Liderul chinez Xi Jinping organizează o paradă militară impresionantă pentru a marca 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, însă evenimentul nu este doar despre trecut, ci face parte dintr-un efort mai amplu de a-și remodela rolul pe scena politică mondială.
La parada din 3 septembrie, este de așteptat ca Xi să fie flancat de președintele rus Vladimir Putin, de liderul nord-coreean Kim Jong-un și de peste 24 de alți șefi de stat și de guverne, de la Belarus până la Iran.
Odată pusă în mișcare, parada este văzută ca o demonstrație de forță militară și diplomatică gândită de Beijing pentru a-și prezenta cele mai recente echipamente militare și pentru a-și etala statutul de lider global capabil să rivalizeze cu Statele Unite.
Analiștii spun însă că China vede parada de Ziua Victoriei ca parte a unui obiectiv pe termen lung de a-și amplifica rolul în cel de-al Doilea Război Mondial și de a se reconfigura ca gardian al ordinii internaționale postbelice.
„China încearcă să folosească parada pentru a-și promova versiunea proprie asupra istoriei și modul în care aceasta se aliniază cu tipul de lume pe care vrea să o creeze astăzi, unde este o putere conducătoare", a declarat pentru RFE/RL Scott Kennedy, un expert în China, consilier principal și președinte al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington.
În centrul acestei narațiuni chineze despre cel de-al Doilea Război Mondial – pe care Beijingul îl marchează ca încheindu-se odată cu capitularea imperială a Japoniei, din 1945 – este consolidarea pretențiilor de suveranitate ale Beijingului asupra Taiwanului, insula autonomă al cărei statut internațional complicat este înfășurat într-o serie de tratate postbelice și într-un război civil epuizant care i-a văzut pe comuniștii chinezi ieșind victorioși asupra forțelor naționaliste care au fugit în Taiwan în 1949. Beijingul a promis să se unească cu insula și nu a exclus utilizarea forței pentru a face acest lucru.
„Obiectivele militare ale Chinei sunt în primul rând regionale, dominând Asia-Pacific cu Taiwanul în cap de listă”, spune Kennedy. „China caută să aibă o audiență de lideri mondiali la paradă pentru a valida aceste obiective de politică externă".
„Pentru a avea un viitor, Rusia și China trebuie să aibă un trecut"
Un partener cheie în această aspirație a Beijingului este liderul rus Vladimir Putin, care a provocat deja sistemul internațional cu invadarea Georgiei, în 2008, anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și invazia totală a Ucrainei în 2022.
Putin e în China de luni, de pe 31 august, când a ajuns aici pentru o altă demonstrație diplomatică intens coregrafiată, summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) care s-a încheiat săptămâna aceasta.
La summit, Beijingul a convocat, de asemenea, o serie de lideri non-occidentali de frunte pentru a susține reinterpretarea ordinii globale, în timp ce a încercat să pună în contrast accentul pus pe multilateralism cu politica externă mai tranzacțională venită din Statele Unite.
Vorbind în fața liderilor mondiali la summitul din nordul Chinei, Xi le-a cerut să promoveze ceea ce el consideră perspectiva „corectă" a celui de-al Doilea Război Mondial și să sprijine multilateralismul.
„China și Uniunea Sovietică au fost principalele teatre ale acelui război în Asia și, respectiv, Europa", a scris Xi în mai, înainte de o vizită la Moscova, unde a urmărit parada Rusiei de Ziua Victoriei care a marcat înfrângerea Germaniei naziste.
„Cele două țări au servit drept pilon al rezistenței împotriva militarismului japonez și a nazismului german, aducând contribuții esențiale la victoria războiului mondial antifascist", a spus Xi.
Împreună cu Rusia, China caută să minimalizeze contribuția SUA și să se încadreze ca forța centrală a rezistenței împotriva Japoniei.
China datează „războiul de rezistență împotriva agresiunii japoneze" în 1931 – cu un deceniu înainte ca Statele Unite să intre în luptă.
„Este o reîncadrare majoră a istoriei lumii pentru a poziționa Rusia și China ca două forțe împotriva fascismului", a declarat Claus Soong, analist la think tank-ul MERICS din Berlin. „Pentru a avea un viitor, Rusia și China trebuie să aibă un trecut".
UE păstrează distanța față de parada militară a lui Xi
Prezența lui Putin la paradă, precum și concentrarea sa asupra Japoniei – un aliat cheie al Occidentului – i-au determinat pe trimișii europeni de la Beijing să-și reducă participarea la eveniment, diplomații Uniunii Europene spunând pentru RFE/RL că niciun oficial nu va participa la paradă.
„Boicotăm parada pentru că Rusia participă, dar nu și evenimentele din jurul ei", a declarat pentru RFE/RL un diplomat UE de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului.
Pe lângă complicațiile legate de prezența Japoniei și a lui Putin, oficialii UE și-au exprimat și criticile cu privire la sprijinul Beijingului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, unde China a ajutat efortul de război al Moscovei cu un flux constant de bunuri cu dublă utilizare, utile din punct de vedere militar.
Niciun lider occidental nu se va afla printre șefii de stat și de guvern străini care vor participa la paradă, cu excepția premierului slovac Robert Fico.
Președintele sârb Aleksandar Vucic, a cărui țară a solicitat aderarea la UE, va participa, de asemenea, la eveniment.
„Este bine că acest lucru se întâmplă în mod deschis, nimeni nu poate spune că China este cumva mai aproape de noi", a declarat un alt diplomat UE pentru RFE/RL.
„Este trist că Serbia, o țară candidată la UE, este acolo, dar din nou, nu este o surpriză. Ei spun un lucru despre alinierea la UE, dar fac altceva", a continuat diplomatul.
Ce spune narațiunea Chinei despre Taiwan și cel de al Doilea Război Mondial?
În ultimul discurs de aniversare a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial din 2015, care a fost marcat și cu o paradă, Xi nu a făcut nicio referire la Taiwan pentru că atunci China se afla într-un moment de îmbunătățire a relațiilor dintre Beijing și Taipei.
Anul acesta este de așteptat ca Taiwanul să fie un pilon central al discursului lui Xi.
Din 2015, Beijingul a devenit mai agresiv față de Taiwan, iar propaganda sa a încercat frecvent să-i facă președintelui taiwanez Lai Ching-te profilul unui separatist periculos.
Statutul Taiwanului continuă să complice și mai mult narațiunea pe care Xi încearcă să o reformuleze în jurul celui de-al Doilea Război Mondial.
În timp ce forțele comuniste au luptat împotriva invaziei japoneze în China, o mare parte din lupte au fost duse de trupele guvernului naționalist, cunoscut sub numele de Republica Chineză, care mai târziu au fugit în Taiwan, după ce au pierdut războiul civil.
Guvernul Republicii Chineze, numele oficial încă folosit de Taiwan, a condus negocierile postbelice. Republica Chineză a semnat acordul de pace ca una dintre națiunile aliate și era încă la putere în 1945, când Taiwanul a fost predat după decenii de dominație japoneză.
Republica Populară Chineză condusă de Partidul Comunist Chinez nu a fost fondată până în 1949 și nu a controlat insula Taiwan.
Cu toate acestea, Beijingul spune că victoria în cel de-al Doilea Război Mondial aparține tuturor chinezilor, inclusiv celor din Taiwan, și interpretează acordurile de pace ca ducând la „întoarcerea" Taiwanului sub dominația chineză.
Dar, după cum spune Soong, parada și eforturile lui Xi de a schimba narațiunea războiului vizează în principal un public intern și țările din Sudul Global.
„Partidul Comunist Chinez încearcă să creeze o legătură comună", a spus el. „Vom vedea în timpul discursului lui Xi cum încearcă China să remodeleze istoria".
articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
