N. Dan: Măsurile fiscale sunt provizorii. Trebuie să scoatem România din acest moment dificil. Nu sunt mulțumit de DNA și Parchetul General

Rezumatul declarațiilor:

Președintele Nicușor Dan a subliniat că măsurile fiscale adoptate recent de guvernul Bolojan sunt provizorii și că sunt gândite și în contextul în care România speră să adere la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) până la sfârșitul anului viitor, lucru necesar pentru a crește atractivitatea pentru investitorii străini.

În același timp, el a asigurat investitorii și piețele financiare că reformele promise vor fi implementate, iar Administrația Prezidențială va propune o reducere de 25% a propriului buget la următoarea rectificare bugetară, ca parte a unui efort colectiv de reducere a deficitului.

Nicușor Dan a spus că reducerea salariului său nu este inclusă în acest plan.

În privința pensiilor speciale ale magistraților, președintele a recunoscut că a fost o eroare politică atunci când, în ultimii ani, pensiile au ajuns să depășească salariile, lucru care a determinat mulți profesioniști să iasă prematur din sistem, iar acest lucru a afectat calitatea actului de justiție.

În privința celor aproximativ 200 de sporuri tăiate, președintele a răspuns că aceasta este o măsură tranzitorie agreată de toate partidele din coaliția de guvernare și a subliniat că este nevoie de o lege a salarizării unitare care să elimine sporurile nejustificate.

Nicușor Dan a prezentat și o parte din donațiile și cheltuielile din campaniile sale locale și prezidențiale.

În ceea ce privește banii de care beneficiază partidele din subvenții și din rambursările din campaniile electorale, președintele a spus că legislația actuală a adus două beneficii și un lucru negativ: a fost redusă utilizarea banilor „la sacoșă” și a fost întărită conducerea centrală a partidelor; în contrapondere, partidele au folosit banii pentru „a cumpăra” trusturi de presă. Președintele Dan a spus însă că subvenția trebuie redusă.

În plan politic, Nicușor Dan și-a exprimat încrederea că partidele vor menține coaliția de guvernare și că aceasta va rezista presiunilor și discuțiilor legate de posibila ieșire a PSD de la guvernare.

În privința numirii directorilor la serviciile de informații, Dan a spus că se va consulta cu partidele pentru ca propunerile să nu fie respinse de Parlament.

În final, președintele a explicat de ce a atacat la Curtea Constituțională legea deputatului Silviu Vexler de combatere a extremismului. El a spus că unele prevederi prevăzute în lege erau neclare, însă nu a explicat de ce nu a retrimis legea pentru modificări în Parlament. În acest context, Dan a spus că este nevoie ca istoria comunismului să fie explicată mai bine și să fie într-un mod accesibil publicului.

Îți mai recomandăm

Judecătoarea CCR, Simina Tănăsescu, aleasă preşedintă a Curţii Constituţionale, după ce noii judecători au depus jurământul

Declarația președintelui Nicușor Dan

„Așa cum am spus, o să facem regula conferinței de presă, în care o să spun preocupările curente ale Administrației și mai ales o să răspund la toate întrebările dumneavoastră, n-o să aveți limite de întrebări. Patru puncte de la mine înainte de întrebări.

În primul rând, pe măsurile fiscale câteva chestiuni. Vreau să transmit românilor că este o chestiune provizorie, că România are potențial economic. Așa cum am spus de mai multe ori, la sfârșitul 2026, dacă nu facem greșeli, vom intra în OCDE și, în felul acesta, România va fi interesantă pentru investitori străini. De asemenea, economia românească are un potențial de dezvoltare imediat ce vom trece peste această scurtă perioadă de redresare.

Al doilea lucru, vreau să asigur investitorii și piețele financiare că suntem oameni serioși, am promis că facem reforme, le vom face, pentru ca situația financiară a României să se redreseze.

Apoi, în momentul în care o să vină rectificarea bugetară pentru 2025, și Administrația Prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu, pentru a participa la acest efort colectiv.

Cred că, și am primit des această întrebare - de ce nu s-a început cu măsuri de corecție, acele măsuri de corecție a privilegiilor înainte de măsuri care să afecteze toată lumea - răspunsul este că - și mi se pare că nu a fost suficient de bine explicat în spațiul public - răspunsul este că a fost o presiune a timpului pentru piețele financiare care au fost expuse ani de zile la promisiuni neonorate ale României de a reduce cheltuielile.

Singurul răspuns care era credibil pentru ei, sub presiunea timpului, a fost că vor crește veniturile. Însă, pe chestiunea TVA, de care sunt sigur că sunteți interesați, angajamentul Guvernului, în momentul în care el a fost investit, a fost că TVA nu va crește și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie, înainte de evaluarea Comisiei din 15 octombrie, și vom vedea în acel moment dacă măsurile sunt suficiente sau nu.

Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără majorarea TVA, erau nevoie și erau absolut realizabile un set de măsuri, discuții, cu Comisia, cu agențiile de rating, și această măsură putea să nu fie luată la acest moment.

O chestiune importantă, pentru că vom vorbi în setul al doilea de măsuri de pensiile speciale ale magistraților. Aici sunt de spus câteva lucruri. În primul rând, că a fost o greșeală uriașă a politicului în momentul în care pensia a ajuns să fie mai mare decât salariul. Și atunci, evident că, în momentul în care într-o meserie pensia este mai mare decât salariul, stimulezi oamenii să iasă din sistem. Asta a fost prima greșeală.

A doua greșeală a clasei politice față de magistrați a fost că, în ultimii ani, față de situația, evident, nepotrivită care a fost creată, au fost mesaje heirupiste care au făcut ca din zona de magistrați și procurori foarte mulți să iasă la pensie și în felul ăsta, tocmai pentru că nu era ceva previzibil și, în felul ăsta, din păcate, prin pierderea unor profesioniști, calitatea actului de justiție a scăzut în România.

Acum, mesajul care este important, care este foarte ferm: în legea magistraților, în acest moment, există o prevedere tranzitorie care spune că persoanele care îndeplinesc condiția de pensionare, la acest moment, își păstrează drepturile pe care legea le prevede la acest moment, în ipoteza în care vor ieși la pensie mai târziu.

Și ceea ce vreau să transmit foarte ferm este că această prevedere tranzitorie va rămâne în modificarea legii magistraților, adică mesajul meu este că toți cei care îndeplinesc vârsta de pensionare în acest moment nu trebuie să se precipite să iasă din sistem, pentru că această prevedere va rămâne în vigoare și asta este în folosul sistemului de justiție din România.

În ceea ce privește activitatea externă, vreau să vă dau niște date importante pentru luna iulie. 16 iulie este momentul în care Comisia Europeană va publica proiectul Cadrului Financiar Multianual, adică fondurile europene 2028-2034. Din acel moment, va începe o foarte lungă dezbatere între Comisie, Parlament și statele membre pe cum vor arăta fondurile europene pentru 2028-2034. 18 iulie, vinerea aceasta, vom face o vizită oficială în Germania, unde voi avea întâlniri cu președintele Steinmeier și cu cancelarul Merz, și cu oameni de afaceri reprezentativi din Germania. 25-26 iulie, vizită oficială în Austria, unde mă voi întâlni cu președintele Van der Bellen și cu cancelarul Stocker.

De asemenea, voi participa la un forum al oamenilor de afaceri. 29 iulie este momentul până la care România trebuie să transmită Comisiei Europene schița de proiecte pe care dorește să le finanțeze din programul SAFE, programul de înarmare, de pregătire cu echipament militar al Uniunii Europene, pentru care, după cum știți, sunt împrumuturi în valoare totală de 150 miliarde de euro la condiții de împrumut foarte bune.

Este foarte important - și de asta am menționat și întâlnirea cu oamenii de afaceri și participarea din Germania și forumul de afaceri din Austria - este foarte important ca dimensiunea economică din relațiile noastre externe să fie dezvoltată.

Din păcate, în acest moment, componenta economică a activității noastre externe este extrem, extrem de slabă, și am vorbit de mai multe ori cu doamna ministru despre cum putem să remediem această componentă.

Și, pentru că a fost o discuție în spațiul public despre cheltuielile pe care le-am făcut în campanie și în precampanie, atât în alegerile locale din București, cât și în alegerile prezidențiale, am venit în fața dumneavoastră cu o situație, și asta spune după cum urmează.

În precampania din alegerile locale din 2024 - o să vă dau această hârtie cu datele exacte - în precampania din 2024 pentru alegerile locale, am avut donații de 1.750.000 de lei și cheltuieli de 1.600.000 de lei, deci diferența dintre donațiile pe care le-am primit și cheltuielile pe care le-am făcut - 145.000 de lei.

Dintre donatori, Măriuca și Florin Talpeș - 660.000 de lei, Bogdan Micu - 250.000 de lei, astea sunt sumele mai mari de 5.000 de euro, și 3.179 donații online de la 2.954 de donatori care au donat prin platformă, suma strânsă a fost de 843.000 de lei. Asta a fost precampania, unde, după cum știți, cheltuielile nu sunt rambursate de stat.

În campania din 2024 pentru alegeri locale, am cheltuit 660.000 de lei, care e suma maximă prevăzută de lege, pentru care m-am împrumutat de 480.000 de lei, și suma de 660.000 mi-a fost rambursată de Autoritatea Electorală, și eu am rambursat aceste împrumuturi, care au venit de la o bancă și de la 3 persoane fizice pe care le aveți în hârtie.

În precampania prezidențială din 2025, donațiile au fost de 9.500.000 de lei, cheltuielile au fost de 7.000.000 de lei, deci rezultă o diferență de 2.500.000 de lei, donații totale, mai puțin decât cheltuielile pe care noi le-am făcut în precampanie. Donații online mai puțin de 5.000 de euro au fost 18.700 de donații de la 15.800 de donatori unici, iar suma strânsă a fost de 6.500.000 de lei.

A fost o întrebare în timpul campaniei, cine au fost persoanele care au donat sume mai mari? Cinci persoane: Măriuca și Florin Talpeș - 810.000 de lei, Dan Ostahie - 810.000 de lei, asta era suma maximă pe care o persoană fizică putea să o doneze, Aurel Iancu - 500.000 de lei, Ana Maria Mihai - 250.000 de mii de lei, și o persoană care a donat 485.000 de lei și care a dorit să rămână confidențială, evident că informația este la autoritățile statului despre cine e respectiva persoană.

Iar pentru campanie, cele 30 de zile plus cele două săptămâni, turul doi, pentru alegerile prezidențiale: cheltuielile pe care le-am făcut în turul întâi, 20,5 de milioane de lei, pentru care am solicitat rambursare de la Autoritatea Electorală. Pentru asta, m-am împrumutat cu 20.200.000 de lei de la 111 persoane. Cheltuielile totale din turul doi, 40,5 milioane - asta era limita legală - pentru care m-am împrumutat cu 38,5 milioane de la 239 de persoane.

O să vă pun la dispoziție patru materiale, în primul rând, un tabel excel cu cele 3.300 de donații din alegerile locale. Acolo, persoanele care au donat au avut posibilitatea fie să-și lase numele, fie să spună că vor să rămână confidențiale - deci o să aveți acest tabel; o să aveți, de asemenea, tabelul cu cele 19.000 de donații din alegerile prezidențiale.

La fel, a existat un câmp în care persoanele puteau să opteze să își spună numele sau să rămână confidențial. Și, de asemenea, un tabel cu cele 350 de persoane care m-au împrumutat pentru campania pentru alegerile prezidențiale. Pentru ei, pentru că împrumuturile astea s-au făcut la notar, ulterior le-am scris e-mail-uri tuturor și am întrebat cine vrea să le publicăm numele, cine vrea să rămână confidențial, și o să vedeți, aproape jumătate și-au publicat numele și o să-l aveți.

Și, de asemenea, declarația de avere o să o punem, așa cum am spus, pe site-ul Președinției, pentru că așa spune legea. Ea e mai incompletă decât documentele pe care o să vi le dau, în sensul că prevede numai împrumuturile pentru anul ăsta și donațiile pentru anul trecut.”

Sesiunea de întrebări

• Întrebare: Au trecut 742 de zile de când SRI e condus interimar și nu are director civil. Când veți face o propunere.

Pentru SRI, într-un timp relativ scurt. O să vedem când o să avem sesiuni parlamentare, pentru că Parlamentul trebuie să voteze propunerea.

• Întrebare: Dacă PSD iese de la guvernare, ați fi dispus să-l numiți pe Ilie Bolojan într-un guvern interimar.

Pentru moment, este absolut lăudabil că partidele proocidentale și-a asumat participarea la guvernare. Îmi doresc ca această coaliție să dureze cât mai mult.

• Întrebare: De ce nu ați participat în persoană la summitul de la Roma pentru Ucraina?

Acolo a participa ministra de Externe, a participat șeful Cancelariei - coordonează intențiile României privind reconstrucția. Am participat în format online.

• Întrebare: Nu veți accepta majorarea TVA, ați spus în campania electorală. Cine v-a convins că măsura este necesară și cu ce argumente?

În acea lună pe care am avut-o înainte de numirea premierului m-am uitat în foarte multe date financiare și în cunoștință de cauză am avut această discuție cu coaliția și cu premierul desemnat și asta a fost înțelegerea la momentul formării guvernului. Pentru ca corecțiile să fie făcute cu TVA de 19% trebuia un complex de măsuri și în continuare sunt convins că era o direcție. Când am numit guvernul cu această condiție, toate discuțiile au intrat în atributul guvernului.

• Întrebare: Măsurile afectează clasa de mijloc, iar marile averi scapă de o impozitare majoră.

Noi eram într-o situație în care planul de măsuri trebuia să fie credibil pentru agențiile de rating. Semnalele de la ei erau că nu ne mai cred, că România a promis de multe ori că reduce cheltuielile.

• Întrebare: Până când are guvernul un cec în alb că va redresa deficitul?

Guvernul are susținerea parlamentară și cât această coaliție va funcționa măsurile vor merge înainte.

• Va funcționa coaliția dacă vom avea alegeri pentru capitală în toamnă?

Cred că da.

• Întrebare: CSM vă acuză că tergiversați pensionarea magistraților. Cum răspundeți și când le veți semna?

Cred că și-au ales prost persoana împotriva căreia au ales să iasă cu un comunicat de presă. Eu sunt unul dintre politicienii care a fost des în instanțe, care înțelege că sunt mulți magistrați care lucrează în weekend, care înțelege că volumul de muncă este de multe ori peste puterile unei persoane. Cred că CSM ar trebui să se gândească la mine ca la un partener. În momentul în care m-am uitat la ele am văzut că cererile sunt incomplete, era doar un act al CSM, nu și actele primite de la judecători. Le-am solicitat și dosarele au fost completate. E o chestiune de zile până când le semnez. Nu este vreun război. Sunt chestiuni administrative.

• Întrebare: Ați contestat la CCR legea inițiată de Silviu Vexler privind combatarea ideologiei legionare și a extremismului.

Să lămuresc o chestiune de procedură. Este o obligație constituțională ca pentru orice lege care este votată în Parlament, președintele să o promulge în 20 de zile, să o conteste la CCR sau să o retrimită înapoi. Pe aceasta am contestat-o.

Apoi, evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări. Să întrebăm parchetul cu zecile sau sutele de amenințări pe care le-au primit jurnaliștii sau cu amenințările la adresa domnului Vexler. Acestea sunt chestiuni concrete și față de care statul trebuie să reacționeze extrem de ferm.

Conținutul acestei legi – sunt niște chestiuni extrem de neclare. În orașul Făgăraș există o asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din munții. Între membrii rezistenței sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din Mișcarea Legionară. Întrebarea este: această asociație are caracter legionar? Iar legea spune că dacă faci parte din Mișcarea Legionară trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Sunt multe alte exemple cu caracter neclar. O astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc de interpretări și abuzuri.

• Întrebare: E posibil să reveniți asupra unor măsuri fiscale contestate?

Da. Sunt vreo 200 de sporuri acordate de-a lungul timpului, unele incluse altele nu în salariu. Nu se putea face o analiză în scurt timp și să fie făcute proiectele de modificări. România are nevoie și toate partidele din coaliție au fost de acord că e nevoie de o lege a salarizării unitare și să dispară sporurile. Sporurile justificate să fie incluse în lege și să nu mai fie modificate ani de zile. Dar pentru a face asta durează un an, un an și jumătate.

• Întrebare: Considerați că e un șantaj din partea PSD privind ieșirea de la guvernare?

Într-o coaliție cu patru partide și care e obligată să ia măsuri nepopulare tot timpul o să avem discuții. E important că pentru moment coaliția funcționează.

• Întrebare: Foștii judecători ar fi vrut să se premieze cu 180.000 de lei la ieșirea din activitate. Dacă vor continua să le obțină, veți susține acest demers?

Noi toți, ca societate, plătim niște legi extrem de proaste care au fost votate. Mai departe, sunt lucruri între guvern și parlament. Eu aici sunt spectator.

• Întrebare: De fiecare dată, tentativele de reformare a pensiilor speciale au fost blocate. Va fi ceva diferit acum?

Nu e vorba doar de CCR, ci și de calitatea legii. Dacă ai spus total nejustificat prin lege acum zece ani că pensia e mai mare decât salariul, iar acum vii și spui că e mai mică... e posibil ca această lege să fie neconstituțională.

• Întrebare: Vă veți reduce indemnizația cu 20% sau e un gest populist?

Am făcut analizele și putem să reducem bugetul Administrației. Înseamnă 20 de milioane de lei.

• Întrebare: Spuneați că ați avut o înțelegere privind nemajorarea TVA. Pe viitor, aceste înțelegeri vor fi respectate? Veți mai participa la discuții privind măsurile fiscale?

La a doua întrebare răspunsul e că voi fi mult mai puțin implicat față de măsurile 2 și 3. Am fost foarte atent la măsurile privind magistrații, pentru că nu e o meserie ca oricare alta. Din acest război contra magistraților am avut foarte mulți oameni care au ieșit din sistem. Strict de pachetul 2 mă interesează foarte tare cum se va termina discuția privind pensiile speciale.

La prima întrebare - suntem în politică și încercăm fiecare dintre noi să funcționăm în realizarea intereselor naționale.

• Întrebare: A fost afectată încrederea?

Și coaliția, și guvernul și eu ca președinte trebuie să scoatem România din acest moment dificil. Din partea mea o să aveți toată colaborarea.

• Întrebare: Ați luat o decizie privind locuința de la SPP?

S-a prelungit... ca la porțile orientului, nimic nu e definit. Încă câteva luni.

• Întrebare: Mulți lideri PSD vorbesc despre ieșirea de la guvernare. Ar putea exista scenariul anticipatelor?

Interesul național primează, acesta este ca România să iasă din situația economică dificilă. Credința mea e că această coaliție va funcționa până atunci.

• Întrebare: Veți schimba ambasadorul în SUA?

E o întrebare generală, pentru că o să fie o evaluare pe întreg corpul diplomatic. Suferința e și mai mare la atașații comerciali. Privind SUA, suntem într-un moment de normalitate, ținând cont de tensiunile, neînțelegerile de acum șase-șapte luni. O să fie o evaluare pentru toate pozițiile.

• Întrebare: Ați legat situația economică de aderarea la OCDE. La ce greșeli vă referiți și cum pot fi evitate?

În angajamentul cu partidele din coaliție înainte de formarea guvernului am agreat că jaloanele din PNRR și OCDE sunt parte a programului de guvernare. Sunt optimist că toată lumea înțelege această responsabilitate. Greșeli, toată lumea le face și de aceea am luat o marjă.

• Întrebare: Ce strategie există cu mediul de afaceri autohton pentru reconstrucția Ucrainei?

E o discuție tehnică. România are câteva avantaje – unul este proximitatea. În perioada de război au existat centre logistice – militar, umanitar, comercial – și pe această zonă de tranzit logistic au fost firme românești implicate și sunt gata și ar fi foarte bine să fie implicate în reconstrucție. În ceea ce privește scanarea companiilor care să participe aici nu stăm deloc bine.

• Întrebare: Ați avut o discuție cu Lia Savonea înainte de a-și depune candidatura la șefia ICCJ?

Am discutat cu mai multă lume și continui să o fac.

• Întrebare: Ați făcut o singură numire privind consilierii, Radu Burnete. În rest ați reconfirmat nume vechi. Există o echipă Nicușor Dan? Veți numi noi consilieri?

E o analiză care va mai dura una, două luni. Sunt persoane pe care mi le doresc să completeze... mai durează una, două luni.

• Întrebare: Veți ține cont de partidele politice la numirea unui nou șef SRI?

Nu-mi doresc să facem jocuri, să propunem oameni pe care parlamentul să-i respingă, dar numirea o face președintele.

• Întrebare: Ce se întâmplă cu banii din donații din campaniile electorale?

Pentru 2024, AEP mi-a rambursat integral cheltuielile. Aștept să văd ce se va întâmla cu cererile de rambursare care totalizează 61 de milioane de lei. Dacă vor fi rambursate integral, vor fi în jur de două milioane de lei. Mi-aș dori ca acești bani să fie dați pentru a stimula cauze civice. Zona socială a progresat foarte mult în ultimii ani. Trebuie să dezvoltăm cauza civică – să controleze unde autoritatea derapează. Cam asta e intenția, în ipoteza fericită.

• Oana Țoiu i-a numit pe Trump și JD Vance bătăuși. Cum vedeți acest lucru?

A avut o discuție foarte cordială cu domnul Rubio, ceea ce nu poate să fie decât pozitiv.

• Viktor Orban și-ar dori o discuție aprofundată.

Desigur. Ne-am intersectat și la NATO și la UE, vom avea această discuție.

• Aveți niște nume pentru șefia SRI?

Discuția aceasta am avut-o cu partidele și înainte de formarea guvernului. Am niște persoane în cap, încă sunt în proces de analiză. La fel (și pentru SIE).

• Întrebare: Extremiștii au capitalizat pe valul nostalgiei comuniste. Nu avem o legislație care să combată retorica comunismului. Cum vedeți ideea desființării sau comasării IICCMER?

O comasare nu înseamnă desființarea. Înseamnă că nu va mai exista un contabil, un jurist dedicat. Aceste funcții o să fie împărțite cu alte activități ale instituției comasate. Apoi, da, aveți dreptate, România nu a făcut destul pentru a explica într-un limbaj care să fie în conexiune cu modul în care oamenii receptează informația azi, ce a fost comunismul pentru România. Un mare institut al comunismului la București ar fi necesar.

• Întrebare: Veți face o propunere?

Da, da. Inclusiv la primărie am avut discuții.

• Întrebare: Interzicerea cumulării pensiei cu salariul. Care este opinia dvs. ca principiu?

Nu am o opinie. Există o componentă juridică și una economică. Nu am aprofundat.

• Domnul Pahonțu cumulează pensia cu salariul...

Rămân dator cu răspunsul după ce o să am opiniile pro și contra. Sunt multe lucruri de analizat. E o ierarhie de priorități.

• Întrebare: Va fi redus și salariul dvs. ca o consecință a reducerii bugetului Administrației cu 20%?

Pentru moment nu există această intenție.

• Un artist român a transmis injurii la adresa României la un festival de pe litoral. Trebuie astfel de mesaje să fie pedepsite legal?

Eu nu cred că ar trebui să fie pedepsite din punct de vedere legal. Autoritățile trebuie să facă tot ce țin de ele astfel încât românii să respecte statul român.

• Legat de apărare, investițiile Rheinmetal avansează greu și, pe de altă parte, există investitori cu un trecut controversat legat de statul rus.

Știm birocrația din România. Dincolo de efortul general de reducere a birocrației, cele care privesc securitatea vor avea prioritate.

• Întâlnirea cu cancelarul Merz are legătură și cu familia politică la care intenționați să aderați?

Nu, o si fie chestiuni bilaterale.

• A existat vreun demers de sprijin al comunității din Cernăuți?

Nu știu.

• Au existat cel puțin 25 de cazuri de femicid în România. Care este mesajul la adresa autorităților din subordinea guvernului?

Nu este vorba doar de asta, ci și de activitatea parchetului. Multe din cazuri erau ale unor oameni care au recidivat, pentru că – așa cum am spus – au fost cetățeni care au amenințat cu moartea jurnaliști și nu s-a întâmplat nimic, pentru că statul român nu arată forță. Dar lucrul cel mai important e că legile nu sunt aplicate. Da, e o problemă gravă, de mentalitate – condiția femeii – și de slăbiciune a statului român în fața acestui fenomen.

• Vă așteptați ca oamenii să nu mai aibă încredere după ce ați promis că nu va crește TVA?

Tot timpul ca politician ești evaluat de oameni. Sper ca prin tot ce fac aici să am încrederea lor.

• Avem un acord al coaliției care spune că în primăvara anului 2027 va fi o nouă rotație a premierilor. Cum credeți că văd această mutare cele șase milioane de oameni care au votat o agendă reformistă?

Am încercat să explic de mai multe ori. Tot timpul trebuie să iei decizii care să satisfacă interesul societății din acel moment. În relația cu mediul de afaceri a fost nevoie de un guvern stabil.

• Veți accepta propunerea lui Sorin Grindeanu?

Protocolul nu prevede un nume, ci o propunere din partea PSD. Haideți să ajungem în 2027.

• În 2017, Sorin Grindeanu a dat OUG 13. Ați fost în stradă atunci?

Da, sunt mărturii video.

• Cum vedeți diferența că atunci ați protestat împotriva lui și urmează să-l propuneți premier?

Suntem în politică și suntem guvernați de legea majorității. Există un echilibru de putere. Suntem într-un context în care nu ne permitem alegeri anticipate. Relația cu PSD până acum a fost una absolut corectă.

• Dominic Fritz a spus că va schimba miniștrii fără să clipească, dacă îi veți cere. Până unde vă veți implica în activitatea guvernului?

Sunt trei miniștri care, întâmplător, sunt de la USR și cu care sunt obligat să am o relație apropiată: Externe, Economie și Apărare.

• SUA iau în calcul să sprjine Ucraina inclusiv cu Patriot. Există discuții să sprijine cu ce avem noi?

România sprijină Ucraina cu echipament și o face pentru că este în propriul interes de securitate. Cred că nimeni de aici nu-și dorește să avem un vecin care se numește Rusia. Inclusiv în programul SAFE o să fie niște componente în parteneriat cu Ucraina.

• Ne puteți da niște exemple?

Avem ca termen 29 iulie, Comisia are termen 15 august, după care avem un nou termen să avem niște proiecte mai bine definite, octombrie sau noiembrie. după care o să fie o nouă evalare a Comsiei. Multe de acolo țin de secret militar.

• Cele două legi ale apărării – a pregătirii populației și de apărare – le-ați discutat în CSAT? Știți unde se află în acest moment?

Nu au fost discutat în ultima ședință CSAT. În momentul acesta nu.

• Sunteți mulțumit de activitatea DNA și a Parchetului General și a șefilor săi?

Nu sunt mulțumit nici de DNA, nici de PG, pentru că nu există management care să facă o ierarhie a activității pe tipul de infracțiuni și o alocare de resurse corespunzătoare. Fiecare mai are un mandat de șase-șapte luni. E inutil să forțăm. Discuțiile privind noii șefi ai parchetelor o să fie foarte serioase.

• Veți negocia numirile la șefia parchetelor cu partidele?

Absolut.

• 77 de milioane de euro din subvenții, o sumă care crește până la 200 de milioane de euro din rambursările AEP. Nu e cam mare această pizza?

Cred că e bine ca statul să finanțeze campaniile electorale. Putem să discutăm de sume, de limita de 3%, dar fără o astfel de prevedere eu n-aș fi avut 60 de milioane de lei să fiu valid în competiția pentru funcția de președinte. Cred că este bun ca partidele să nu se ducă la fel de fel de oameni cum s-a întâmplat mult timp.

La subvenții cred că este nevoie de o reducere și sper ca pachetul de măsuri să includă, dar aici vor ajunge partidele la o înțelegere.

Cred că în principiu, această lege a finanțării partidelor e corectă. Înainte se discuta de sacoșe de bani. Legea a avut două avantaje: a scos mulți bani negri care ajungeau la partide și a întărit conducerea șefiei de partid. Un efect negativ a fost că banii au fost folosiți ca să fie cumpărate trusturi de presă.

• Combatarea evaziunii fiscale. Când va scădea procentul?

E o discuție în curs. În strategia din 2019, corupția și marea evaziune fiscală erau deja în strategie. N-a fost nevoie ca CSAT să vină cu măsuri. Informatizarea ANAF e unul din punctele importante. N-am fost foarte prietenos cu partidele, dar graficul veniturilor la bugetul statului din ultimii ani – o să vedeți că în 2024 am avut o creștere de 60-70 de miliarde de lei față de 2023. Sunt niște progrese, dar pierdem în continuare mulți bani.

• Faceți o economie de 20 de milioane de lei la Administrația Prezidențială. Din ce?

Din 100 de milioane... deplasări externe, bunuri și servicii, reparații.

• De ce nu ați așteptat motivarea CCR legat de legea privind combaterea extremismului?

Constituția mă obligă să mă pronunț în 20 de zile, care s-au împlinit joi. Argumentele pe care noi le-am avut au avut ceva mai multă consistență, de asta am făcut sesizarea. Sunt două lucruri de spus: eu am luat în serios când am spus că vreau să fiu un președinte pentru toți românii și am luat în serios toate petițiile care au venit de la oamenii care nu m-au votat; președintele trebuie să acționeze în sensul ăsta când apreciază că o lege este neconstituțională.

• Ion Ceban, primarul Chișinăului, are interdicție în România și ar avea legături cu serviciile de informații rusești.

Nu s-a discutat în ședința CSAT, însă există și alte mecanisme prin care statul român reacționează. Unul dintre aceste mecanisme a fost acționat aici.

• În ultimii ani domnul Ceban nu părea o amenințare la adresa securității, s-a întâlnit și cu fostul premier Ciolacu....

Asta nu se va mai întâmpla în următorii cinci ani. A fost o evaluare de securitate națională în privința domniei sale.

• De ce nu s-a ales o perioadă de zece ani?

Așa a fost evaluarea.

Știrea inițială:

Prezent la Congresului PNL, președintele a promis că la conferința de presă „o să răspund la absolut toate întrebările”.

Unul dintre punctele centrale ale conferinței va fi pachetul de măsuri economice adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care include și majorarea cotei TVA de la 19% la 21%. Această măsură a stârnit controverse, mai ales în contextul în care Nicușor Dan promisese în campania electorală că TVA-ul nu va crește. Până acum, președintele nu a comentat public aceste măsuri.

Un alt subiect este întârzierea semnării decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați. Președintele este așteptat să explice motivele care stau la baza acestei amânări, care a generat nemulțumiri în rândul sistemului judiciar.

De asemenea, numirea șefilor serviciilor secrete reprezintă un alt punct de interes.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.