Pe scurt
- Ionuț Moșteanu (USR) și-a anunțat vineri demisia din funcția de ministru al Apărării, după un scandal privind studiile sale. El a deținut portofoliul timp de cinci luni.
- Moșteanu a recunoscut că, dintr-o greșeală care îl „jenează”, a scris în primul său CV oficial că a absolvit o universitate privată, fără să fi fost studentul acesteia.
- În CV-ul pe care acum și-l asumă, Moșteanu spune că a absolvit altă universitate privată, după ce a abandonat studiile la Politehnică.
- Radu Miruță (USR), actualul ministru al Economiei, a preluat și portofoliul Apărării, ca interimar. El a fost confirmat în funcție vineri seară de președintele Nicușor Dan.
„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. Am discutat cu președintele, cu premierul, cu președintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR și le mulțumesc pentru susținere și încredere”, a anunțat Ionuț Moșteanu, vineri, 28 noiembrie, într-o postare pe Facebook.
„Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română”, a adăugat ministrul demisionar.
Moșteanu a declarat că nu vrea ca scandalul din jurul CV-ului său să se răsfrângă asupra Apărării și asupra decidenților din fruntea țării. Nu ar vrea ca „discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, spune el.
„România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț”, a mai spus el.
Moșteanu a afirmat că, în cele cinci luni ca ministru al Apărării, a respectat „întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie”.
El a mai spus că „România este prinsă între unii care au capturat-o și sunt mufați la banii publici și unii care vor să îi dea foc și să o abată de la parcursul proeuropean și euro-atlantic”, fără a da exemple concrete.
„La mijloc sunt câțiva oameni buni (buni, nu perfecți) care țin echilibrul și direcția corectă - Nicușor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul și încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum”, a completat Moșteanu.
Radu Miruță, ministru interimar la Apărare
Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri că a luat act de demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării și de vicepremier.
„Îi mulțumesc pentru activitatea depusă în exercitarea mandatului”, a spus premierul, potrivit unui comunicat al Guvernului.
„Îi voi propune președintelui României ca interimatul funcției să fie asigurat de dl Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”, menționează comunicatul.
Cine este Radu Miruță
Radu Miruță (USR) are 40 de ani și este ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din iunie 2025.
Potrivit CV-ului său, Miruță a absolvit Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” (2004) și Facultatea de Drept a Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu (2008), Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației de la Universitatea Politehnică București (2009).
Este doctor în Telecomunicații al Universității Politehnica București (2013).
Potrivit CV-ului său, Miruță a lucrat în mai multe companii de IT și telecomunicații din România și din străinătate.
În toamna lui 2020, Radu Miruță a devenit deveni deputat din partea USR.
În cele cinci luni de mandat, Miruță s-a remarcat printr-o serie de dezvăluiri pe care le-a făcut cu privire la presupuse acte de corupție în raza de acțiune a Ministerului Economiei.
Astfel, Radu Miruță a dat publicității informații ce ridică suspiciuni de deturnare a fondurilor publice în instituțiile sau companiile din subordinea ministerului pe care îl conduce.
Ministerul Economiei are în subordine cele mai importante companii de stat din domeniul armamentului.
Potrivit declarației de avere depusă la începutul mandatului de ministru, Radu Miruță deține mai multe proprietăți și mașini, dar și conturi bancare de peste 2 milioane de lei.
Președintele Uniunii Salvați România (USR), Dominic Fritz, a declarat că are „un mare respect pentru decizia lui Ionuț Moșteanu de a se retrage din funcția de ministru al Apărării Naționale”.
„A fost un ministru integru, implicat și respectat de parteneri internaționali. Îi mulțumesc pentru că a ajutat România, cu toată energia lui, în vremuri periculoase. Programul SAFE, prin care vom investi peste 16 miliarde de euro în înzestrarea Armatei în următorii ani, s-a negociat cu succes și datorită lui”, a spus el.
Fritz a completat că îl știe pe Moșteanu și că împreună „am trecut prin bune și grele”.
„Este un om corect, un tată mândru și a ales să se implice cu curaj atunci când alții au preferat să nu se expună. USR va rămâne neclintit în apărarea unei Românii europene, prospere și sigure”, a adăugat președintele partidului.
Problema studiilor
Ziarul Libertatea a relatat săptămâna aceasta că ministrul Ionuţ Moşteanu a scris în primul CV oficial, scris în urmă cu un deceniu, când a devenit membru în Consiliul de Administrație al TAROM, că a făcut studiile la Universitatea Athenaeum, între anii 1996-2000.
La acel moment, aceasta era singura diplomă universitară pe care Moșteanu spunea că o deţine și, conform documentului, el ar fi absolvit specializarea „Management”. În CV-ul completat pentru TAROM, nu e menționată deloc Universitatea Bioterra, care va apărea mai târziu, pentru același interval de timp.
Universitatea Athenaeum a răspuns, potrivit ziarului, că Ionuț Moșteanu nu a fost vreodată înmatriculat ca student acolo.
În plus, instituția spune că „specializarea Management a fost autorizată provizoriu în cadrul Universităţii Athenaeum din Bucureşti abia în anul 2020, în intervalul 1996-2000 programul de studii respectiv nefuncţionând în cadrul universităţii noastre”.
Joi, 20 noiembrie, Ionuț Moșteanu (în vârstă de 52 de ani) a recunoscut informația și a publicat, pe Facebook, o diplomă de licenţă la Universitatea Bioterra, Facultatea de Inginerie şi Management Agroturistic.
Ministrul a spus că menționarea Universității Athenaeum în CV-ul său a fost făcută din grabă.
„Într-un CV făcut în 2016 în viteză pe un model de pe net a rămas o greșeală care recunosc că mă jenează. Nu am dat prea multă atenție atunci acestor detalii. Pentru asta, îmi cer scuze”, a spus Moșteanu.
El și-a reiterat parcursul educațional:
„Am intrat pe locul 45 la Automatică în 1992. În anul II m-am apucat de muncă pentru a mă întreține, nu am mai terminat. M-am apucat de o nouă facultate, dar nu a fost atunci o prioritate pentru mine să dau licența, nu mi-a trebuit niciodată diploma în joburile private și în antreprenoriat. Am continuat să învăț în fiecare zi și încă o fac.
Am finalizat facultatea în 2015 cu examenul de licență și am obținut diploma la Bioterra, Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic, Profil - inginerie economică, Specialitatea - inginerie managerială.
Am lucrat 20 de ani în companii românești și multinaționale, am avut propria afacere, am învățat continuu cum să fac lucrurile mai bine și să fiu cu ochii pe obiectiv. În 2015, în decembrie, m-am alăturat guvernului tehnocrat în poziția de consilier ministru pentru a ajuta. Salariul atunci era puțin peste 2.000 de lei. De atunci viața mea e publică.
În 2017, în primul an de politică, Valeriu Nicolae ne-a ajutat pe câțiva dintre noii politicieni de la USR să înțelegem mai mult și mai repede noțiuni de filosofie politică, să discutăm despre concepte precum stat, guvern, libertate, justiție, lege și drepturi.
Dorința de a înțelege mai multe m-a stimulat să urmez masterul PPE (Philosophy. Politics and Economics) în engleză la Facultatea de Filosofie a Universității București. Lucrarea de disertație am amânat-o.”
Ulterior, ziarul Libertatea a scris că ministrul Apărării s-a încurcat în explicațiile privind studiile: în toate CV-urile sale a completat că a început facultatea la Universitatea Bioterra în 1996, când, de fapt, anul începerii studiilor ar fi fost 1995, conform documentelor obținute de publicație.
Universitatea Bioterra
Universitatea a fost iniţial componentă a Fundaţiei Universitare Bioterra Bucureşti. Statutul si structura Fundaţiei Universitare Bioterra au fost legalizate în urma unei decizii din 19 mai 1994 a Judecătoriei Sectorului l Bucureşti.
Odată cu implementarea sistemului de licențiere și acreditare a specializărilor în învățământul superior, sistem gestionat de Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică (CNEAA), specializările care funcționau în cadrul Universității Bioterra din București au fost autorizate să funcționeze temporar prin Hotărârea Guvernului nr. 294/1997.
În 2002, Universitatea Bioterra din București a fost acreditată prin Legea 480/2002. În actul normativ se menționează: Universitatea Bioterra din București este: „instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ”.
Universitatea oferă mai multe facultăți și specializări, printre care Management Agroturistic, Ingineria și Controlul Produselor Alimentare, Drept și Asistență Medicală Generală.
În 2000, Universitatea Bioterra a fost implicată într-un scandal legat de emiterea de diplome şi certificate imprimate de Ministerul Educaţiei, fără ca să aibă dreptul de a emite astfel de tipizate. La acel moment, CNEEA a hotărât retragerea autorizaţiei, până la remedierea problemelor.
În 2012, mai mulți profesori și angajați au fost implicați în anchete pentru corupție și fals intelectual. Anchetatorii susțineau că profesorii primeau între 300 și 500 de euro de la studenți, pentru a le furniza acestora, prin SMS, răspunsurile corecte la examene. De asemenea, în unele cazuri, cadrele didactice le puneau studenților la dispoziție diplomele de licență, fără un examen prealabil, în schimbul unor sume cuprinse între 1.000 și 3.000 de euro.
După scandalurile din anii 2000–2012, Ministerul Educației a dispus monitorizarea universității timp de doi ani și a avertizat că nerespectarea standardelor ar putea duce la noi sancțiuni.
Pe site-ul Ministerului Apărării, Ionuț Moșteanu este descris astfel în privința studiilor:
„Este absolvent al programului de Filosofie, Politică și Economie al Universității din București (2018–2020), al Facultății de Management a Universității „Bioterra” (1996–1999) și al Facultății de Automatică a Universității Politehnica din București (1992–1995), fără a fi obținut la aceasta din urmă diploma de licență.”
Moșteanu a spus pentru Libertatea că a abandonat Politehnica, deși intrase pe locul 45 la Automatică, deoarece „în anul II m-am apucat de muncă, ca să mă întrețin, în anul III alesesem specializarea roboți industriali, dar nu am mai terminat”.
Ionuț Moșteanu - funcții publice deținute:
• consilier al ministrului Transporturilor, între decembrie 2015 – mai 2016;
• secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, între mai și octombrie 2016;
• deputat de Argeș din partea USR, începând din 2016 și până în prezent;
• a fost lider al grupului parlamentar al USR și membru în mai multe comisii de specialitate din Parlament: Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională; Administrație Publică; Transporturi; Sport;
• a fost membru activ al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO;
• viceprim-ministru și ministrul Apărării, începând din 23 iunie 2025 și până pe 28 noiembrie 2025.
„La angajarea la Ministerul Transporturilor am prezentat o adeverință de absolvire de la Bioterra. Diploma am ridicat-o abia în 2018”, a mai răspuns Moșteanu, după ce a izbucnit scandalul studiilor din CV-ul său.
Îți mai recomandăm Dosarul „mită pentru ministrul Apărării” | O rețea vrea muniție rusească pentru Ucraina, pe banii UE. Berceanu: Mi-au oferit 10 mil. de euroPremierul Bolojan spune că este adeptul stabilității
Prim-ministrul Ilie Bolojan a vorbit joi seară despre situația în care se află ministrul Apărării, menționând că l-a încujarat pe Ionuț Moșteanu să „țină capul sus” deoarece a avut „o colaborare bună” cu el.
Întrebat joi seară dacă se așteaptă la demisia lui Moșteanu, Bolojan nu a dat un răspuns concret și a făcut trimitere la sprijinul politic pe care ministrul îl are din partea USR.
„Eu am încercat în toată această perioadă să nu lucrez cu CV-uri, să nu lucrez cu diplome, să nu mă duc să văd ce au absolvit miniștrii, ci am încercat să lucrez cu miniștri în funcție, încercând ca împreună, respectându-l pe fiecare în parte, să facem maxim posibil în condițiile date pentru guvern în ansamblu și, bineînțeles, pentru România”, a spus Ilie Bolojan, la Digi24.
Premierul Ilie Bolojan, președintele Nicuşor Dan și Ionuţ Moşteanu.
Mai mult, Bolojan a făcut referire la „frecvența prea mare de înlocuire a miniștrilor”.
„Gândiți-vă că, dacă ai un ministru care stă câteva luni de zile sau un an de zile pe post, indiferent cine este acel ministru, n-are cum să livreze, pentru că îți trebuie timp să negociezi contracte, să pregătești contracte, să faci licitații cu proiecte”, a spus prim-ministrul.
Pe de altă parte, Bolojan a spus că Moșteanu trebuie să explice mai bine problema studiilor.
„E o problemă de respect față de colegi și am încercat în toată această perioadă, în afară de responsabilitatea pe care o am, de a menține un anumit standard într-o echipă, să fiu și un factor de coeziune și de a ține oamenii împreună în guvern”, a mai spus premierul, potrivit Digi24.
Procedura de numire a unui ministru - ce verificări se fac
Numirea unui ministru este reglementată de Constituția României. Prim-ministrul propune membrii Guvernului, iar președintele are dreptul să accepte sau să refuze motivat o singură dată propunerea pentru un portofoliu.
Ministrul intră în funcție doar după emiterea decretului prezidențial și după depunerea jurământului.
Art. 85 – Numirea Guvernului
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
Art. 104 – Jurământul de credinţă
(1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.
(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
Sursa: Constituția României
Înainte de numire, legea impune doar câteva verificări limitate.
- Potrivit OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea fostei Securități, persoana propusă depune o declarație pe proprie răspundere privind necolaborarea cu Securitatea, care poate fi verificată ulterior de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
- Conform Legii 176/2010 privind integritatea, miniștrii depun declarațiile de avere și de interese, însă acestea nu condiționează numirea, sunt doar acte de transparență.
România nu are un mecanism formal de verificare pentru viitorii miniștri. Nu există în legislație o procedură obligatorie de verificare a studiilor, diplomelor, compatibilităților, vulnerabilităților de securitate sau a eventualelor conflicte de interese înainte de numire.
Agenția Națională de Integritate (ANI) poate verifica aceste lucruri pe baza Legii 176/2010, însă numai după ce persoana a devenit demnitar, nu în faza prealabilă.
Procesul de învestire este completat de controlul parlamentar, dar doar atunci când este vorba despre formarea unui nou Guvern. Conform Regulamentelor Camerelor și practicii parlamentare, miniștrii propuși trec printr-o audiere formală în comisiile de specialitate, însă avizul este consultativ, nu obligatoriu.
În cazul unei remanieri, audierea parlamentară nu mai este necesară dacă Guvernul își păstrează structura.
Art. 47. Numirea în funcţie în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului
(1) Numirea în funcţia de membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, se face de Preşedintele României, la propunerea prim-ministrului.
(2) Prim-ministrul propune Preşedintelui României, în termen de 5 zile de la publicarea decretului prin care este constatată vacanţa funcţiei, o persoană, care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 17, pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului.
(3) Preşedintele României numeşte în funcţie persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii sau în acelaşi termen, în condiţiile alin. (4) sau (5), motivează, îi comunică prim-ministrului şi face public refuzul numirii în funcţie.
Sursa: Codul Administrativ
Nereguli cunoscute în USR?
Problemele legate de studiile lui Ionuț Moșteanu ar fi fost cunoscute în USR de ani de zile, potrivit fostului deputat Cornel Zainea.
„Problema era din 2018, în plin război intern userist, când inconsecvențele din CV-ul lui Moșteanu erau subiect de glume zilnice în «Poiana lui Iocan» - grupul Facebook unde USR își spăla rufele murdare cu o sinceritate brutală”, spune fostul deputat USR, joi, într-o postare pe Facebook.
„Moșteanu însă a avut mereu un talent rar: nu a lămurit nimic, dar a scăpat de toate. Atunci când ești șeful comunicării USR și membru în Biroul Național, ai butonul de «mute» pentru orice voce critică”, a menționat Cornel Zainea.
Îți mai recomandăm Fostul senator PSD Marius Isăilă, eliberat după ce a fost arestat pentru o tentativă de mituire a ministrului ApărăriiIonuț Moșteanu este al doilea vicepremier din Guvernul Bolojan care demisionează, după Dragoș Anastasiu. Acesta a plecat din Executiv pe 27 iulie.
Motivul demisiei lui Anastasiu a fost că, timp de opt ani, angajați ai companiilor din grupul Eurolines, deținute de fostul vicepremier, ar fi plătit mită unui funcționar ANAF pentru a evita probleme fiscale.
Documentele judiciare arată că Anastasiu știa de mita oferită inspectorului ANAF, în timp ce fostul demnitar a spus că singura sa calitate procesuală a fost de martor.
În locul lui Dragoș Anastasiu a fost numită, pe 28 octombrie, Oana Gheorghiu.
Îți mai recomandăm Companiile vicepremierului Anastasiu au plătit opt ani mită unui inspector ANAF. Președintele Nicușor Dan: „Este o problemă mare”Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.