Justiție vs Executiv. Runda a treia din războiul pensiilor speciale, care poate revizui echilibrul puterilor în România

Pensiile speciale ale magistraților au devenit din nou arma simbolică într-un conflict de putere între Justiție și Guvern.

Disputa pornită pe criterii financiare s-a transformat într-un duel instituțional. Fiecare putere încearcă să fie partea dominantă: Executivul sub pretextul reformei, Justiția în numele independenței.

De aproape două luni, instanțele funcționează la capacitate minimă.

Mii de procese sunt suspendate, iar protestele judecătorilor – mascate sub forma unei „greve tacite” – afectează justițiabilii, dar și imaginea sistemului juridic.

În spatele acestui blocaj se află însă o tensiune latentă, mai profundă, între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) – pe de o parte, și Guvern – de cealaltă parte, care încearcă să limiteze privilegiile sistemului judiciar în numele reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Justiția atacă. Din nou.

Liderii sistemului judiciar, între care se remarcă Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conduc o strategie ofensivă.

După ce a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea de recalculare a pensiilor speciale, ÎCCJ a făcut un nou pas – a atacat și legea privind modalitatea de plată a pensiilor private, motivând că ambele încalcă dreptul constituțional de proprietate al beneficiarilor.

Înalta Curte de Casație și Justiție este, de altfel, printre puținele instanțe care au anunțat că nu se alătură grevei magistraților. ÎCCJ a susținut că rămâne să lupte instituțional pentru drepturile lor.

„În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”, a precizat Înalta Curte.

Pe speța privind pensiile de serviciu ale magistraților – care este diferită de cea a pensiilor private – Curtea Constituțională urmează să se pronunțe luni, 20 octombrie, după două amânări succesive.

Verdictul va avea efecte asupra a două domenii esențiale: funcționarea justiției – paralizată de proteste – și deblocarea fondurilor europene din PNRR, 231 de milioane de euro, condiționate de reformarea sistemului de pensii speciale.

O practică recurentă

Înalta Curte nu e la prima confruntare de acest fel. De la înființarea sa, a sesizat Curtea Constituțională de 37 de ori.

Cele mai multe sesizări vizează legi care o privesc direct, de regulă atunci când se modifică statutul judecătorilor, modul de ieșire la pensie sau competențele instituționale.

Europa Liberă a făcut o statistică despre tipurile de legi pe care le-a contestat Înalta Curte de Casație la Curtea Constituțională.

ÎCCJ a câștigat în 19 dintre situații, iar legile atacate au fost declarate neconstituționale în integritate, 11 au fost admise parțial, iar 7 respinse.

Niciodată o sesizare privind pensiile nu a fost respinsă, indiferent de natura ei.

Sesizările ICCJ indică o tendință clară: Justiția își apără privilegiile prin instrumentele juridice de care dispune.

Dincolo de argumentele tehnice, miza este una de putere.

Executivul vrea să impună limitări bugetare pentru a respecta jaloanele europene, iar Justiția invocă principiul separației puterilor și protecția drepturilor câștigate.

Îți mai recomandăm Dublă măsură? O judecătoare care explică condamnarea unui criminal – cercetată disciplinar. Nu și șefii CSM care l-au ironizat pe premier

Executivul – prins între reformă și presiune

Guvernul se află într-o poziție dificilă.

De o parte, România se angajează prin PNRR la reforme clare și reducerea privilegiilor de sistem. De cealaltă, puterea judecătorească reacționează dur, folosind mijloace instituționale – CSM, ÎCCJ, Curtea Constituțională – pentru a bloca orice modificare care le atinge interesele.

Premierul și ministrul Justiției au transmis că reforma pensiilor speciale este o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene, dar în lipsa unei decizii clare a CCR, orice aplicare este suspendată.

Greva magistraților a adus chiar poziții clare ale premierului Ilie Bolojan față de protest, aspru criticate de magistrați.

„Personal nu am ce să fac pe această chestiune, cred că Ministerul Justiţiei poate să iniţieze un dialog cu magistraţii, cu CSM-ul. Dacă activitatea este suspendată parţial, moral ar fi ca şi salarizarea să fie suspendată parţial”, a declarat Ilie Bolojan, pe 3 octombrie.

Executivul nu a luat însă nicio măsură în direcția suspendării plății către magistrați.

Liderii CSM, conflict fățiș cu politicienii

Alin Ene este unul dintre trimișii în CSM ai magistraților de la judecătoriile din țară. Este unul dintre cei care a ironizat în ultimele două luni constant Guvernul, pe care l-a acuzat inclusiv de fake news.

În ultimele două luni, Ene a avut zeci de postări împotriva decidenților din Palatul Victoria. I-a acuzat de minciună atât pe actualii guvernanți, cât și pe foști miniștri ai Justiției.

În reacțiile sale, Ene a denunțat campania mediatică a guvernului care, în opinia sa, tratează magistrații ca pe „dușmani de clasă” și folosește justificarea jalonului 215 din PNRR drept „cec în alb” pentru a modifica discreționar statutul magistraților, afectându-le drepturile și pensiile.

El susține că o parte importantă din jalon a fost deja îndeplinită prin legislația anterioară (Legea nr. 282/2023), iar proiectele noi riscă să creeze discriminări față de alte categorii de bugetari.​

În ultima postare de pe rețelele sociale, Ene chiar face un „top trei minciuni ale guvernului”.

Totodată, Alin Ene a comentat ironic și a apărat independența justiției în fața presiunilor politice, inclusiv după atacurile fostului ministru Stelian Ion sau discursurile unor lideri USR, care au criticat deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ene a susținut că aceste atacuri pun în pericol statul de drept și ridică grave semne de întrebare asupra respectului față de separația puterilor în stat.

Contraofensiva sa a vizat atât Executivul, cât și unele declarații politice care făceau presiuni asupra Curții Constituționale, iar Ene a fost considerat un simbol al opoziției majore a magistraturii față de reforma pensiilor și atacurile politice din acest context.

DECLARAȚIILE LUI ALIN ENE, MEMBRU CSM, DESPRE POLITICIENI

„Poți trece prin scaunul de Ministru al Justiției fără să pricepi cum stă treaba cu statul de drept și independența justiției”, spunea Ene cu referire la fostul deținător al portofoliului Justiției, Stelian Ion.

„Când ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene găsește de cuviință să acopere minciuna premierului cu o «mare și gogomănată minciună»”, spunea el despre Dragoș Pâslaru.

„Premierul minte prin omisiune”, despre premierul Ilie Bolojan.

Sursa: Conturile de pe rețelele sociale

Îți mai recomandăm 231 milioane de euro și posibila răsturnare a guvernului Bolojan, mizele ședinței CCR referitoare la pensiile magistraților

Istoria veche a vârstei de pensionare

Reforma pensiilor magistraților nu este un subiect nou.

De aproape 20 de ani, regimul special al pensionării acestei categorii plătite din bani publici a generat tensiuni.

În 2005, legea care a stabilit pensiile speciale a redus vârsta standard de pensionare și a instituit o perioadă lungă de tranziție pentru ajustarea lor.

Astfel, magistrații au beneficiat de ieșiri timpurii la pensie, înaintea altor categorii profesionale, ceea ce a creat dezechilibre și percepții de inechitate socială în societate.

Proiectul actual, adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament de Guvernul Bolojan, propune creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție accelerată care reduce timpul necesar pentru ajustare de la 37 la aproximativ 11 ani.

De asemenea, cuantumul pensiei este plafonat la 70% din ultimul salariu net, față de nivelurile anterioare care făceau ca pensiile magistraților să depășească adesea veniturile din activitate – contrar principiului contributivității.

Îți mai recomandăm De ce ar trebui să te intereseze decizia CCR privind pensia specială a magistraților, chiar dacă nu e pensia ta

Mai presus de detalii tehnice, această dispută ridică o întrebare fundamentală pentru România: cum se poate reconcilia independența Justiției cu responsabilitatea ei față de interesul public și echitatea socială?

O decizie CCR favorabilă magistraților ar întări excepționalismul instituțional, risipind resurse și perpetuând un sistem considerat inechitabil față de ceilalți contribuabili.

O decizie favorabilă Executivului ar permite reforme necesare pentru modernizarea statului, dar ar putea crește tensiunile și riscurile pentru stabilitatea sistemului judiciar.

Această criză este un test dur pentru democrația românească, care va fi decisiv pentru încrederea cetățenilor în instituții și pentru viitoarele relații dintre puterile statului.

Președintele Nicușor Dan - marele prudent

Președintele Nicușor Dan și-a atenuat discursul de la începutul mandatului – preluat în luna mai – în privința relației cu magistrații.

Dacă inițial și-a început mandatul în forță refuzând să semneze deciziile de pensionare ale magistaților care ieșeau la vârste mici la pensie, cu timpul și-a modificat discursul.

Președintele Nicușor Dan.

El a numit-o pe Lia Savonea în poziția de președintă a celei mai înalte instanțe de judecată și a cedat în a aproba cererile de pensionare ale magistraților.

De asemenea, deși inițial susținea reforma pensiilor magistraților ca pe o necesitate, în ultimele săptămâni nu a mai avut nimic de spus public cu privire la pensiile magistraților.

Întrebat despre protestul magistraților, pe 31 august, Nicușor Dan a dat un răspuns evaziv:

„Asta e o discuţie şi o să las Parlamentul să o tranşeze. Guvernul propune şi Parlamentul să tranşeze.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.