Probleme economice de rezolvat sunt sus pe listă - cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, cea mai mare inflație, perspectiva unui rating de țară junk, deficit de cont curent uriaș, creștere economică mai mică decât cea prognozată.
„Cred că o țintă realistă, optimistă, pentru 2025 este 7,5% din PIB (Produsul Intern Brut). Ar trebui să transferăm niște sume în interiorul bugetului, de aproximativ 30 de miliarde de lei”, a spus Nicușor Dan cu privire la deficitul bugetar, joi, după ce Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor.
Un deficit mai mic decât prognoza economiștilor, făcută pe baza datelor actuale (8,6%), dar în continuare peste angajamentul luat de Guvernul României în fața Comisiei Europene (7%). Și, promite noul președinte, acest lucru va fi făcut fără creșterea TVA.
Într-unul dintre primele interviuri de după victoria din alegerile prezidențiale, Nicușor Dan a vorbit, marți seara, la ProTV despre economia României.
„Eu cred că oamenii așteaptă – și mai ales mediul economic așteaptă – ceva solid, ceva previzibil pe termen lung. Cred eu că, fiind votat de români, e logic să mă implic în acest proces”, a spus Nicușor Dan, la ProTV.
Și totuși, dincolo de declarațiile președintelui ales – că nu vor crește taxele, că va începe cu adevărat lupta împotriva evaziunii fiscale și a corupției – ce soluții pot fi pentru redresarea economică fără a pune din nou presiune tot pe mediul de afaceri?
În căutarea unui răspuns, Europa Liberă a stat de vorbă cu oameni de afaceri și specialiști în economie.
„Trebuie să ne concentrăm pe evitarea unei creșteri a TVA-ului, să încercăm să economisim bani publici prin orice mijloace și să convingem Comisia Europeană că acesta va fi drumul de urmat și în anii următori”, spune profesorul de economie Bogdan Glăvan.
Bogdan Glăvan, profesor universitar de Economie la Universitatea Româno-Americană.
„Pentru asta, este esențial ca actuala majoritate politică – această coaliție sau cum s-o numi – să ajungă la un consens real. Pentru că, altfel, dacă nu există consens, nimeni nu va fi convins că anul 2026 va fi diferit de 2025”, completează Glăvan.
Ionuț Sas este membru al Consiliului Director al Camerei de Comerț Americane în România (AmCham Romania) și evaluează situația din punctul de vedere al mediului de afaceri.
„Ne confruntăm cu un cumul de crize care s-au suprapus în ultimii ani. Instabilitatea politică din ultimele luni a accentuat, din păcate, un sentiment de precauție și chiar de amânare sau retragere a unor investiții în România”, spune el.
Iar așteptările din partea noii conduceri a României sunt mari.
Deficitul bugetar, cea mai grea povară pe umerii viitorului Guvern
România se confruntă cu o deviație de aproximativ 30 miliarde de lei față de ținta de deficit bugetar stabilită pentru acest an, au calculat jurnaliștii de la profit.ro.
Planul fiscal agreat cu Comisia Europeană prevedea reducerea deficitului de la 7,9% din PIB în 2024 la 7% în 2025, însă estimările actuale indică un deficit de 8,6%, în contextul unei creșteri economice mai lente decât cea anticipată inițial.
Pentru a scădea deficitul, este necesară o ajustare bugetară – atât prin creșteri de venituri, cât și prin reduceri de cheltuieli.
Cheltuielile statului cu dobânzile au crescut semnificativ în primul trimestru din 2025, față de aceeași perioadă de anul trecut. Cea mai importantă majorare, de aproape 64%, este cea a dobânzilor plătite la împrumuturi - 12,5 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2025.
România poate solicita Comisiei Europene o revizuire a planului fiscal, dar acest lucru nu exonerează țara de obligația de a implementa măsuri de corecție fiscală.
Reforma fiscală, care a fost amânată, rămâne esențială pentru atingerea obiectivelor bugetare pe termen mediu și lung, spun specialiștii consultați de Europa Liberă.
Ce soluții are viitorul Executiv?
„Reducerea deficitului bugetar fără să avem recesiune economică - problemă grea, foarte grea, dar suntem optimiști”, a evaluat situația, de curând, guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Statul are varianta simplă a creșterii taxelor – cu efecte asupra mediului de afaceri. Sau cea a reducerii cheltuielilor, a reformei fiscale și a aparatului bugetar – variantă cu efecte pe termen mai lung, dar consistentă.
Nicuşor Dan, președintele ales: „Ilie Bolojan rămâne prima opţiune pentru prim-ministru”.
Oricum vor fi unele majorări de taxe, conform angajamentelor pe care le-a luat România în fața Comisiei Europene, la începutul PNRR, explică profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan, pentru Europa Liberă.
„O parte dintre ele au fost aplicate, dar nu complet. Unele ar fi trebuit implementate anul acesta – cum ar fi creșterea impozitelor pe proprietate și modificarea plafonului pentru anumite facilități fiscale. Comisia Europeană ne-a reproșat deja faptul că nu am respectat calendarul”, adaugă economistul.
„Printre alte măsuri se numără și eliminarea tratamentelor fiscale diferențiate pentru anumite sectoare, cum ar fi IT-ul. Deci, e probabil că vor urma ajustări fiscale și creșteri de taxe”, mai explică profesorul universitar.
Cum ar putea fi evitată creșterea TVA?
Dar miza cea mai mare a viitoarei guvernări pentru reducerea deficitului bugetar e alta.
„Miza reală este dacă România va fi nevoită să majoreze o taxă importantă, cum ar fi TVA-ul. Asta ar însemna o creștere majoră a poverii fiscale. România este într-o situație bugetară mai proastă decât părea anul trecut, când a fost adoptat planul fiscal pe șapte ani”, explică Bogdan Glăvan.
Iar România va putea evita acest lucru doar cu anumite condiții.
„Depinde în primul rând, de Comisia Europeană, care ne va evalua și va decide dacă ne respectăm angajamentele sau doar tragem de timp. Problema este una de credibilitate”, crede Glăvan.
În varianta în care viitorul Executiv nu va crește TVA, trebuie să scadă rapid cheltuielile.
„Trebuie început acum. Trebuie analizate toate achizițiile și proiectele neîncepute – unele pot fi amânate”, spune economistul.
„O măsură urgentă este «bugetul de la zero» pentru fiecare instituție – să justifice fiecare cheltuială. Salariile din sectorul public ar trebui înghețate pentru o perioadă mai lungă, așa cum s-a făcut în 2021, când anvelopa salarială s-a redus cu 1,1% din PIB. Este nevoie de voință politică pentru a forța restructurarea internă a instituțiilor”, sintetizează Bogdan Glăvan ce soluții vede pentru reducerea deficitului cu efecte imediate.
Îți mai recomandăm Ilie Bolojan, la predarea mandatului interimar: Românii merită mai mult respect, indiferent de opțiuni. Să reunim „Româniile” noastreIar în perspectiva anilor următori, când deficitul ar trebui sa tindă spre 3%, cifră agreată de România prin Tratatul de la Maastricht, tot aparatul bugetar ar trebui auditat și evaluat, crede economistul.
„Dacă începem acum, în 2026 am putea avea bugete mai realiste și sustenabile”, spune el.
Și mediul de afaceri își dorește un buget sustenabil. Dar și o optimizare a cheltuielilor publice.
„Un buget multianual, care să arate o optimizare și eficientizare a finanțelor publice ale României, ar trebui luat în calcul”, crede Ionuț Sas, de la AmCham.
Ionuț Sas, membru în Comitetul Director AmCham.
„Este clar că și o eficientizare a cheltuielilor publice trebuie luată în calcul. Nu mă refer la tăieri de salarii sau la reduceri de asistență socială, ci la optimizarea cheltuielilor în zone mai puțin esențiale. Guvern va trebui să analizeze modul în care sunt alocate fondurile pentru anumite investiții și cheltuieli curente. Există acolo resurse care pot fi mai bine gestionate și, ca mediu de afaceri ne oferim să furnizăm idei și/sau asistență din experiența noastră”, adaugă Sas.
Pe lângă scăderea drastică a cheltuielilor, noul Executiv trebuie să caute și soluții de sporire a veniturilor bugetare. „Trebuie eliminate tratamentele fiscale preferențiale. Impozitele pe proprietăți sunt mici și vor crește”, spune Bogdan Glăvan.
Și, evident, creșterea colectării de TVA și eficientizarea luptei împotriva evaziunii fiscale.
Și în opinia mediului de afaceri, o colectare mai bună ar trebui să fie prima sursă de buget suplimentar.
„O mai bună colectare a sumelor deja declarate este prioritară. România are un grad de colectare raportat la PIB foarte redus în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană și nu numai. În același timp, atragerea eficientă a fondurilor europene și atragerea de resurse din PNRR (acolo unde mai este posibil) ar fi extrem de utile”, spune Ionuț Sas.
Îți mai recomandăm România a încheiat 2024 cu un minus de 30 de miliarde de euro. Cele mai mari cheltuieli – pensiile și asistența socialăCreștere economică modestă și inflație persistentă
Banca Națională a României a anunțat o reviziuire în creștere a inflației, și pentru sfârșitul acestui an, și pentru anul viitor.
Mugur Isărescu a dat vina pe creșterea bruscă de curs valutar pentru o inflație estimată la 4,6% la finalul lui 2025, față de 3,8% cât se estima în februarie. Iar în 2026, prognoza de inflație este acum de 3,4%, față de 3,1%.
Ce înseamnă acest lucru? Inflația de 4,6% înseamnă că, în medie, prețurile vor fi cu 4,6% mai mari la sfârșitul anului 2025 față de sfârșitul lui 2024.
Pentru Ion, angajat cu un salariu lunar net de 3.000 de lei, acest lucru înseamnă că, dacă pe un coș de cumpărături dădea 100 de lei în decembrie 2024, același coș de cumpărături va costa 104,60 lei în decembrie 2025.
Cu alte cuvinte, din același salariu, Ion va cumpăra mai puține lucruri în 2025. Și mai puține în 2026. Sau altfel spun valoarea salariului lui Ion scade. În lipsa unei creșteri salariale care să compenseze pe cea a prețurilor, Ion o va duce tot mai greu.
Creșterea inflației, deja cea mai mare din Europa, nu este considerată, însă, ca fiind cea mai mare problemă economică cu care se confruntă România.
„În momentul când inflația este sub 5% este o problemă, dar nu fundamentală. Problema este deficitul public. Să ai deficit de 9% și inflație de 4%, problema nu este inflația”, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: „Când inflația este sub 5% este o problemă, dar nu fundamentală”.
Dar o inflație mare are efecte și asupra creșterii economice. O dată ce scade puterea de cumpărare, crește incertitudinea investitorilor, creditarea devine mai scumpă cu efect direct asupra investițiilor și consumului, și scade exportul - produsele devin mai scumpe comparativ cu cele din alte țări.
Comisia Europeană a revizuit deja pentru 2025 o creștere economică mai mică, de doar 1,4%, față de prognoza anterioară de 2,5%.
„România este deja într-o recesiune mascată. Creșterea economică reală e aproape zero, chiar și cu banii din PNRR. Întrebarea nu este dacă vom avea recesiune, ci cine o va resimți. Ajustările trebuie să vină din sectoarele care au cheltuit excesiv, nu de la cei care deja au fost afectați de taxe și reduceri, de la mediul privat”, explică Bogdan Glăvan.
Presiuni asupra ratingului de țară și riscuri de finanțare
Deficitul bugetar ridicat și datoria publică în creștere au determinat agențiile de rating să mențină România la cel mai scăzut nivel de investment-grade, cu perspectivă negativă (BBB-).
O retrogradare la junk ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare și la ieșiri de capital semnificative.
Standard&Poors a atenționat, marți, România că poate reduce ratingul dacă deficitele cresc mai mult decât se așteaptă „pe termen mediu”, din cauza acțiunilor politice și a unei creșteri economice mai lente.
Iar ratingul de țară influențează și dobânzile la care se va împrumuta România, și disponibilitatea creditorilor.
„România se împrumută la dobânzi mari — chiar dacă ratingul nostru nu a fost redus oficial”, spune Bogdan Glăvan.
Îți mai recomandăm Președintele ales, Nicușor Dan: „Cumva, noi suntem în recesiune în momentul ăsta”Datoria publică a României a crescut de la 48,9% din PIB în 2023 la 54,6% în 2024. La sfârșitul lui februarie 2025, era 56,3%. Prognoza pentru 2026 este 63% din produsul intern brut - ceea ce înseamnă că va depăși pragul de 60% stabilit pentru aderarea la zona euro.
Iar depășirea pragului poate veni la pachet cu sancțiuni din partea Comisiei Europene, care pot merge până la înghețarea fondurilor europene.
Dobânda la care se împrumută România e cea mai mare din Europa - peste 7%.
Bogdan Glăvan nu vede soluții salvatoare pe termen scurt.
„Am putea evita retrogradarea dacă urmăm traseul propus de Comisia Europeană. Însă asta nu înseamnă că ne vom împrumuta la cine știe ce dobânzi rezonabile. Până la urmă, piața te tratează ca entitate de sine stătătoare. Așadar, nu mă aștept la o scădere semnificativă a dobânzilor la care se împrumută România. Ele vor scădea, dar vom vedea acest lucru în timp.”, explică el.
Concluzii pe termen scurt și lung
România mai are doar doi ani la dispoziție banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care acum contează mult în bugetul de stat. Ce se va întâmpla după?
„Din acel moment, această țară va trebui să producă și să crească prin alte surse, prin alte motoare economice, pentru că nu va mai beneficia de aceste cheltuieli și investiții în autostrăzi și alte proiecte. Acestea se vor încheia, iar întrebarea este: din ce motoare va crește România, dacă între timp sufocăm sectorul privat, care oricum este afectat de niște impozite aberante, ce vor trebui eliminate la un moment dat”, spune profesorul Bogdan Glăvan.
Cu alte cuvinte, România nu trebuie doar să scadă deficitul bugetar fără a impune taxe noi, ci chiar cu perspectiva eliminării unora deja existente.
„Trebuie să avem un dialog serios despre impozitare. Așa-numita cotă unică nu mai este unitară în practică, există mai multe cote. O unificare reală a acestora ar putea aduce venituri suplimentare.
Totodată, plafonarea contribuțiilor sociale este o cerință importantă din partea mediului de afaceri, inclusiv din partea Camerei de Comerț Americane, din care fac parte. Am formulat aceste propuneri în ultimele luni, pentru a asigura un deficit bugetar sustenabil”, explică Ionuț Sas care sunt așteptările mediului de afaceri pe termen lung.
Iar primul pas, cel care trebuie făcut acum, este asigurarea stabilității - politice, fiscale și sociale.
Este esențial un dialog real între toate părțile implicate – stat, mediul de afaceri, asociații patronale și sindicate – pentru a asigura predictibilitatea și stabilitatea cadrului fiscal.
Îți mai recomandăm Riscă România soarta Greciei din anii 2010? Ce spun economiștii„Viitorul Guvern trebuie să ia măsuri rapide, în special în ceea ce privește ratingul de țară, care este un factor extrem de important pentru noi.
Consider că acest subiect ar trebui să fie o prioritate pentru guvernanți. Mediul de afaceri va susține, în măsura posibilului, imaginea României.
Apoi, trebuie să existe un dialog real și constant, să construim punți de comunicare și să agreăm direcții comune pentru anii următori. Este evident că suntem într-un punct critic și trebuie să găsim soluții împreună”, spune Ionuț Sas, membru al Camerei de Comerț Americane în România.
Avem nevoie de credibilitate, susține și economistul Bogdan Glăvan. În fața Comisiei Europene, a investitorilor, a creditorilor internaționali.
„Trebuie să avem un guvern solid, cu o majoritate politică în Parlament, cu implicarea tuturor partidelor, doar așa poate fi credibil. Dacă va fi un guvern minoritar, este mai complicat, pentru că va depinde de Parlament și nu va putea pune în practică programul său; va fi permanent șantajat.
Este destul de evident că suntem departe de a ne încadra în ținta de deficit bugetar, cea de 7%, stabilită pentru acest an. Așadar, trebuie să obținem acceptarea unui parcurs mai gradual.
Aceasta este ideea. Dacă aceste lucruri se întâmplă, atunci cred că putem evita o creștere majoră a fiscalității”, concluzionează Bogdan Glăvan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.