La discuțiile desfășurate în sistem videoconferință, coordonate de comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, au participat miniștri Apărării din aproximativ zece țări, între care și ministrul Apărării din România, Ionuț Moșteanu.
„Rusia testează UE și NATO, iar răspunsul nostru trebuie să fie ferm, unit și imediat”, a declarat comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, citat de agenția Associated Press (AP).
Comisarul european a mai spus că realizarea scutului anti-drone ar putea dura aproximativ un an și că reprezentanții țărilor se vor întâlni în scurt timp pentru a întocmi „o foaie de parcurs conceptuală și tehnică detaliată” privind pașii necesari. Prioritatea inițială va fi un „sistem de detectare eficient”, a spus el.
Subiectul zidului anti-drone ar urma să fie discutat la nivel de lideri UE la un summit care va avea loc la Copenhaga și ulterior la Bruxelles, mai scrie AP.
Andrius Kubilius a spus, într-un interviu acordat agenției France Presse (AFP), după reuniunea de vineri, că pentru realizarea zidului anti-drone Europa trebuie să învețe de la Ucraina.
„Trebuie să acționăm rapid”, a declarat el. „Și trebuie să acționăm, luând toate lecțiile de la Ucraina și construind acest zid al dronelor împreună cu Ucraina.”
Kubilius a mai spus că dorește ca Ucraina să fie un „partener real în dezvoltarea acestui zid” și că vede aceste lucruri ca pe o altă modalitate de a integra Kievul în sistemul de apărare al Europei.
Ucraina a dezvoltat o serie de capabilități pentru a detecta și doborî barajele de drone rusești mai ieftin și a participat, de asemenea, la discuțiile de vineri, unde a transmis că dorește să facă parte din proiect.
„Zidul dronelor va crea un ecosistem de apărare fundamental nou în Europa, din care Ucraina este gata să facă parte”, a transmis în social media ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmygal, citat de AFP.
The Guardian notează că Andrius Kubilius a vorbit și despre nevoia calibrării costurilor legate de sistemul de apărare anti-drone.
„Dacă folosești aerul și rachete aeriene de avionul tău de luptă pentru a trage asupra dronei, atunci folosești... [o] rachetă care costă 1 milion pentru a distruge drona, care costă 10.000”, a atras el atenția.
Subiectul zidului anti-drone a fost discutat și în contextul în care s-au intensificat, în ultimele săptămâni, incursiunile unor drone sau chiar avioane rusești în spațiile aeriene ale Poloniei, Estoniei, României.
De asemenea, activitatea aeroporturilor din Danemarca și Norvegia a fost perturbată de prezența unor drone în preajma acestora.
Incursiunile, descrise în special în cazul Poloniei și Estoniei, ca violări ale spațiului aerian al țărilor respective, au fost atribuite Rusiei, care neagă că a comis ceva ilegal, menționând, în cazul Estoniei, cel puțin, că aeronavale sale s-au aflat în spațiul aerian internațional.
Ministrul Ionuț Moșteanu: Va trebui să avem soluții specifice pentru combaterea dronelor navale
Ministrul Apărării din România, Ionuț Moșteanu, a precizat după reuniune că proiectul zidului anti-drone – care include o rețea de tehnologii moderne capabilă să detecteze și să neutralizeze drone și alte mijloace aeriene ostile – se înscrie în inițiativa „Eastern Flank Watch”, anunțată recent de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Moșteanu a afirmat, într-o postare pe Facebook, că a subliniat trei lucruri, la discuțiile de vineri:
„Trebuie să materializăm această inițiativă cât mai rapid și România va fi un partener implicat 100%; experiența Ucrainei, aflată în prima linie împotriva agresiunii ruse, este vitală și trebuie valorificată pentru a construi soluții eficiente”, a spus ministrul Apărării din România.
El a subliniat că „Marea Neagră este o zonă cu provocări specifice și va trebui să realizăm soluții specifice pentru combaterea dronelor navale și protejarea infrastructurilor strategice”.
Ministrul Apărării a spus că la discuții au participat Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și România, precum și Slovacia și Ungaria. Au luat parte și șefa Diplomației europene, Kaja Kallas, reprezentanți ai Președinției daneze a Consiliului UE. NATO a fost prezentă ca observator, iar ministrul ucrainean al Apărării, Denis Șmîhal, a avut o contribuție în cadrul discuțiilor.
Ionuț Moșteanu a adăugat că „România este direct vizată de intimidările Rusiei și are nevoie de aceste inițiative pentru protecția propriilor cetățeni și pentru securitatea întregului Flanc Estic” și că, în paralel, „coordonarea cu NATO rămâne fundamentală”.
„Astfel de proiecte înseamnă descurajarea oricărei încercări de destabilizare în regiunea noastră și garantarea faptului că Europa rămâne în siguranță”, a conchis ministrul.
Proiectul zidului european anti-drone a fost menționat de comisarul european Andrius Kubilius, ca o prioritate și în conferința de presă în care a anunțat alocările statelor membre UE prin programul SAFE - Acțiunea pentru Securitatea Europei - prin care Comisia alocă acestora împrumuturi totale de 150 de miliarde de euro - cu dobândă pe care o descrie drept competitivă - pentru creșterea capacităților militare și logistice cu din domeniul Apărării.
România a solicitat și i-a fost aprobată, provizoriu, o alocare de 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare, după Polonia, care a solicitat peste 45 de miliarde de euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
