Dragoș Anastasiu și-a dat demisia din guvern: i-am zis premierului că e momentul să fac un pas în spate. Reformele trebuie să continue

Actualizare ora 17.00, duminică:

Dragoș Anastasiu a susținut duminică după-amiază o conferință de presă. Principalele declarații:

• Am luat câteva zile de gândire, pentru a acumula cât mai multe informații, pentru a avea răspunsurile la cât mai multe întrebări și pentru a reflecta cu privire la cea mai bună decizie pentru a nu periclita Guvernul României și chiar și pe persoana mea fizică.
• Aș vrea să încep cu contextul în care ne aflăm: un guvern care e de o lună instalat, condus de Ilie Bolojan, care este extrem de determinat și de ferm în a face reformele de care România are nevoie. Suntem obligați la reforme, pentru că situația bugetului este una extrem de dură, de tensionată.
• Nimeni nu își dorește să afecteze sporurile celor care lucrează la buget, pensiile, bursele, studenții, profesorii, deci multe categorii afectate, un lucru nedorit, dar extrem de necesar și care s-a dovedit a fi util.

• Trebuie să mergem mai departe cu planul de reformă. Suntem în faza pachetului 2, care are mult de-a face cu lipsa de echitate din societate, are de-a face cu risipa și cu eficiența. Sunt măsuri care se iau în zona de sănătate, în zona administrației publice locale și, de asemenea, măsuri de eficientizare a companiilor de stat. Aici a apărut persoana mea în joc, într-un grup de lucru cu mai multe ministere, proprietarii multor companii de stat, 1.337 de companii, câteva foarte performante, unele care se țin pe linia de plutire și foarte multe care au probleme foarte mari.
• S-au pus toate reflectoarele pe mine. Ne așteptam: când deranjezi, lumea reacționează. Aceste e motivul pentru care au pornit atacurile.
• S-a vorbit mult de pachetul doi, de pachetul trei care are de-a face cu lipsa de echitate, cu risipa și efiiența. Suntă măsuri care se iau în zona administrației, a sănătății, restructurarea companiilor de stat. Aici a apărut persoana mea în joc, s-a făcut un grup de locru. Sunt peste 1300 de companii, știm că este un loc sensibil, în care sunt multe sinecuri.
• N-am venit să mă poziționez ca victimă, ci să vă dau câteva explicații pentru a înțelege contextul. O să încep cu contextul anilor 2005, 2006, 2009, așa cum l-au avut companiile conduse de mine în acea perioadă. Am avut o companie care făcea transporturi internaționale, avea suficient de multe autocare, mulți angajați, o activitate care este în așa fel reglementată încât e necesară rambursarea de TVA.
• Aș vrea să vă povestesc relația noastră cu statul român la acel moment. Trei ani de zile compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. S-a constatat la un control la graniță al câtorva autocare ale subantreprenorilor noștri că erau mai mulți pasageri decât bilete prezente. Au venit să verifice ultimii cinci ani, 500.000 de bilete, era un munte de cutii.
• Ne-au solicitat să detașăm un om ca să fie prezent la verificări, am detașat un om acolo. Lucrul acesta a durat trei ani. După ceva timp, am întrebat mirat ce anume caută, pentru că am zis că poate putem să ajutăm, au spus că vor să compare numărul de bilete din plicuri cu evidențele de la Poliția de Frontieră. Am întrebat Poliția de Frontieră să ne spună dacă evidențele sunt opozabile justiției și să ne dea intrările și ieșirile șoferilor noștri în perioada unui an de zile. Răspunsul a fost așa: evidențele noastre nu sunt opozabile justiției. Ne-au dat evidențele legate de fiecare șofer în parte, evidențele erau absolut nerelevante.
• Acesat este contextul în care, în 2009, începe controlul ANAF timp de 5 ani. Sumele de plată nu se „pupau” cu ce avea ANAF. În acest context a venit cu „o propunere constructivă”: „refaceți actele pe cinci ani sau vă recomand o firmă care să rezolve în câteva luni”.
• Acesta e un moment în care eu și partenerul a trebuit să decidem ce facem. Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători peste tot în Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă sau să dau curs șantajului, să dau curs propunerii și să închidem dosarul. În măsura în care toate celelalte elemente ale controlului erau în regulă.
• Partenerul meu a semnat un contract pe una din firmele noastre pe care el o gestiona și de aici încolo cred că lucrurile sunt clare în rechizitoriu. Eu nu l-am avut la momentul respectiv.
• Ce anume s-a întâmplat ulterior și ideea că a durat foarte mult până când partenerul meu a mers la DNA și a denunțat. Au fost niște încercări de rezolvare a problemei, n-au fost de succes, după care nu s-a mai întâmplat nimic, colaboratorii mei au preluat lucrul, au refăcut toate ștatele de plată pentru ca la sfârșit să vedem că sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost nevoie.
• Eu nu am avut rechizitoriul la momentul acela, eu nu l-am avut.
• E greu să ai peste 20 de companii și să ai toate datele la zi. Atunci am depus să facem ceva, eu și partenerul. El să depună dosar, eu să fiu martor.

Anastasiu: Există șpagă de supraviețuire și șpagă de îmbogățire

• Am fost declarat „șpăgar”, dar există un studiu care zice că „există șpăgi de supraviețuire” și șpăgi „de îmbogățire”. Din punctul nostru de vedere, treaba a fost în zona de supraviețuire.
• Nu a existat nicio secundă să facem evaziune fiscală, am plătit salariile și impozitele la timp.
• Cu privire la calitatea mea, s-a născut o dispută dacă am fost martor, denunțător, martor-denunțător, eu vă spunce știu eu: nu eu am semnat un denunț, eu am fost martor și așa se vede în tot rechizitoriul. Eu nu am mințit când am zis că am fost martor. De aici, că se asimilează declarațiile, de aici nu știu. Vă spun ce știu eu. Partenerul meu a semnat contractul, a semnat denunțul.
• Am văzut mii de comentarii, multe au fost corecte, și de la antreprenorii care au fost în aceeași situație. Am văzut și mesaje care îi critică pe cei care și-au asigurat supraviețuirea, și acelea sunt corecte.
• Atmosfera în care antreprenorii au trebuit să își facă treaba și să crească această țară. Am făcut greșeli multe, dar țara asta a crescut și datorită nouă, cu un stat care nici astăzi nu e corect, statul care își ia dividendele pe 25 ale fiecărei lui, deși poate noi nu le luăm. Datoria statului e să fie partener, nu dușmanul economiei.
• Statul are datorii de miliarde la companiile private - decontarea concediilor medicale sau deconturile la companiile de energie. Am sunat doi antreprenori care au 1,5 miliarde de lei nefacturați și un alt miliard neplatit. I-am întrebat de ce nu facturează și au zis că nu facturează că ar trebui să plătească și TVA.
• În acest climat, mi-e clar că nu mai pot ajuta, pentru că, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. I-am spus că voi face mai mult rău premierului.

Dragoș Anastasiu: E momentul să plec

• Plecarea mea din guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să înceteze. Îi fac un apel să preia personal grupul de lucru pentru reformarea companiilor de stat.
• Plecarea mea din Guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească – dimpotrivă! Fac un apel public premierului să preia personal grupul de lucru pe care memorandumul trecut în Guvern îl prevede a fi înființat pentru reformarea companiilor de stat. Îl rog să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP.
• Îl rog să continue această muncă, punându-i la treabă și pe cei din privat care și-au declarat intenția să ajute și au fost luați la țintă – nu degeaba, probabil. Nu vreau să decredibilizez imaginea Guvernului.
• Am discutat foarte mult cu foarte multe organizații de business, a fost o efervescență extraordinară, au venit idei, au venit propuneri, au venit soluții, au venit oameni, cum n-a fost niciodată, pentru că au simțit că se poate face reformă. Îi rog să nu se demobilizeze.
• Știu că toți mi-au trimis mesaje să rezist, să merg mai departe. Eu rezist, am trecut prin multe grele, am făcut multe greșeli și am plătit pentru ele. Să nu fie dezamăgiți că cineva venit din mediul privat face un pas în lateral. Îi rog pe toți cei care au criticat și pe toți cei din mediul privat să găsească pe cineva mai bun, pe cineva curat, perfect, dacă se poate, dar nu să stea și doar să critice.
• Sunt un om onest și integru, când am știut adevărul am mers la DNA, reformele trebuie să continue. Tot ce am spus e adevărat.

Dominic Fritz, USR: Demisia era necesară și inevitabilă

Președintele USR, Dominic Fritz, reacție la demisia lui Dragoș Anastasiu din funcția de vicepremier:

„Demisia vicepremierului a fost necesară și inevitabilă. În același timp, este un gest de normalitate, demnitate și asumare care merită respect. Îi mulțumesc lui Dragoș Anastasiu pentru buna colaborare pe care am avut-o în ultimele săptămâni. Pregătim reforma companiilor de stat și urmează măsuri dureroase împotriva privilegiilor și clientelismului. Lupta pe care o ducem nu este doar de fațadă. Este reală și stârnește și o rezistență pe măsură. Demisia de azi întărește valorile care stau la baza reformelor Bolojan: dreptate, adevăr și respect pentru reguli egale”, a postat președintele USR pe rețelele de socializare.

*****

Știrea inițială

Vicepremierul Dragoș Anastasiu, care a anunțat că face o conferință de presă duminică, la ora 17:00, este implicat într-un scandal politic adus în atenția publică după dezvăluirile făcute de presă legate de mita pe care companiile sale ar fi plătit-o unei inspectoare ANAF, Angela Burlacu, timp de opt ani, între 2009 și 2017.

O anchetă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din 2018 a stabilit că firmele controlate de Anastasiu au plătit lunar aproximativ 2.000 de euro, prin contracte fictive, pentru a evita probleme la controalele fiscale, o situație descrisă de vicepremier atât ca un șantaj, cât și ca o formă de protecție a afacerilor sale.

Dosarul a ajuns în justiție și s-a încheiat cu condamnarea definitivă a Angelei Burlacu la cinci ani și două luni de închisoare pentru luare de mită.

Anastasiu a recunoscut în fața instanței și în fața procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) că a semnat un contract fictiv cu o firmă indicată de inspectoarea Fiscului (ANAF), pentru a masca aceste plăți de mită.

El a explicat că a fost forțat să accepte plata mitei din teama că refuzul ar fi condus la deschiderea unui dosar penal care ar fi dus la insolvența firmei și la concedierea angajaților:

„La momentul respectiv, perspectiva declanșării unei anchete penale și a prelungirii controalelor îl duceau la ideea declanșării insolvenței și a concedierii personalului, ceea ce însemna închiderea firmei și afectarea a peste 20.000 de călători care aveau serviciile plătite,” conform motivării Curții de Apel București, citată de Hotnews.

Îți mai recomandăm

Companiile vicepremierului Anastasiu au plătit opt ani mită unui inspector ANAF. Președintele Nicușor Dan: „Este o problemă mare”

Deși Anastasiu a recunoscut faptele, el nu a fost pus sub acuzare, având calitatea de martor în dosarul în care Angela Burlacu a fost condamnată definitiv la cinci ani și două luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.

Persoana care are cunoştinţă despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal poate fi ascultată în calitate de martor.
Sursa: Art. 78. - Codul penal

Martor? Martor-denunțător?

În tot scandalul politic, Direcția Națională Anticorupție a venit cu precizări în care a introdus în ecuație un nou termen, acela de martor-denunțător.

Termenul nu există în legislația penală românească și nici nu apare în rechizitoriul întocmit de DNA în urmă cu opt ani și consultat de Europa Liberă.

Deși în dosarul Angelei Burlacu apare, oficial, un singur denunțător - Cristian Băciucu, DNA a venit și a explicat că ar exista doi „martori-denunțători”.

„Calitatea de martor denunțător este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă (denunț/declarație de martor), înainte ca acesta să fi fost sesizat. Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au condus la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta, ambii fiind considerați de procurorul de caz martori denunțători, beneficiind de prevederile legale aplicabile în această situație, respectiv art. 290 alin. 3 din Codul Penal și art. 292 alin. 2 din Codul Penal”, se arată în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție.

În ambele articole la care se referă Direcția Națională Anticorupție, legiuitorul vorbește de necesitatea unui denunț ca fapta să nu fie pedepsită, nu de o declarație în presupusa calitate de martor-denunțător, consemnată legal ca „martor”.

(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

Sursa: art. 290 din Codul penal

(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta

Sursa: art. 292 din Codul penal

Conform articolul 16, lit. h din Codul de procedură penală, doar denunțătorul ar putea beneficia de o cauză de nepedepsire.

Termenul de „denunțător” este și el definit special în Codul de procedură penală, diferit față de cel de martor.

(1) Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni.
(2) Denunţul se poate face numai personal, dispoziţiile art. 289 alin. (2), (4) - (6) şi (8) - (10) aplicându-se în mod corespunzător

Sursa: art. 290 Codul de procedură penală

Articolul 289 prevede condițiile pe care trebuie să le îndeplinească plângerea pentru ca ea să fie legală din punct de vedere juridic.

Vicepremierul a fost doar martor, nu denunțător, și ar fi trebui cercetat penal dacă era în poziția de a fi dat mită, spun surse judiciare pentru Europa Liberă. Situația este demonstrată și de un capitol din rechizitoriu întocmit de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

În document se arată, la punctul III, că s-a dispus „clasarea cauzei având ca obiect săvârșirea de către reprezentanții Touring Eurolines SA a infracțiunilor de dare de mită prevăzută de art.290 alin.1 C.p. rap. la art.7 lit.c din Legea nr.78/2000 și cumpărare de influență prevăzută de art.292 alin.1 C.p,”, fără însă să se precizeze baza legală a clasării.

Ping-pongul dintre vicepremier și DNA a continuat și după precizările DNA, Anastasiu cerând procurorilor să facă public denunțul său, dacă el există.

„Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a transmis el pe Facebook.

Omul de afaceri a anunțat că va veni cu precizări suplimentare duminică la ora 17:00. Și premierul Bolojan a anunțat, scrie Bihoreanul.ro, că va da declarații în cursul zilei de duminică.

Miza politică

Dezvăluirile despre mita dată timp de opt ani de firma lui Dragoș Anastasiu au atras reacții politice atât din partea partenerilor de coaliție ai Partidului Național Liberal, cel din partea căruia vine vicepremierul, cât și din partea opoziției.

Senatorul PSD Daniel Zamfir a afirmat că „credibilitatea domnului Anastasiu este zero în acest moment” și că toată acțiunea sa în guvern este compromisă. PSD cere ca guvernul să continue fără Anastasiu în funcția de vicepremier, considerând că prezența lui este o „piatră de moară” pentru guvern.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, i-a cerut premierului Ilie Bolojan într-o scrisoare deschisă demiterea imediată a lui Anastasiu, catalogând o eventuală demisie drept „un mic gest de igienă morală”.

De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu spune că, din punct de vedere legal, Anastasiu nu are probleme, însă din perspectivă civică există o vulnerabilitate care trebuie evaluată cu atenție.

El consideră că premierul și președintele ar trebui să analizeze situația și să explice decizia lor privind menținerea sau înlăturarea vicepremierului din guvern.

Din Austria, președintele Nicușor Dan a catalogat situația ca „o problemă mare” și spune că nu a discutat încă situația cu premierul Ilie Bolojan.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a susținut că vicepremierul Anastasiu nu a fost denunțător, ci doar martor în dosarul DNA, susținând că „denunțător a fost o altă persoană” și subliniind că justiția a dat o hotărâre definitivă prin care nu există nicio calitate juridică de învinuit, inculpat sau condamnat pentru Anastasiu.

De asemenea, ea a legat intensitatea atacurilor la adresa lui Anastasiu de faptul că vicepremierul urmează să coordoneze reorganizarea companiilor de stat, sugerând că unele informații „nu sunt riguros corecte” și servesc interese politice.

Schimbarea din Guvern a lui Anastasiu sau o eventuală demisie pune semne de întrebare legate de schimbarea culorii politice a executivului și dacă executivul poate fi considerat demis.

Surse din zona politicului spun însă că, în caz de demitere sau demisie, fie portofoliul este desființat, fie poate fi numit un alt vicepremier care nu este membru al vreunui partid politic din coaliție.

DNA, al doilea scadal politic într-o săptămână

Implicarea Direcției Naționale Anticorupție în scandalul Anastasiu vine după ce un alt scandal politic de săptămâna trecută.

Din dosarul care-l privea pe Cristian Popescu Piedone, fostul șef al Agenției Naționale de Protecția Consumatorului, au apărut în presă interceptări telefonice care prezentau o dispută domestică dintre Piedone și soția lui – voci publice au susținut că aceste interceptări sunt irelevante pentru ancheta penală, dar îl pun pe Piedone într-o lumină proastă.

Surse din zona justiției spun pentru Europa Liberă că DNA ar fi trebuit să sta deoparte de scandalul Anastasiu, mai ales că, din punct de vedere legal, dosarul fusese finalizat cu o condamnare.

Comunicatul DNA cu termeni juridici impreciși nu ar face decât să încline balanța politică într-o direcția sau alta.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.