerul propune ca acest deficit să fie acoperit fie din economii interne ale PNRR, fie din bugetul de stat.
✔ Lanț industrial pentru baterii și panouri fotovoltaice
Ministerul Energiei a anunțat că renunță definitiv la investițiile în această submăsură, ceea ce înseamnă 150 de milioane de euro. Banii nu se pierd, spune ministerul, ci se transformă din împrumut în grant.
Doi dintre beneficiarii de fonduri din această măsură au cerut unilateral încetarea contractelor, dar în cazul celorlalți le va fi reziliat contractul de către minister.
Cea mai importantă investiție cu fonduri din această măsura urma să fie o fabrică de panouri fotovoltaice la Bârlad, în judeţul Vaslui, cu un ajutor de stat de 32,92 milioane euro şi o capacitate de 1.500 MW/an.
✔ Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile – componentă din RePower EU
Riscul asociat acestei investiții este legat de nepreluarea de către Comisia Europeană în Decizia de modificare a PNRR a propunerii de decalare a termenului din până în trimestrul al patrulea din 2026.
Penalizarea maximă în caz de neîndeplinire satisfăcătoare a acestei măsuri este de 132.136.905 euro, spune Ministerul Energiei.
Ministrul Energiei mizează tot pe proiecte vechi, amânate de zeci de ani
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, mizează pe noi capacități de producție care ar urma să fie finalizate în următorii ani pentru securitatea energetică a României și pentru un preț mai mic al energiei electrice.
El a spus, într-o emisiune la Digi24, că abordarea sa la minister este de a investi „masiv în reactoare nucleare, în gaz și în capacități de stocare, anume baterii, pentru a putea echilibra prețul pe piață și pentru a putea avea o energie mai ieftină în perioada 6:00-22:00”.
La fel de importante sunt și investițiile în noi capacități de producție de energie – unele începute în epoca comunistă – și care, speră ministrul, vor fi terminate în următorii ani.
„În a doua jumătate a anului viitor, chiar finalul anului viitor, ar trebui să începem să producem mai multă energie. Atunci când vorbim despre Mintia, despre Iernut, despre noi capacități de producție, se va simți în facturile noastre plus 2.200 de megawați capacitate de stocare”, a declarat el.
Care sunt investițiile pe care mizează ministrul?
☑ Centrala de la Iernut – nouă ani de lucrări
Proiectul pentru o centrală de producție de energie electrică pe gaz, cu o putere instalată de 430 de MW, a fost iniţiat de Romgaz în 2016.
Compania de stat a semnat un contract încheiat cu asocierea Duro Felguera-Romelectro. Valoarea iniţială a investiției era de 268 de milioane de euro plus TVA, bani care veneau de la buget, prin Programul Național de Investiții. Termenul de finalizare stabilit era în jurul anului 2020.
Din cauza întârzierilor, neîndeplinirii obligațiilor contractuale, Romgaz a reziliat contractul inițial în iunie 2021. Până atunci, proiectul fusese executat în proporţie de 65-70%.
În aprilie 2023, Romgaz semnează un nou contract, dar numai cu firma spaniolă Duro Felguera, pentru finalizarea lucrărilor şi punerea în funcţiune. Noul contract era de 344.926 milioane lei fără TVA pentru proiectare, execuţie etc.
Lucrările încep la 1 august 2023 și trebuiau finalizate în 16 luni.
Termenul de finalizare s-a prelungit, din nou, până la 30 iunie 2025, apoi urma să fie 19 decembrie 2025.
Însă și acest termen urmează să fie depășit deoarece, în luna septembrie, Romgaz a reziliat, din nou, contractul cu firma Duro Felguera. La acel moment, ministrul Bogdan Ivan susținea că stadiul proiectului e de 90% și că ar putea fi finalizat în maximum nouă luni.
Romgaz nu a semnat deocamdată un nou contract pentru finalizarea lucrărilor.
☑ Hidrocentralele blocate de „gândaci”
Pe 20 martie 2025, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, scria pe pagina sa de Facebook: „De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiție) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiție la hidrocentrala Răstolița), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu”.
Fostul ministru anunța că lucrează „la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea și accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuție”.
Făcea referire la „hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investițiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte bani deja cheltuiți de statul român. Vorbim despre peste 700 de MW, cu un stadiu de execuție de până la 98%”.
Despre ce proiecte de hidrocentrale vorbea ministrul Burduja?
- Amenajarea hidroelectrică (AHE) a râului Jiu pe sector Livezeni-Bumbești – 65,14 MW;
- AHE Cerna-Belareca – 21,7 MW;
- Complex hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana etapa a II-a – 119 MW;
- AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig – 131MW;
- AHE a râului Siret, pe sectorul Cosmești-Movileni – 71,7MW;
- AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni-Dunăre. CHE Islaz – 28,8 MW;
- AHE Pașcani pe râul Siret – 9,4 MW;
- AHE Surduc-Siriu – 228 MW;
- A.H.E.Răstolița – 35,2 MW.
Între timp, proiectele de la Bumbești și Pașcani au fost deblocate prin emiterea acordurilor de mediu. La Răstolița a fost emis un acord de mediu, care a fost suspendat apoi de o instanță, iar proiectul rămâne blocat.
Toate aceste proiecte au fost începute în epoca comunistă, abandonate apoi în primii ani ai democrației. Când autoritățile au decis reluarea lucrărilor pentru finalizarea lor, s-au lovit de diverse probleme juridice și de opoziția organizațiilor de mediu.
Actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că va cere Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să le declare de interes național. Cele nouă proiecte au fost desemnate de interes major de CSAT, în 2022.
☑ Investiții private de interes național
În paralalel cu investițiile reușite sau ratate ale statului, în România sunt în derulare și proiecte private sau parteneriate public-privat de construire a noi capacități de producție de energie electrică pe gaz.
- Centrala de la Mintia – 1.734 MW putere instalată
Centrala pe gaz de la Mintia, județul Hunedoara, este o investiție privată realizată de Mass Global Energy Rom, parte a grupului irakian Mass Group Holding. Firma a preluat amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune Mintia.
Centrala de la Mintia are o putere instalată de 1.734 MW, iar investiția totală este de aproximativ 1,4 miliarde de euro, asigurată integral din fonduri private, fără sprijin direct de la stat.
Este, așadar, cel mai mare proiect energetic privat din România din ultimii 35 de ani.
Lucrările la Mintia sunt în desfășurare, cu un progres fizic estimat de peste 75%. Compania irakiană a anunțat că prima turbină va intra în teste în ianuarie 2026, iar termenul estimat pentru finalizarea completă a centralei este august 2026.
- Centrala de la Ișalnița – 850 MW, putere instalată
Centrala de la Ișalnița, din județul Dolj, este investiția Complexului Energetic Oltenia (CEO) în parteneriat cu Alro Slatina. Valoarea estimată a investiției este de 750 milioane euro.
Licitația pentru construcția centralei a fost lansată inițial în ianuarie 2024, și, deși termenele inițiale de depunere a ofertelor au fost prelungite, licitația fost anulată din lipsă de oferte.
Proiectul de la Ișalnița este finanțat din Fondul de Modernizare al Ministerului Energiei și împrumuturi bancare.
- Centrala de la Turceni – 475MW, putere instalată
Centrala de la Turceni, județul Gorj, este investiția CEO în parteneriat cu Tinmar Energy, estimată la 410 milioane euro, iar licitația pentru construcție a fost lansată în ianuarie 2025, cu termen estimat de finalizare în 2027.
Proiectul de la Turceni este finanțat parțial din Fondul de Modernizare.
Expertul în energie Otilia Nuțu atrage atenția că centralele pe gaz – văzute ca o alternativă la grupurile pe cărbune – cresc consumul la nivel național.
„Proiectele precum Mintia și altele urmează să fie finalizate până la jumătatea anului viitor. Capacitatea Mintia, de exemplu, este de 1.700 MW, ar consuma aproximativ un sfert din consumul anual de gaz al României, dacă ar funcționa continuu”, explică Otilia Nuțu.
„Piața de gaz nu are suficientă capacitate pentru a susține construirea a trei-patru centrale mari simultan”, adaugă ea.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere de la ministrul Energiei cu privire la toate proiectele enumerate în articol. Până la publicarea articolului, Bogdan Ivan nu a răspuns.
Boala lungă, moarte sigură
România ar trebui să scoată din producție, la finalul acestui an, capacități de producție pe cărbune de 1.400 de MW, conform angajamentelor luate prin PNRR.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, vorbește de un posibil black-out în cazul în care aceste grupuri energetice ar ieși din sistemul energetic național, pentru că nu sunt variante de înlocuire.
„În urmă cu cinci ani, a început un proces prin care a închis foarte multe capacități de producție a energiei electrice bazate pe gaz și cărbune. Aproape 7.000 de megawați instalați au fost scoși din producție, ei fiind înlocuiți doar cu 1.200 de megawați instalați, iar în momentul de față avem un deficit extrem de mare”, a spus el, la Digi24.
Iar pe 6 octombrie, la un eveniment pe teme energetice, Ivan a anunțat că România negociază pentru a obţine amânarea închiderii centralelor pe cărbune, astfel încât să nu existe riscul unui deficit masiv de energie.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a spus la aceeași conferință de specialitate că e nevoie de „puțină ordine” în privința comunicării publice despre sectorul energetic.
„De o scurtă perioadă de timp vedem că toate mesajele care sunt în spaţiul public sunt apocaliptice”, a spus șeful ANRE și a dat ca exemplu așa-zise „blackout-uri anunţate că se vor întâmpla iminent sau în 2026”.
Pe de altă parte, strategia Ministerului Energiei de a prelungi perioada de funcționare a centralelor pe cărbune e pierzătoare – centralele pe cărbune sunt vechi, produc scump și intră greu pe piață, susține Otilia Nuțu, de la Expert Forum.
„Lanțul cauzalității este, de fapt, invers: pentru că nu închidem centralele pe cărbune, Transelectrica nu poate racorda noi investitori, invocând lipsa de capacitate de transport. Practic, blocăm intrarea unor jucători noi”, spune ea.
„E un cerc vicios: nu le putem închide pentru că nu avem alternative, dar nu vin alternativele pentru că nu le închidem. Nu știu cât timp mai putem juca acest joc”, explică Nuțu.
Experta în energie crede că a înlocui toate capacitățile de producție ieșite din sistem doar cu centrale pe gaz nu e fiabil.
„Centrala de la Mintia o să se facă probabil și are peste 1.700 MW – e foarte mare. Se făcuse la un moment dat un calcul că, dacă ar funcționa tot timpul, ar consuma peste 2 miliarde de metri cubi pe an, adică cam un sfert din cât consumăm noi astăzi, tot consumul de gaz în România. Deci, sincer, eu nu văd spațiu în piața asta în condițiile în care nici nu are suficiente surse de gaz, încât să zici că te lăfăi, așa... să mai construim încă trei-patru centrale mari”, spune Otilia Nuțu.
În opinia sa, soluția este deschiderea pieței de producție de energie pentru investitorii privați și proiecte mari de stocare de energie.
„Poate ar trebui să renunțăm la obsesia că statul trebuie să facă totul. Orice investiție în producție nu trebuie să fie doar la Oltenia, Nuclearelectrica sau Hidroelectrica. Trebuie lăsată piața să se deschidă – tocmai pentru că prețurile sunt mari, există interes privat”, spune ea.
Iar situația s-ar putea îmbunătăți într-un an, doi.
„Important este că au început și investițiile în stocare – sunt deja trei-patru proiecte mari în execuție. Astfel, nu vom mai depinde atât de mult de condițiile meteo”, explică ea.
Iar planurile Ministerului Energiei nu ar trebui făcute de la un mandat la altul, ci „uitându-ne în viitor, la prognozele de consum de peste 20-30 de ani”, afirmă Otilia Nuțu.
„Vom avea nevoie de capacități mult mai mari și mai bine distribuite – nu doar în locurile istorice unde erau cărbunele sau gazul, ci și lângă marile orașe, unde crește consumul. E nevoie de o reconfigurare a arhitecturii sistemului energetic național. Peste tot se estimează o dublare sau triplare a consumului de energie electrică în următorii 30 de ani”, explică ea.
Iar PNRR nu e singura sursă de finanțare de care România poate beneficia pentru a securiza sistemul energetic național. Rămâne în continuare accesibil Fondul de Modernizare care pune la bătaie sute de milioane de euro tocmai pentru astfel de proiecte.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
