Are România tot ce-i trebuie, inclusiv voință, să doboare dronele rusești care violează spațiul aerian național?

Din luna mai 2025, Armata Română are la îndemână o nouă lege care, teoretic, permite doborârea avioanelor fără pilot care intră ilegal în spațiul aerian al țării.

Este vorba despre Legea 73 din 19 mai 2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național. Aceasta a fost adoptată la mai bine de trei ani de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina și după ce partidele Alianța pentru Unirea Românilor, S.O.S. și Partidul Oamenilor Tineri au atacat la Curtea Constituțională actul normativ.

Practic însă, pentru ca militarii să poată doborî un avion sau o dronă care violează spațiul aerian, mai era nevoie de două acte normative.

Primul act normativ secundar legii se referă la doborârea avioanelor pilotate uman, cu pilot la bord, și e încă nefinalizat.

Al doilea act normativ, cel care înlesnește doborârea dronelor care violează spațiul aerian național, a fost emis în iulie. E vorba despre un ordin de ministru (al Apărării).

Duminică, 14 septembrie, la o zi după ce o dronă iraniană folosită de armata rusă a survolat spațiul aerian al României timp de 50 de minute, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a venit cu lămuriri:

„Pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii”, a explicat ministrul.

În schimb, despre legislația secundară care mai trebuie avizată pentru doborârea mai rapidă a avioanelor cu pilot la bord care violează spațiul aerian al României, ministrul Apărării a dat detalii într-o postare pe contul său de Facebook:

„Normele/procedurile care stabilesc lanțul de comandă pentru doborârea aeronavelor CU PILOT au fost lucrate peste vară, acum sunt pe masa CSAT și vor fi aprobate în prima ședință.

Până atunci, aprobarea o dă, ca și până acum, ministrul sau un împuternicit de pe lanțul de comandă, atunci când ministrul dispune asta, temporar.

Rusia ne-a provocat și o să continue să ne provoace și să ne testeze reacția. Răspunsul nostru și al aliaților va fi ferm de fiecare dată”, a explicat Ionuț Moșteanu în postarea de sâmbătă spre duminică noaptea.

Europa Liberă a întrebat Administrația Prezidențială și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) când va avea loc următoarea ședință.

Vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.

Întrebat luni seară într-un interviu la Antena 3 CNN dacă drona care a pătruns sâmbătă în spațiul aerian al României trebuia doborâtă, președintele Nicușor Dan a avut o primă reacție legat de această chestiune: „Aici e tot timpul o discuție. A existat această dezbatere: după legea votată în primăvara asta, există cadrul legal pentru asta, nu trebuie să dea ordin nici președintele, nici ministrul, ci comandantul operațiunii. E o decizie care se ia de la caz la caz, pentru că poți provoca pagube colaterale când tragi după ea”.

Cu alte cuvinte, dacă sâmbătă, 13 septembrie, s-a urmat procedura stabilită prin lege și prin ordinul ministrului Apărării din 4 iulie, aprobarea de anihilare a dronei Geran care a survolat ilegal România, pentru câțiva kilometri, a fost dată de militari.

Europa Liberă a întrebat Ministerul Apărării cine anume a autorizat doborârea dronei Geran de către piloții Forțelor Aeriene.

Vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.

Așadar, legea prevede că piloții pot distruge o dronă care survolează ilegal cerul României, dar aceasta este „ultima soluție posibilă”.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis duminică, 14 septembrie, că aeronavele F-16 ale Armatei Române „au avut contact intermitent cu ținta, vizual și radar, urmărind-o pe tot parcursul evoluției”, iar piloții, deși „au primit autorizarea de a doborî ținta, (…) în momentele în care au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul”.

Europa Liberă a întrebat luni, 15 septembrie, MApN care au fost motivele, concret, pentru care piloții care au fost în misiunea de doborâre a dronei nu au anihilat ținta.

Vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.

MApN a mai precizat că drona folosită de armata Rusiei „a orbitat pentru aproximativ 50 de minute, de la nord-est de Chilia Veche spre sud-vest de Izmail (Ucraina), și a părăsit spațiul aerian național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se către Ucraina”.

Aceste lămuriri au venit de la MApN după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a scris pe contul său de X că „drona a pătruns aproximativ 10 kilometri în teritoriul românesc și a operat în spațiul aerian NATO timp de aproximativ 50 de minute”.

Liderul de la Kiev a mai scris că „armata rusă știe exact încotro se îndreaptă dronele sale și cât timp pot opera în aer”.

„Rutele lor sunt întotdeauna calculate. Aceasta nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți de nivel inferior. Este o extindere evidentă a războiului din partea Rusiei - și exact așa acționează. Pași mici la început și, în cele din urmă, pierderi mari.”

Președintele Ucrainei crede că „acțiunea (n.r. împotriva acțiunilor militare ale Rusiei) trebuie să fie întotdeauna preventivă, bazată pe principiul că nu există amenințări militare minore din partea celor care sunt obișnuiți să distrugă independența și viețile altora”.

Europa Liberă a stat de vorbă un cu ofițer superior în rezervă al Armatei Române despre acest nou incident. El a cerut să nu-i fie menționat numele.

Acesta spune că, din punctul său de vedere, Legea 73/19 mai 2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național nu e clară, atât timp cât un pilot trebuie să ia atât de multe elemente în calcul atunci când decide dacă doboară sau nu o dronă.

„El trebuie să se gândească și la fratricid, și la accident, trebuie să se gândească și la posibile incidente diplomatice, și la aeronavă, și la populație. Or, asta e foarte dificil”, spune ofițerul în rezervă.

Cu ce ar putea Armata Română să doboare drone

Teoretic, dronele care intră ilegal în spațiul aerian național pot fi doborâte atât de avioane de luptă – F-16 în cazul Forțelor Aeriene – cu proiectile, dar și de la sol, cu sisteme Gepard, sisteme mobile antiaeriene autopropulsate, blindate.

Încă de la primele drone rusești intrate ilegal în România sau căzute pe teritoriul național, în a doua parte a anului 2023, șeful Statului Major al Armatei (SMA), generalul Gheorghiță Vlad, pe atunci locţiitor al șefului SMA, a declarat că instituția a dislocat în Dobrogea radare și sute de militari.

„Am dislocat radare, avem apărarea activată şi am avut discutii cu aliaţii noştri pentru a găsi soluţii pentru a rezista în faţa agresiunii ruse”, spunea în septembrie 2023, generalul Vlad, potrivit site-ului Monitorul Apărării.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat luni, 14 septembrie, într-o intervenție la Digi24, că România ar fi trebuit să doboare drona care a intrat ilegal în țară sâmbătă.

Traian Băsescu, fost președinte al României (2004-2014).

„Poveștile cu «mi-a fost frică să nu dăm foc la sat, să nu dăm foc la pădure, să nu omorâm caii din Pădurea Letea» - astea-s povești pentru naivi”, a spus fostul președinte.

„Când e vorba de securitate, nu există prioritate mai mare decât să-i demonstrezi celui care te testează că ești capabil să-ți protejezi spațiul aerian”, a completat Traian Băsescu.

Fostul președinte al țării susține că, în astfel de momente, România își joacă un atu de preț – credibilitatea:

„România trebuie să fie pregătită să demonstreze și aliaților din NATO că e capabilă să-și apere în primă instanță, cu forțe proprii, spațiul aerian.”

„Și, hai să fim cinstiți, dacă luăm informațiile date de ministrul Apărării – că drona a zburat la 300 de metri altitudine – ce Dumnezeu faci cu un F-16 sau cu un Rafale care zboară cu 700-800 de kilometri pe oră, la o altitudine de 300 de metri? Chiar riști aeronava”, a adăugat fostul președinte.

„Deci cred că avem probleme majore în a ne stabili proceduri de intervenție. Eu aș fi deplasat în zonă sau aș fi cerut de multă vreme deplasarea în zonă a unor mijloace ale artilerii antieriene. Armata Română le are”, susține Traian Băsescu.

Și Nicu Fălcoi, fost membru Comisiei de Apărare din Camera Deputaților și fost pilot militar în Armata Română, crede că România ar fi trebuit să fie mai fermă împotriva acțiunii Federației Ruse de sâmbătă:

„În opinia mea, deși Ionuț Moșteanu e colegul meu (în Uniunea Salvați România, n.r.), eu cred că, în acest moment, România trebuia să transmită cu totul și cu totul alt semnal”.

„Și cred că ar fi trebuit să spună foarte clar: «Jos, cu drona!». Probabil că ordinul nu a sunat chiar așa, ci a fost probabil, «dacă reprezintă un pericol, bineînțeles că o puteți da jos, aveți semnătura mea, aveți ordinul dat»”.

Fostul membru în Comisia de Apărare a Camerei Deputaților Nicu Fălcoi a fost pilot de avion de luptă MIG 21 în Armata Română.

Nicu Fălcoi admite că ordinul e același în orice misiune de acest tip și că este clar, dar menționează că „la modul informal, în interiorul unităților militare, în interiorul bazelor aeriene, mai ales acolo unde piloții execută serviciul de luptă, discuțiile se poartă astfel: «Avem ordin să doborăm o dronă, dacă aceasta prezintă un pericol. Ce facem? O doborâm în orice situație sau doar dacă, într-adevăr, reprezintă un pericol?».

„Eu cred că așa au estimat piloții de acum, au estimat că nu reprezintă un pericol acea dronă și n-au doborât-o. Dacă mă întrebați pe mine, aici ar fi trebuit să se intervină, chiar dacă ordinul a fost dat.”

„Noi avem de transmis un mesaj Rusiei: că n-au ce să caute aici. Și drona ar fi trebuit dată jos cu un avion de luptă ca F-16, chiar dacă asta este extrem de costisitor”, explică fostul pilot al Armatei, în prezent președintele al Consiliului de Administrație al companiei militare de stat Avioane Craiova.

Când spune că „este costisitoare” folosirea unui proiectil din dotarea avioanelor F-16, Fălcoi se referă la un cost de sute de mii de euro/rachetă.

Un avion de luptă F-16 are cel puțin patru rachete în arsenalul de la bord, mai spune pilotul în rezervă.

El atrage atenția că, în Ucraina, dronele rusești sunt doborâte de la sol, cu mijloace mult mai ieftine.

Nicu Fălcoi mai spune că, „deși un pic învechit”, sistemul Gepard de la noi „pentru astfel de misiuni este”.

Fostul deputat în Comisia de Apărare recomandă liderilor politici care răspund de siguranța națională să creeze cât mai repede un sistem de comunicare strategică promptă, mult mai intensă, pentru populație.

„În actualul context, mie mi se pare că o comunicare strategică e extraordinar de importantă, tocmai pentru a nu da naștere la tot felul de îngrijorări”, mai spune Nicu Fălcoi.

La rândul său, ofițerul superior în rezervă al Armatei care a acceptat să stea de vorbă cu Europa Liberă sub protecția anonimarul a spus că în Armata Română „este necesară introducerea în dotare a tehnologiilor non-letale, pentru a putea neutraliza sau captura dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian (maritim sau fluvial): sisteme de război electronic, bruiaj, preluarea controlului, inovații precum lansatoare de plase”.

Recent, Europa Liberă a publicat un reportaj în care arată cum militarii ucraineni prind drone inamice cu alte drone din care lansează plase de capturare.

Ofițerul în rezervă susține că nu „limitările de natură tehnică” sunt cea mai mare problemă a Armatei Române, ci „lipsa asumării responsabilității la nivelul politic”.

El explică: „Comandantul complexului antiaerian, operatorul sistemului MANPAD (n.r. sistem de rachete sol-aer portabil) sau pilotul de aeronavă trebuie degrevați de responsabilitatea consecințelor nedorite prin instrucțiuni clare, fără posibilități de interpretare.”

„Chiar și cu perspectiva achiziției de noi sistem superioare tehnologic este necesar ca inovația să fie noul normal”, completează ofițerul.

El crede că experiența acumulată de forțele ucrainene poate fi un avantaj ce poate fi valorificat.

Militarul crede că liderii care decid achizițiile trebuie să fie atenți inclusiv la rezultatele misiunii de descurajare operate în Polonia săptămâna trecută, atunci când în spațiul aerian al țării au intrat 19 drone rusești.

„Așa cum s-a putut observa în cazul de violare a spațiului aerian polonez, cu toate că nivelul de investiții în tehnică militară din ultimii ani al Poloniei este impresionant, rata de succes în angajarea dronelor Geran a fost foarte mică (4 drone din cele 19 au fost doborâte cu avioane F- 35 ale Olandei - n.r.).

Cauza poate fi o combinație a incompatibilităților tehnico-tactice, raportul cost-beneficiu, respectiv restricții în utilizarea armamantului letal pentru a proteja siguranța populației și patrimoniului, iar similitudinea cu situația României nu poate fi ignorată”, adaugă ofițerul în analiza sa pentru Europa Liberă.

În același timp, el spune că liderii politici români trebuie să înceteze să invoce apartenența țării la NATO „ca scuză pentru lipsa de investiții materiale și educaționale în ceea ce înseamnă arhitectura de securitate a României”.

„Puterea NATO, ca alianță politică și militară, este suma puterilor statelor aliate. Din perspectivă militară, avantajul pe care îl deține Alianța Nord Atlantică este insurmontabil pentru Federația Rusă, iar acest factor ar fi unul liniștitor, dacă ar fi întotdeauna relevant.”

„Numai că nu este, iar aceasta nu reprezintă, sub nicio formă, un paradox: statul agresor, dincolo de ignorarea totală a legilor războiului, a drepturilor omului, a ordinii internaționale bazată pe reguli, a oricărui angajament asumat prin tratatele pe care le-a semnat, dar și a adevărului istoric, nu a intenționat niciodată să își măsoare puterile cu NATO.”

„Rusia își concentrează atenția asupra a ceea ce vulnerabilizează NATO: suma vulnerabilităților statelor membre, în principal asupra acelor vulnerabilități care pot fi exploatate fără a declanșa mecanismele care să justifice activarea clauzei de apărare colectivă – binecunoscutul, dar complicatul Articol 5”, conchide ofițerul de rang înalt în rezervă.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.