Legea prosumatorilor, votată după doi ani și o reexaminare cerută de la Cotroceni. Ce modificări aduce

Așa-zisa „Lege a prosumatorilor” – în fapt un proiect de modificare a Legii electricității și gazelor naturale – era așteptată de mai mulți ani de prosumatorii din România.

E vorba de acele persoane care au sisteme fotovoltaice și care – pe lângă energia solară pe care o consumă în gospodării – injectează surplusul în rețeaua națională.

Din multitudinea de modificări importante propuse – încă din 2023 – doar două au rămas în vigoare în forma adoptată miercuri.

Una dintre ele este eliminarea termenului de 24 de luni după care un prosumator își primește banii pentru energia injectată. A doua – posibilitatea realizării compensării cantitative între un loc de consum al unui prosumator și alt loc de consum care figurează pe numele acestuia.

„E o problemă plata la 24 luni, pentru că banii își pierd valoarea în acest timp și poate noi nu avem bani necesari pentru a plăti factura, deși banii noștri stau blocați la ei 24 de luni”, spune Ionuț S., prosumator.

Totuși, legea nouă nu prevede în mod explicit obligația furnizorilor de a factura și a deconta lunar sumele pentru cantitățile livrate în plus în rețea de prosumatori, spune Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE).

„Faptul că acel termen este eliminat e un câștig. Pe de altă parte, chiar dacă vor factura lunar, poate să fie o factură fără scadență și omul să nu își încaseze banii în timp real”, explică el.

Îți mai recomandăm Scandal în rândul prosumatorilor: o asociație acuză că doi distribuitori cer datele de acces la invertoare

Eliminarea termenului de plată la 24 de luni

Noua lege prevede, prin modificarea unor aliniate din Legea energiei, că la solicitarea prosumatorilor cu putere instalată de cel mult 200 kW, furnizorul este obligat să:

• realizeze o compensare cantitativă între energia electrică livrată şi energia electrică consumată din reţeaua electrică de către aceştia într-o perioadă de facturare, conform unei metodologii specifice ANRE;
• deconteze cantităţile de energie electrică în procesul de compensare cantitativă utilizând preţul energiei electrice active prevăzut în contractul de furnizare a energiei electrice încheiat între furnizor şi prosumator;
• să nu includă în prețul energiei active utilizat la decontare costul cu dezechilibrele, componenta de furnizare şi taxe precum: TVA, servicii de transport şi distribuţie, servicii de sistem, contribuţia de cogenerare, certificate verzi, acciza;

Pe de altă parte, trimiterea la metodologia ANRE în privința compensării cantitative arată că instituția de reglementare în domeniul energiei va trebui să stabilească cum va factura și, mai ales, când se va deconta de către aceasta, spune Pîrșan.

„Noi vom pune presiune publică astfel încât lucrurile să fie stabilite clar, pentru că, și în prezent, oamenii de fapt nu își iau toți banii după doi ani, ci abia atunci începe plata, eșalonat”, spune el.

El se referă la faptul că termenul de doi ani curge după emiterea fiecărei facturi pe care un prosumator o primește, și nu de la încheierea contractului dintre acesta și furnizor.

În legea votată pe 15 octombrie singura trimitere la ideea de facturare lunară este cea din definiția compensării cantitative, introdusă cu această ocazie în legislație.

Este definit ca procesul în care furnizorul facturează lunar prosumatorului cu centrale electrice cu putere instalată de cel mult 200 kW cantitatea consumată, cea introdusă în rețea, respectiv excesul de producție.

Facturarea cantității consumate se face cu taxe și tarife aferente, iar cea livrată de prosumator, adică diferența, fără acestea.

Președintele Comisiei de industrii din Camera Deputaților, Sándor Bende, spune totuși că este vorba de o compensare lunară și că oamenii nu vor mai aștepta după banii de la furnizori doi ani, ca până acum.

„Cel mai corect este ca în fiecare lună să se facă această contabilizare. Contoarele se pot citi foarte ușor, fiecare prosumator are un contor smart, cu telecitire și furnizorii pot vedea exact situația, lunar.”

Întrebat dacă va exista și garanția că plățile vor fi făcute lunar și va exista o scandență lunară a plăților, Bende nu a putut oferi un răspuns.

Îți mai recomandăm Prețuri diferențiate la electricitate? Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor: Nu ar trebui să ne mulăm consumul după producție

Prosumatorii își pot compensa cu surplusul și consumul de la alte proprietăți

Al doilea beneficiu major al noii legi este că, dacă un prosumator are mai multe locuri de consum la același furnizor și un surplus de energie livrată față de cea consumată, își poate compensa cu producția dintr-un punct consumul sau producția din alt loc.

„Concret, se va putea compensa energia produsă în exces şi pentru alte locuri de consum: dacă avem panouri la o casă, dar avem şi un apartament de bloc, furnizorul va reduce factura de la apartament cu energia produsă la casă”, a transmis și fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook, după votarea proiectului.

De precizat că legea permite compensarea de acest fel și pentru consumul de gaze naturale, dacă prosumatorul are contract cu același furnizor.

Dan Pîrșan avertizează că această facilitate este una foarte restrictivă.

Mai exact, pentru a beneficia de această prevedere, există mai multe condiții pentru prosumator:

• putere instalată de cel mult 27 kW, pe loc de consum;
• să fie persoană fizică;
• celelalte proprietăți să fie pe numele său, cu contract încheiat la același furnizor pentru o perioadă de minimum 12 luni.

În această situație s-ar găsi doar circa 28% din prosumatori, susține Pârșan, ceea ce va face să aibă un efect limitat.

„În primul rând se aplică doar la persoane fizice, astfel că ne putem întreba: ce se întâmplă cu firmele?”, spune el.

În Comisiile de politică economică și de industrii a existat un amendament al Ministerului Energiei, care cerea eliminarea prevederii, tocmai pentru că este limitativă și ar veni în contradicție cu o altă lege.

De asemenea, extinderea la gaze naturale ar duce la cheltuieli greu de estimat. Comisiile au respins însă amendamentul.

Din lege a fost eliminat, încă de după reexaminarea cerută de Președinției și votată în Senat, prevederea conform căreia pragul de la care prosumatorii sunt responsabili pentru dezechilibre era ridicat la 900 Kw, față de 400 în prezent.

Forma finală a legii este una mai „digerabilă”, spune Sándor Bende, dar oferă un sprijin prosumatorilor.

„Cetățenii au investit foarte mult în aceste sisteme fotovoltaice, chiar dacă au beneficiat și de fonduri europene sau naționale au avut și aportul propriu și poate nu au simțit foarte mult beneficiile. Trebuie să simtă că a meritat”, spune el.

Dan Pîrșan susține însă că noua lege e doar un prim pas pentru un cadru legal favorabil prosumatorilor și o mai bună echilibrarea a sistemului energetic național.

Istoricul proiectului

Proiectul „Legii prosumatorului” – inițiat încă din iunie 2023 de senatorul UDMR István-Loránt Antal – a fost susținut de un grup de parlamentari ai formațiunii, dar și din PSD, PNL și USR.

Adoptat inițial de Senat în octombrie-noiembrie 2023, proiectul a fost întors în Parlament de fostul președinte Klaus Iohannis, care a cerut, în decembrie 2023, reexaminarea sa.

Președintele considera că o parte din prevederi – precum cea potrivit căreia prosumatorii cu capacități instalate de până la 900 de kW (peste dublu decât în prezent) să nu plătească nicio pagubă pentru dezechilibrele create – ar fi intrat în contradicție cu regulamente europene.

Riscul creării unor dezechilibre printr-un influx masiv de energie din partea prosumatorilor – mai ales în anumite intervale orare – este un motiv mai vechi de dispută între organizații ale acestora și furnizori, așa cum Europa Liberă a scris recent.

Asta în condițiile în care numărul prosmatorilor a explodat de la un an la altul, ajungând la circa 250.000, față de 140.000 anul trecut. Producția este de circa 2.800 de Megawați (MW), echivalentul a patru unități ale centralei nucleare de la Cernavodă.

Proiectul a fost revizuit mai întâi de Senat, care a eliminat sau modificat o mare parte din prevederi și l-a aprobat în aprilie 2024, după care a trenat peste un an în Camera Deputaților.

Pe 15 octombrie, Comisiile pentru reformă economică, respectiv cea de industrii au finalizat raportul comun, cu mai multe amendamente și deputații și-au dat votul final.

Proiectul va ajunge la noul președinte, Nicușor Dan, pentru promulgare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.