Inspecția Judiciară i-a deschis un dosar deontologic judecătoarei Sorina-Iolanda Marinaș de la Curtea de Apel Craiova, după ce aceasta a făcut publice, pe Facebook, motivele legate de condamnarea la 30 de ani de închisoare a unui recidivist pentru tentativă de omor calificat.
Condamnarea a fost pronunțată în dosarul nr. 5783/101/2024, conform minutei publicate de judecătoare.
În acest dosar, Stefan Băbat a primit pedeapsa maximă pentru tentativă de omor calificat asupra soției. Individul a mai fost condamnat, în trecut, pentru fapte similare.
În primă instanță, prin sentința nr. 61 din 26 iunie 2025, judecătorul Daniel Zaharia de la Tribunalul Mehedinți îl condamnase pe Stefan Băbat la 12 ani de închisoare.
În plus față de prima instanță, Curtea de Apel Craiova a reținut circumstanța agravantă pentru că fapta a fost comisă asupra soției.
Într-o postare din 24 septembrie, judecătoarea Marinaș și-a detaliat decizia.
„N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție. Când judecătorii inhibă sentimente născute (ne naștem dispuși la iertare și creștem încercând să găsim scuze, atenuante), fiind conștienți că prin soluție condamnă la moarte în detenție, fapta aia, grefată pe antecedente, e atât de gravă, încât determină eliminarea oricărei remușcări”, a susținut Marinaș.
De asemenea, magistrata a scris:
„E o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas. Și mă bucură, în general, soluțiile când am convingerea că societatea e liberă, cel puțin pentru un timp, de un individ care pune în pericol drepturi fundamentale”.
Sesizarea Inspecției Judiciare și reacția magistratei
După preluarea mesajului în presă, Inspecția Judiciară s-a sesizat privind o posibilă încălcare a Codului deontologic.
Anunțul privind deschiderea dosarului a fost făcut chiar de judecătoare, tot pe Facebook, pe 30 septembrie 2025, care a publicat un fragment din procesul-verbal primit.
„Când avem 42 de victime ale omorului, posibil ca Inspecția judiciară să nu vrea ca un judecător să se implice într-o situație acută ce face obiectul legiferării și care vizează dreptul la viață. No, ghinion. Acest judecător nu e chiar ușor așa de intimidat”.
Într-o declarație pentru Europa Liberă, Sorina Marinaș spune că nu regretă postările.
„Rolul justiției nu se rezumă la judecat dosare, ci la a asigura protecție efectivă, atât în cauza respectivă, cât și pe viitor. Inclusiv în declarația comună publicată zilele trecute, adoptată în parlament, legiuitorul a atras atenția tuturor instituțiilor să se implice în mod real pentru a fi asigurată protecția victimelor. Deci, printr-o conduită de implicare civică, nu consider că poate fi vătămată demnitatea funcției. Dimpotrivă”, ne-a spus Marinaș.
42 de femei omorâte în 2025
Decizia judecătoarei de la Craiova vine pe fondul creșterii numărului de victime ale infracțiunii de omor, multe dintre ele în spații publice sau în fața propriilor copii.
Omorurile din 2025 au adus o reacție puternică din partea societății civile.
Mai multe marșuri au fost organizate în Capitală pentru sensibilizarea clasei politice în vederea înăspririi sancțiunilor pentru infracțiunile împotriva femeilor.
La finalul lunii septembrie, Parlamentul României a adoptat declarația „România fără violență domestică”, care reafirmă angajamentul ferm al statului român de a preveni și combate violența domestică în toate formele sale – fizică, psihologică, economică și sexuală.
Documentul subliniază că violența domestică constituie o gravă încălcare a drepturilor fundamentale și exprimă solidaritatea cu victimele, în special femeile și copiii.
Parlamentul solicită aplicarea fermă a legislației, alocarea resurselor necesare pentru adăposturi și servicii de sprijin, precum și dezvoltarea programelor educaționale de conștientizare.
Dosare controversate ale Inspecției Judiciare
Nu e prima dată când Inspecția Judiciară instrumentează dosare controversate.
Judecătoarea Daniela Panioglu de la Curtea de Apel București, de pildă, a fost de cinci ori exclusă din magistratură de către Secția pentru judecători a CSM, ca urmare a dosarelor disciplinare inițiate de Inspecția Judiciară condusă de Roxana Petcu.
Înalta Curte a anulat însă toate aceste decizii de excludere, iar în cazul unui dosar disciplinar, sancțiunea a fost redusă de la excludere, la avertisment. Panioglu a fost implicată în dosare de mare impact, condamând, printre alții, pe fostul primar al Bucureștiului Sorin Oprescu și pe omul de afaceri Nelu Iordache. Ea a judecat totodată dosarul „Fraudă la BRD” al fraților Creștin și l-a condamnat pe fostul președinte al CNAS, Lucian Duță.
Judecătoarea Nadia Guluțanu, tot de la Curtea de Apel București, a primit cinci sancțiuni disciplinare – patru excluderi din magistratură și o suspendare de șase luni – în urma anchetelor Inspecției Judiciare.
Ea a câștigat toate aceste dosare la Înalta Curte, iar într-un singur caz sancțiunea a fost redusă la o diminuare temporară de salariu. Guluțanu a avut în lucru dosare controversate, precum cel privind confiscarea terenului de 224 hectare de la Puiu Popoviciu – teren pe care se află importante investiții comerciale și instituționale – precum și dosarul fraudelor de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ea a fost, la fel ca Panioglu, una dintre judecătoarele care l-au condamnat pe Lucian Duță.
Judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor a fost exclusă de Secția pentru judecători a CSM, la propunerea Inspecției Judiciare deși Înalta Curte a redus apoi sancțiunea la o diminuare de salariu.
Inspecția Judiciară a propus și redeschiderea dosarului lui Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești, primul care a condamnat nelegalitatea Secției Speciale conform dreptului european, însă în final Stancu a fost achitat în toate instanțele disciplinare.
Judecătorii – între dreptul la opinie și obligația de rezervă
Dosarul disciplinar al judecătoarei Marinaș este în faza de verificare la Inspecția Judiciară.
Instituția examinează dacă postările publice ale judecătoarei Sorina-Iolanda Marinaș constituie o abatere disciplinară, conform Codului deontologic al magistraților.
Cazul ridică din nou problema echilibrului dintre libertatea de exprimare a judecătorilor și obligația acestora de rezervă.
În trecut, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară au sancționat declarații publice considerate excesive sau incompatibile cu statutul de imparțialitate al magistraților.
În același timp, pronunțarea unei pedepse maxime și aplicarea circumstanței agravante legate de violența de gen au fost apreciate de o parte a opiniei publice ca un precedent important în jurisprudența românească privind violența domestică, problemă pentru care România a fost condamnată repetat la CEDO.
Europa Liberă a întrebat Inspecția Judiciară cine anume se autosesizează și care sunt criteriile avute în vedere la luarea deciziei de autosesizare.
Un purtător de cuvânt al instituției ne-a transmis că, „în ceea ce privește sesizările din oficiu, legea și regulamentele nu prevăd criterii prestabilite sau o listă de situații obligatorii”. A mai precizat că inspectorul-șef CSM este cel care decide când instituția ia decizia autosesizării.
„În acest moment, singurele informații pe care vi le pot comunica sunt cele legate de existența sesizării. Verificările vor fi efectuate de inspectorul judiciar desemnat, iar aprecierile privind norma incidentă, contextul și concluziile vor fi reținute în raportul întocmit la finalul procedurii”, a precizat Alin Alexandru, despre cazul Sorinei Marinaș.
Pensiile speciale, motiv de ieșire publică și contre între magistrați și politicieni
Sorina Marinaș nu este singura judecătoare care a avut opinii publice în ultima vreme. Este însă singura cercetată.
Mai mulți membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii au atacat clasa politică pentru că vrea creșterea vârstei de pensionare a magistraților.
Sorina Marinaș este unul dintre puținii judecători din România care nu a intrat în grevă pe această temă.
Bogdan Mateescu este secretar general la Ministerul Justiției, a fost președinte CSM și este judecător.
El l-a ironizat pe președintele Nicușor Dan în urma unei declarații recente a acestuia legate de situația vicepremierului Dragoș Anastasiu.
„Președintele țării a făcut o analiză amplă, timp de câteva zile, finalizată cu o concluzie extrem de complexă: e o problemă mare! Wow, mare! Cine se aștepta… Ce analiză! Ce concluzie!”.
El a continuat printr-o ironie vizând modul în care se discută și se demonizează funcționarii, magistrații și alte categorii.
„În plină acțiune națională de demonizare a funcționarilor, a magistraților, a investițiilor, a castorilor, a… a tot ce există (că așa se construiește mai nou, demonizând), faza asta cumva spontană cu un membru al Guvernului, vicepremierul nr. 5, a generat al nu știu câtelea spectacol. Care ar rușina serios un meșteșugar experimentat în olărit de aici, din zona Horezu. Pentru că nici el nu ar putea modela lutul cum modelează unii formatori de opinie ai vremii «principiile».”
Postarea a generat reacții în spațiul public legate de poziția critică și tonul ironic al lui Mateescu față de președintele țării și gestionarea crizei generate de demisia vicepremierului.
La rândul său, judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), l-a comparat pe premierul Ilie Bolojan cu un „măcelar” într-o postare pe rețelele sociale.
Acuzația sa venea după ce Bolojan a anunțat proiectul de reformare a pensiilor speciale ale magistraților, care prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net.
„Cu puțin timp în urmă îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecințele atunci când, sub pretextul salvării vieții unui pacient, în sala de operație nu intră un chirurg, ci un măcelar. Nu știu de ce, dar după conferința de presă de astăzi, mi-am adus aminte de discuție, care mi s-a părut ca fiind de mare actualitate”, spunea Drăgușin.
Judecătorul a mai afirmat că „distrugerea oricărei democrații începe cu distrugerea sistemului de justiție. Orice dictatură începe cu distrugerea sistemului de justiție. Nu o spun eu, o spune istoria.”
El a susținut că ceea ce se întâmplă este „apogeul unei campanii de demonizare a unui sistem care funcționează bine, în parametri normali, așa cum funcționează și în alte state europene precum Franța și Italia”.
Drăgușin a sugerat că anunțul premierului privind reforma pensiilor speciale a fost o metodă de a stinge scandalul politic legat de demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu.
„Față de ceea ce a spus astăzi prim-ministrul în conferința de presă, și față de modul în care și-a formulat ideile, cred că lucrurile sunt clare. Cine beneficiază, nu știu, o să vedem. Unii spun că o metodă eficientă de a stinge un scandal public este să provoci un alt eveniment scandalos. Însă, beneficiarul nu este în niciun caz cetățeanul.”
Premierul Ilie Bolojan a spus că reforma pensiilor speciale are ca scop „echitatea socială” și „îmbunătățirea calității actului de justiție” prin menținerea magistraților activi până la o vârstă matură profesională, între 45 și 50 de ani, și prelungirea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
El a afirmat că un sistem de justiție funcțional, de încredere și independent este fundamentul unui stat.
Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a reacționat dur după anunțul premierului Ilie Bolojan privind modificările la pensiile magistraților, publicând o critică foarte tăioasă în mediul online.
Într-un mesaj postat pe Facebook pe 29 iulie 2025, Ene a afirmat că discursul premierului conține „aceleași minciuni demontate deja public de Consiliul Superior al Magistraturii” și a acuzat Guvernul că încalcă „flagrant Constituția României și standardele internaționale”, sfidând „jurisprudența Curții Constituționale” și „principiile statului de drept.”
Ene a criticat aspru propunerile privind creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, majorarea vechimii obligatorii în magistratură de la 25 la 35 de ani și reducerea cuantumului pensiei la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care Legea nr. 282/2023 tocmai fusese modificată substanțial în această privință.
Mesajul său vorbește despre o „campanie de stigmatizare orchestrată politic, menită să discrediteze sistemul judiciar și să-l pună sub control”.
Ene avertiza că această „distragere a atenției de la adevăratele eșecuri ale guvernării” are efecte profunde: o justiție cu spatele la zid „nu poate fi nici liberă, nici dreaptă”, iar magistratura va fi „golita de profesioniști”, iar profesia judecătorului sau procurorului va deveni neatractivă, cu „distrugerea sistemului de justiție, colapsul încrederii publice și o democrație vulnerabilă”.
Toți trei magistrații au reluat repetat atacurile la altă putere a statului pe tema pensiilor spceciale.
Niciunul nu este cerectat disciplinar pentru că ar fi adus atingere imaginii justiției, după cum a declarat purtătorul de cuvât al Inspecției Judiciare pentru Europa Liberă.
ONG: Judecătoarea Marinaș transmite chiar mesajele pe care nu le transmite CSM
Roxana Brădățan, de la ONG-ul Declic, crede că judecătoarea Marinaș nu a greșit cu nimic atunci când a explicat propria decizie.
„Cred că e foarte important să avem judecători care, pe lângă faptul că își asumă decizii importante, vin și explică public motivele pentru care le-au luat și cum legea permite astfel de hotărâri,” a spus Brădățan.
Ea a subliniat că explicarea publică a motivărilor ajută la întărirea încrederii cetățenilor în instanțe și în independența justiției.
În plus, Roxana Brădățan a criticat lipsa comunicării publice a Consiliului Superior al Magistraturii, care ar trebui să organizeze conferințe de presă lunare pentru a explica măsurile și deciziile din justiție.
Ea consideră că acest lucru ar încuraja mai mulți judecători curajoși să vorbească deschis, așa cum a făcut doamna Marinaș.
Roxana Brădățan a făcut și o comparație critică între curajul judecătoarei Marinaș și numirea controversată a judecătoarei Lia Savonea la Înalta Curte, numire care a stârnit semne de întrebare privind independența justiției în România.
Lia Savonea, actuala șefă a ICCJ – cei mai importantă instanță din țară – a lăsat liber un violator motivând că acesta că ar fi avut acordul victimei de 13 ani, situație în care Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară nu s-au autoseziat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
