Nicușor Dan pune judecătorii să aștepte ieșirea la pensie. Politolog: Cam acesta e și ritmul justiției din România

Președintele Nicușor Dan este acuzat că a semnat, din 26 mai de când a preluat funcția, un singur decret cu privire la judecători.

Zeci de magistrați sunt puși de către președintele Nicușor Dan să aștepte decizia de pensionare. Reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii spun că poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituțională. Cât mai trebuie să aștepte cei din Justiție?

Pensionarea și numirea în funcție a 73 de judecători este blocată „inexplicabil” și „fără vreun argument” de președintele României, acuză Consiliul Superior al Magistraturii într-o scrisoare deschisă.

O bună parte sunt propuneri de eliberare din funcția de judecător, în timp ce celelalte sunt pentru numirea în funcție la judecătoriile sau tribunalele din țară, iar decizia semnării îi aparține, conform Constituției, președintelui Nicușor Dan.

CSM mai acuză că președintele „tergiversează fără nicio explicație” aceste proceduri, lucru care generează „consecinţe negative în activitatea instanţelor judecătoreşti”.

„De la data începerii mandatului dumneavoastră constatăm un adevărat blocaj în derularea acestor proceduri, o situație fără precedent în raporturile interinstituţionale cu Administrația Prezidențială”, mai spune Consiliul Superior al Magistraturii.

Scrisoarea deschisă a CSM către președintele Nicușor Dan

Respectarea Constituţiei României și a legilor reprezintă fundamentul democrației și al statului de drept în ţara noastră, iar importanța conformării oricărui subiect de drept la exigențele cadrului normativ este subliniată chiar de Legea fundamentală, care, prin art. 1 alin. (5), statuează cu valoare de principiu faptul că „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

Aşadar, orice entitate, indiferent că este publică sau privată, are obligația de a respecta și a aplica întocmai legile statului român. În privința autorităților publice acest fapt este cu atât mai pregnant în condițiile în care modul în care acestea se raportează la lege constituie și un exemplu pentru cetăţeni și pentru entităţile private, în general.

Pe aceste premise, ne adresăm dumneavoastră în contextul în care atât numirea în funcţia de judecător, cât și eliberarea din această funcție, se realizează de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, iar de la data începerii mandatului dumneavoastră constatăm un adevărat blocaj în derularea acestor proceduri, o situație fără precedent în raporturile interinstituţionale cu Administrația Prezidențială.

În concret, în această perioadă au fost comunicate Administrației Prezidenţiale 29 propuneri de eliberare din funcţia de judecător și 22 propuneri de numire în această funcție.

Într-un singur caz s-a dat curs propunerii Consiliului Superior al Magistraturii şi a fost eliberat din funcţie un judecător care oricum nu mai putea fi menţinut în activitate, întrucât împlinea vârsta maximă de 70 de ani până la care este permisă îndeplinirea acestei funcţii.

În toate celelalte situaţii, procedurile de numire şi eliberare din funcţie nu au fost finalizate în vreun fel, iar acest fapt este inexplicabil, nefiind oferit vreun argument din partea Administraţiei Prezidențiale, care să îl justifice.

Tergiversarea, fără nicio explicație, a acestor proceduri generează consecințe negative în activitatea instanțelor, întrucât judecătorii pentru care s-a propus eliberarea din funcție nu mai pot participa la ședințele de judecată, iar până la eliberarea din funcţie posturile acestora nu pot fi ocupate de alţi judecători, fapt care perturbă semnificativ procedurile judiciare.

În egală măsură, activitatea instanţelor este afectată şi prin întârzierea numirii în funcţie a persoanelor propuse de Consiliul Superior de Magistraturii, în condiţiile în care sunt bine cunoscute dificultățile cu care se confruntă instanţele judecătoreşti din perspectiva resurselor umane.

Pe de altă parte, sunt vătămate și drepturile persoanelor cu privire la care s-a propus numirea sau eliberarea din funcție, a căror aşteptare legitimă în legătură cu derularea firească a acestor proceduri este complet ignorată, fără niciun fel de explicație, deși toate condiţiile prevăzute de lege sunt îndeplinite.

Dat fiind faptul că situația prezentată trebuie rezolvată cu celeritate, vă solicităm să dispuneţi măsurile necesare pentru finalizarea acestor proceduri, astfel încât să fie restabilită o situație de legalitate și normalitate, firească atât pentru sistemul judiciar, cât și pentru persoanele vizate.

Sursa: comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii din 7 iulie 2025

CSM afirmă că, de la preluarea funcției pe 26 mai, președintele Nicușor Dan a semnat un singur decret privind eliberarea/numirea din funcție a unui judecător.

Este vorba de decretul din 4 iulie privind eliberarea din funcție a Dorinei Brăndușan de la Judecătoria Satu Mare.

Decretul a fost semnat cu președintele Dan cu o zi înainte ca judecătoarea să împlinească vârsta de 70 de ani.

„Oricum nu mai putea fi menţinută în activitate, întrucât împlinea vârsta maximă [...] până la care este permisă îndeplinirea acestei funcţii”, explică CSM.

Între timp, față de situația prezentată de CSM în urmă cu trei zile, alți 22 de judecători așteaptă pensionarea sau numirea în funcție.

Iar, conform informațiilor Europa Liberă, președintele nu pare să se grăbească cu semnarea acestor decrete.

În schimb, în cele șase săptămâni în funcție, Nicușor Dan a promulgat deja cel puțin o sută de legi, ordonanțe de urgență ale guvernului și alte decrete.

Este acesta un mesaj pentru Justiție?

Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Elena Costache, spune că nu poate înțelege de ce președintele nu a semnat încă decretele și că acest lucru reprezintă „un factor de destabilizare”.

„Nu am un dialog cu domnul președinte pe această chestiune”, a spus Elena Costache, într-un interviu recent pentru publicația Știri pe surse, și a adăugat că îl așteaptă pe președinte la ședințele CSM, așa cum Nicușor Dan a anunțat în campania electorală.

Președintele Nicușor Dan nu a reacționat încă public la scrisoarea Consiliului, însă, potrivit informațiilor Europa Liberă, ar urma să prezinte un punct de vedere în zilele următoare.

Pe de altă parte, din declarațiile de până acum, el și-a exprimat nemulțumirile cu privire la Justiție.

„Nu sunt deloc mulțumit de procesul anticorupție. Sunt zone întregi de corupție care sunt neglijate de statul român”, declara Nicușor Dan luna trecută.

„Imediat ce o să terminăm cu chestiunea asta a deficitului și a formării guvernului, partea de Justiție o să fie principala mea preocupare”, mai spunea el.

Nicușor Dan într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni.

În lipsa unui răspuns din partea președintelui, Radu Carp, profesor de științe politice și doctor în Drept, are două ipoteze: fie stilul de lucru rămas din funcție anterioară de primar general, fie „un joc mai complicat”.

„Așa s-a întâmplat și la Primărie, știm cum lucrează domnul Nicușor Dan, nu e un defect, nu e nici o calitate, pur și simplu așa lucrează.”

„Dar poate să fie și o explicație a unui joc mai complicat, în care toate acestea sunt blocate până când e formulat un proiect de lege privind pensiile speciale și nu există obiecții din partea CSM. Nu știm lucrurile acestea”, spune el.

„Nimic nu obligă un președinte să acționeze sau să nu acționeze. Sunt decizii care țin de oportunitate și nu de legalitate. Deci, repet, nu avem un mecanism prin care președintele României să fie obligat să semneze un anumit decret”, afirmă Radu Carp.

„Cinic vorbind, cam acesta e și ritmul justiției din România. Și justiția din România ne amână tot la fel, ba chiar mai rău. Ceea ce se amână în prezent nici nu se compară cu amânările care sunt în dosare”, adaugă profesorul de științe politice.

Îți mai recomandăm Președintele Dan spune că Justiția și controlul civil asupra Serviciilor sunt următoarele sale priorități după formarea noului Guvern

Efectele

„Respectivele persoane [magistrații] nu mai pot fi întoarse din drum, din drumul pensionării, de asta e greu de înțeles care ar putea fi miza”, a afirmat șefa CSM în același interviu.

„În același timp, instanțele și parchetele de la care provin nu îi pot angrena în ședințe de judecată sau să facă în continuare dosare, în cazul parchetelor. Că nu poți astăzi să intri în ședință și mâine să constați că ți s-a publicat decretul de pensionare în Monitorul Oficial”, a mai spus Elena Costache.

Poate fi atacată o sentință dată de un judecător care așteaptă o decizie de pensionare?

„Evident că nu. Până la data pensionării sunt judecători în funcție”, a răspuns Radu Carp.

Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice.

Politologul atrage atenția asupra unei probleme des menționată în ceea ce privește pensionările din Justiție:

„Judecătorii se pensionează și lasă în lucru anumite dosare și aceste dosare nu mai sunt preluate din mers de o altă persoană, se reiau de la zero. Și aici cred că și președintele României trebuie să verifice într-adevăr, înainte de a semna, dacă mai sunt dosare în lucru, dacă sunt preluate.”

„Pentru că foarte multe infracțiuni s-au prescris în acest fel: s-a preluat procesul, s-a pierdut timpul și o pensionare care nu părea a avea efecte, iată că a avut efecte catastrofale asupra întregului proces”, spune Radu Carp.

De altfel, raportul privind statul de drept publicat săptămâna aceasta de Comisia Europeană arată că durata proceselor a crescut în ultimii ani.

Timpul necesar pentru soluționarea cauzelor civile, comerciale, de contencios administrativ și de altă natură a continuat să crească din cauza volumului tot mai mare de muncă al instanțelor.

Soluționarea unui astfel de dosar a durat cu peste două luni mai mult în 2023 în comparație cu doi ani mai devreme:

  • 160 de zile în 2021;
  • 171 de zile în 2022;
  • 228 de zile în 2023.

În România există un deficit actual 667 de posturi de judecător și 700 de posturi de procuror, conform CSM.

Ar putea fi sesizată Curtea Constituțională

„Mi se pare că trăim într-o tragicomedie”, spune Elena Costache.

Șefa CSM arată că, în lipsa unui răspuns oficial, Consiliul ar putea ajunge să sesizeze Curtea Constituțională cu un posibil conflict juridic de natură constituțională.

„Nu mă îndoiesc că CCR, în formula actuală, va spune că există acest conflict”, spune politologul Radu Carp.

„Problema e dacă cineva va sesiza CCR, pentru că aici e o sabie cu două tăișuri”, subliniază el.

„Dacă faci o sesizare în acest sens, e foarte posibil ca președințele să fie și mai atent, să zic așa, la lectura dosarelor de pensionare”, completează profesorul de științe politice.

Îți mai recomandăm Profesorul Dacian Cosmin Dragoș, de la Babeș-Bolyai, numit judecător al Curții Constituționale de președintele Nicușor Dan

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.