„Admite cererea de emitere a ordonanței președințiale” și „dispune oprirea lucrărilor «rest de executat» la amenajarea hidroenergetică Răstolița”, a decis Tribunalul Cluj pe 10 septembrie.
La Răstolița, Hidroelectrica - companie deținută de stat prin Ministerul Energiei - vrea să finalizeze o hidrocentrală aprobată în ultimul an al comunismului (1989), autorizată în 1990, pe care a continuat-o după anii 2000 și care s-ar afla, potrivit companiei, la un stadiu de finalizare de aproximativ 90%.
Decizia instanței vine ca urmare a acțiunii deschise de ONG-urile Declic și Bankwatch și are caracter executoriu. Este valabilă însă până la soluționarea unui alt dosar, în care asociațiile îi cereau președintelui Consiliului Județean (CJ) Mureș să constate că autorizația emisă în urmă cu 35 de ani (1990) este caducă - adică nu mai poate fi valabilă.
Pe parcursul anului, cele două ONG-uri au obținut în instanță alte două decizii favorabile: suspendarea acordului de mediu care a fost emis în octombrie 2024 și a Hotărârii de Guvern din aprilie 2025 prin care au fost aprobate defrișările necesare finalizării hidrocentralei.
Proiectul hidrocentralei este contestat vehement de ONG-uri și activiști civici, care reclamă faptul că afectează grav ecosistemul din jurul râului Răstolița și că include și defrișări de 0,6 hectare în Parcul Național Călimani. Ei au pornit mai multe acțiuni în instanță.
Sebastian Burduja și Mircea Fechet, foști miniștri ai Energiei și ai Mediului, au fost susținători ai proiectului Răstolița și al altor hidrocentrale declarate de interes major.
După decizia instanței din 10 septembrie, tema hidrocentralelor declarate de interes major de către Guvern în 2022 - printre care și Răstolița - a revenit în actualitate.
Subiectul a iscat contre între unii parlamentari, precum Daniel Zamfir (PSD) și fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet (PNL), și noua ministră a Mediului, Diana Buzoianu (USR).
Primii doi susțin urgentarea demersurilor de emitere a acordurilor de mediu pentru patru hidrocentrale nefinalizate încă - Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cornetu-Avrig. Ministra Mediului spune însă că România ar putea lua în calcul și alternative, precum construirea unui parc fotovoltaic, cu capacitate de producție similară.
Într-o intervenție la Antena 3, Diana Buzoianu a mai spus că este nevoie de analize suplimentare, care pot duce la evitarea unor situații precum cea de la Răstolița, al cărui acord de mediu a fost suspendat de instanță în iunie 2025.
ONG-urile, după decizia Tribunalului Cluj: Este a treia victorie a societății civile la Răstolița
„A treia decizie judecătorească în favoarea societății civile: Instanța oprește lucrările la Răstolița”, au comentat ONG-urile Declic și Bankwatch decizia favorabilă a Tribunalului Cluj.
Pe parcursul anului 2025, cele două ONG-uri au obținut:
- suspendarea acordului de mediu (emis în octombrie 2024), decisă de Curtea de Apel Cluj pe 26 iunie; la începutul anului, Tribunalul Cluj respinsese cererea; decizia Curții de Apel este valabilă până la judecarea unui alt dosar de anulare a acordului de mediu;
- suspendarea Hotărârii de Guvern din aprilie 2025, privind scoaterea din fondul forestier a 37 de hectare și defrișarea efectivă a 30 de hectare - decizie a Curții de Apel Cluj pe 23 iulie; circa 0,6 hectare din cele care urmau să fie defrișate sunt în Parcul Național Călimani;
- emiterea unei ordonanțe președințiale pentru oprirea lucrărilor care mai sunt de executat - Tribunalul Cluj, 10 septembrie.
Avocata Roxana Mândruțiu, care a reprezentat cele două ONG-uri în instanță, a explicat pentru Europa Liberă că decizia de miercuri se referă la oprirea lucrărilor la amenajările hidrotehnice – lucrările la baraj și alte obiective conexe – aprobate printr-o autorizație de construire din 1990.
Instanța a admis și cererea ONG-urilor ca decizia să se aplice până la soluționarea altui dosar, în care acestea cer ca instanța să constate că autorizația din 1990 nu mai poate fi considerată valabilă după 35 de ani de la emitere. Termenul acelui dosar, judecat tot de Tribunal, este în noiembrie 2025.
Mândruțiu subliniază că, deși ONG-urile au obținut suspendarea acordului de mediu, a fost nevoie de o decizie suplimentară a instanței ca Hidroelectrica să nu mai efectueze lucrări la Răstolița.
„Această hotărâre judecătorească a fost desconsiderată în mod fățiș de către Hidroelectrica. Astfel, simpla suspendare a acordului de mediu nu a mai putut asigura, de una singură, protecția ordinii de drept și prevenirea unor pagube ireversibile. Până la dezlegarea definitivă a acțiunii principale, orice lucrări la AHE Răstolița sunt oprite. Salutăm hotărârea Tribunalului Cluj”, a declarat ea, în comunicatul transmis de Declic și Banckwatch.
Reprezentanții celor două ONG-uri au mai subliniat că aportul energetic al hidrocentralei Răstolița este unul infim - o producție de electricitate anuală de sub 0,1% (58,2 gigawați / an) din totalul național. În schimb „ar afecta grav alte zece râuri și ar sacrifica un ecosistem unic, situat în arii naturale protejate și situri Natura 2000”, susțin ei.
Reprezentanții noii Agenții de Mediu și Arii Protejate (ANMAP) au transmis Europei Libere, într-un răspuns anterior, că autoritățile de mediu și Hidroelectrica au adaptat proiectul (la cota 720 de metri deasupra mării, față de 760 cât era preconizat) tocmai pentru a reduce impactul asupra mediului.
De asemenea, compania spune că a renunțat la captarea a trei râuri, care era prevăzută în proiectul inițial.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere al Hidroelectrica, în care am întrebat dacă și ce lucrări a efectuat compania după suspendarea acordului de mediu. Am întrebat și de ce este important, în opinia companiei, finalizarea proiectului. Responsabilii de comunicare ne-au promis un răspuns în cel mai scurt timp.
Îți mai recomandăm Au început defrișările pentru hidroecentrala Răstolița. Activiștii reclamă ilegalități. Cum răspunde statulParlamentar: O somez pe ministra Mediului să urgenteze finalizarea hidrocentralelor începute în comunism!
Concomitent cu victoria de etapă anunțată de ONG-uri pe tema Răstolița, subiectul hidrocentralelor începute în comunism a devenit unul de dispută și la nivel politic.
Marți seară, 9 septembrie, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a transmis pe Facebook că ministra mediului, Diana Buzoianu, ar sabota finalizarea hidrocentralelor.
„O somez public pe Diana Buzoianu, ministra USR a Mediului, să urgenteze avizarea construcțiilor hidrocentralelor începute încă de pe vremea regimului comunist”, a spus el.
Daniel Zamfir, senator PSD.
Parlamentarul a amintit că hidrocentralele respective (nouă în total) au fost declarate de interes major printr-o Hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT) în urmă cu trei ani, parafată ulterior printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, din decembrie 2022.
El a subliniat că există patru amenajări hidroenergetice blocate în proceduri la Ministerul Mediului.
A doua zi - aceeași cu cea în care Tribunalul Cluj a transmis decizia privitoare la Răstolița - fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a avut o alocuțiune în Parlament în care a acuzat și el că „patru investiții hidroenergetice strategice, declarate prin lege de interes public major, sunt puse pe pauză de conducerea Ministerului Mediului, de mai bine de două luni, fără nicio explicație”.
A nominalizat proiectele: Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cornetu-Avrig și a anunțat că a adresat un apel Ministerului Mediului „să respecte calendarul asumat pentru emiterea acordurilor de mediu”.
Ministra Mediului: panouri fotovoltaice cu aceeași capacitate și de opt ori mai ieftin
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat la Antena 3 că, dintre cele patru hidrocentrale amintite, cea de la Pașcani este cea mai avansată, dar a transmis că astfel de proiecte ar putea fi înlocuite cu construcția unui parc fotovoltaic.
„Vorbeam zilele acestea cu unii dintre cei mai mari experți pe energie: dacă vrem panouri fotovoltaice cu stocare, care să acopere exact capacitatea celor 4 hidrocentrale, am putea face acest lucru cu un cost de opt ori mai mic decât finalizarea acestor proiecte”, a spus ministra Mediului.
Îți mai recomandăm În ce stadiu sunt hidrocentralele pornite în comunism, contestate de activiști și promovate de autoritățiEa a mai subliniat că, chiar dacă Hidroelectrica nu a comis nimic ilegal legat de hidrocentralele în lucru, trei dintre cele patru amintite sunt în arii protejate.
După intervenția ministrei, parlamentarul Daniel Zamfir a fost și mai vehement pe Facebook, reclamând că Buzoianu nu cunoaște specificul hidrocentralelor și că înlocuirea lor cu parcuri fotovoltaice nu este fezabilă.
„Pe înțelesul domniei sale, dacă am avea parcuri fotovoltaice în loc de hidrocentrale, am lua foc”, a scris el. Sistemul are nevoie, în vârfurile de sarcină, de echilibrare și aici este rolul hidrocentralelor, a adăugat el.
Zamfir a declarat pentru Europa Liberă că, dacă investițiile în energie produsă de sistemele fotovoltaice ar crește prea mult, în intervalele de timp foarte însorite și cu producție foarte mare, sistemul ar putea claca și unele instalații să ia foc.
Unii activiști de mediu, precum fostul parlamentar Mihai Goțiu, susțin că intervențiile lui Daniel Zamfir, dar și a lui Mircea Fechet, sunt o formă de presiune publică asupra ministrei Mediului.
Zamfir spune că nu a discutat cu fostul ministru Fechet pe temă, dar că în ceea ce îl privește „este o presiune asumată, strict pentru a urgenta finalizarea acestor obiective, declarate de interes major și pentru care nu există argument să nu fie duse a bun sfârșit”, spune el întrebat ce interes are.
Mai subliniază că în aceste obiective Hidroelectrica a investit aproape un miliard de euro, că efectele principale de mediu au fost deja produse și reia ideea rolului hidrocentralelor în echilibrarea sistemului național energetic.
„Suntem printre țările care au șansa unui mix foarte bun de energie, nucleară, hidro, pe cărbune, fotovoltaică și eoliană, ceea ce nu e puțin lucru”, a adăugat el.
Proiectele hidroenergetice de interes major
Printr-o Ordonanță de Urgență din decembrie 2022, Guvernul a aprobat o listă de 11 proiecte declarate de interes major, fapt care le-ar permite avansarea lor mai rapidă, din punct de vedere legal & birocratic.
În aprilie 2025, Ministerul Energiei – condus la acea vreme de Sebastian Burduja – a inițiat un proiect de lege prin care acestea să fie declarate chiar obiective de securitate națională, subiectul fiind discutat și CSAT. Deocamdată inițiativa nu a avansat.
Acestea includ nouă amenajări hidroenergetice, de tip hidrocentrale:
- Livezeni-Bumbești (pe râul Jiu)
- Cornetu-Avrig (pe râul Olt)
- Pașcani (pe râul Siret)
- Răstolița (râul Răstolița)
- Surduc-Siriu (râul Bâsca)
- râul Siret (pe sectorul Cosmești-Movileni)
- Complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a
- râul Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunăre; centrala hidroelectrică Islaz
- Cerna - Belareca (râurile Cerna și Belareca).
Celor nouă proiecte li se adaugă alte două: valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj și dezvoltarea centralei termoelectrice (CTE) Iernut, prin construcția unei termocentrale noi.
Ministra Mediului: Nu ajută ca autorizațiile să fie date pe repede înainte și apoi contestate și chiar suspendate cu anii
Contactată de Europa Liberă, ministra Mediului, Diana Buzoianu, spune că pentru hidrocentralele pentru care nu a fost emis încă acord de mediu (precum cele patru amintite) „este necesar să se facă cercetări și verificări riguroase, astfel încât acordul emis să fie solid din punct de vedere atât legal, cât și de protecție a mediului.”
Ea adaugă că Ministerul respectă legea și principiile statului de drept și subliniază, totodată, că nu este benefic ca autorizațiile să fie emise „pe repede înainte”, ca apoi să fie contestate și suspendate „cu anii”.
Oferă în acest sens chiar exemplul hidrocentralei Răstolița, unde „deciziile instanțelor au suspendat lucrările și acordul de mediu până la soluționarea definitivă a contestațiilor”.
Astfel, până când instanțele nu vor pronunța decizii definitive, proiectul „rămâne suspendat în ceea ce privește autorizația de mediu și autorizările conexe”.
Diana Buzoianu mai spune că este nevoie de decizii clare, care să asigure protecția mediului.
„Este important ca studiile de impact și toate demersurile legale să răspundă preocupărilor comunităților locale și societății civile”, explică ea, astfel încât să fie evitate litigii care pot bloca proiecte și pot cauza costuri suplimentare.
Ministerul analizează unele modificări legislative, în condițiile în care legile actuale de protecție a mediului prevăd că studiile de impact sunt realizate de titularul proiectului.
Îți mai recomandăm Proiectul hidrocentralei Răstolița, blocat din nou de Curtea de Apel Cluj, care interzice defrișările din Parcul Național CălimaniDe precizat că ONG-uri și activiști de mediu au contestat constant astfel de studii, care chiar dacă sunt realizate de firme sau institute de specialitate, sunt contractate de titularul proiectului și servesc, invariabil, interesului acestuia, susțin ei.
Ministra mediului consideră că „aceste studii ar trebui să fie realizate de entități neutre, cu reputație, selectate de instituțiile de mediu prin proceduri transparente.”
Finanțarea ar fi suportată de titularul proiectului, dar „controlul calității, independența realizatorului și consultarea publicului trebuie să fie asigurate”, a conchis ea.
Proiectul Răstolița, scurt istoric
Lucrările de la amenajarea hidroenergetică Răstolița - hidrocentrală, baraj și lac de acumulare - au început după emiterea, în 1989, ultimul an al regimului comunist, a unui Decret. Acesta a fost urmat de un acord de mediu și autorizație de construire, emise la finalul anului 1990. Informația este menționată în Raportul de Impact asupra Mediului (RIM) realizat de o firmă contractată de Hidroelectrica.
Proiectul a fost gândit în jurul unor afluenți de dreapta ai râului Mureș, pe sectorul Ilva Mare - Răstolița-Bistra, pe teritoriul a trei comune din județul Mureș: Răstolița, Lunca Bradului și Vătava.
Lacul de acumulare este prevăzut pe valea râului Răstoliţa, la aproximativ 4,5 km în amonte de localitatea cu același nume, hidrocentrala fiind amplasată pe malul râului Mureș, în dreptul localităţii Borzia.
În anii 1990, proiectul a înaintat greoi, iar în 1996 au fost făcute actualizarea lui și o „optimizare” a debitului instalat, de la 25 metri cubi/secundă (mc/s), la 17 mc/s, la pachet cu o modificare a traseului aducțiunilor secundare și un acord de mediu mai restrictiv, conform RIM.
În 1997, investiția a intrat în portofoliul Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului, dar „nici în această perioadă nu au putut fi asigurate resursele financiare pentru o desfășurare normală și eficientă a lucrărilor.”
Investiția a fost preluată în 2002, de Hidroelectrica, care a făcut mai multe lucrări, ajunse la aproximativ 90% din proiect raportat la nivelul minim energetic - cu baraj la cota 720 mdM. În ultimii zece ani lucrările au fost puse în stand-by, conform relatărilor din presă de-a lungul vremii.
Hidroelectrica a depus solicitări pentru a putea face defrișările necesare finalizării proiectului încă din anii 2017 și 2019, dar abia în 2022 a revenit cu documentele necesare pentru evaluarea inițială, după cum ne-a precizat în octombrie 2024 directoarea APM Mureș, Cristina Pui.
De altfel, în 2022 proiectul a fost inclus în rândul proiectelor hidroenergetice de interes major cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului 175.
De la preluarea mandatelor, atât ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cât și cel al Mediului, Mircea Fechet, au promovat intens proiectele respective, în ciuda opoziției ferme a ONG-urilor de mediu, care subliniază că sunt de sorginte comunistă și în dezacord cu practicile și prevederile actuale de mediu la nivel european.
În cazul Răstolița, după mai multe runde ale Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) a APM Mureș, solicitări de clarificări beneficiarului și memorii, pe fondul criticilor din partea activiștilor, instituția a emis în 28 octombrie acordul de mediu necesar defrișărilor pentru realizarea proiectului, în variantă minimă energetică, la cota de umplere a lacului de 720 mdM.
Lacul va avea o lungime de 5,6 km, pe valea principală, a râului Răstolița, cât și a celor trei afluenți principali, Tihu, Mijlocu și Secu.
Față de varianta inițială a proiectului, varianta aprobată prin acordul de mediu stabilește renunțarea la captările de pe ramura estică (Ilva Mare și Bradul) dar și a râului Bistra, de pe ramura de vest.
Pe 3 aprilie, Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern pentru realizarea defrișărilor, necesare în special pentru umplerea lacului de acumulare la cota menționată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.