Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, le-a acuzat pe judecătoarele sancționate de „acțiuni ilegale și nefondate” împotriva Israelului și Statelor Unite.
Măsura vine ca reacție la emiterea de mandate de arestare de către CPI pentru oficiali israelieni de rang înalt, inclusiv premierul Beniamin Netanyahu. De asemenea, măsura e o reacție și la ancheta Curții privind presupuse crime de război comise de SUA în Afganistan.
Cele patru judecătoare vizate de sancțiunile americane sunt:
- Solomy Balungi Bossa (Uganda)
- Luz del Carmen Ibáñez Carranza (Peru)
- Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou (Benin)
- Beti Hohler (Slovenia)
Potrivit Departamentului de Stat, două dintre judecătoarele sancționate – Bossa și Ibáñez Carranza – au autorizat ancheta CPI privind implicarea SUA în Afganistan. Celelalte două – Alapini Gansou și Hohler – au votat în favoarea emiterii mandatelor de arestare pentru Netanyahu și Gallant.
Departamentul de Stat al SUA a precizat că sancțiunile implică blocarea tuturor bunurilor și intereselor deținute de aceste persoane pe teritoriul american, care trebuie declarate Departamentului Trezoreriei.
În declarația sa, Marco Rubio a criticat dur Curtea Penală Internațională, pe care a acuzat-o de lipsă de legitimitate și implicare politică.
„Aceste patru persoane s-au implicat activ în acțiunile ilegale și nefondate ale CPI, îndreptate împotriva Americii sau a aliatului nostru apropiat, Israel”, a spus Rubio.
„Statele Unite vor lua toate măsurile pe care le considerăm necesare pentru a ne proteja suveranitatea, cea a Israelului și a oricărui alt aliat al SUA de acțiunile ilegitime ale CPI”, a mai transmis secretarul de stat.
Replica CPI: „Decizia afectează victimele nevinovate din cauze”
Curtea Penală Internațională a răspuns sancțiunilor printr-o declarație oficială în care condamnă ferm măsura luată de SUA, pe care o consideră o tentativă clară de subminare a independenței instituției.
„Curtea își exprimă regretul profund pentru sancțiuni, care sunt o încercare evidentă de a submina independența sa”, a transmis instituția de la Haga.
„Vizarea celor care lucrează pentru tragerea la răspundere nu ajută în niciun fel civilii prinși în conflicte”, a mai adăugat CPI.
Curtea a mai transmis că sancțiunile vizează nu doar persoanele nominalizate, ci „pe toți cei care susțin Curtea” și reprezintă o lovitură împotriva „victimelor nevinovate din toate cauzele aflate în fața Curții”.
Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului a solicitat vineri Statelor Unite să revoce sancțiunile impuse celor patru judecătoare ai Curții Penale Internaționale.
„Astfel de atacuri sunt profund dăunătoare bunei guvernări și administrării corecte a justiției”, a declarat Volker Türk într-un comunicat.
De asemenea, președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a transmis un mesaj în sprijinul Curții.
„CPI nu se opune națiunilor, ci impunității. Trebuie să-i apărăm independența și integritatea”, a transmis el pe platforma X.
În 2024, CPI a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Beniamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război comise în Gaza. În același timp, Curtea a emis și un mandat pentru liderul militar al Hamas, Mohammed Deif, despre care s-a confirmat ulterior că a fost ucis într-un atac aerian.
Judecătorii Curții au afirmat că există „motive rezonabile” pentru a crede că cei trei lideri poartă „responsabilitate penală” pentru crimele comise în conflictul dintre Israel și Hamas. Ambele părți au respins acuzațiile.
Premierul israelian Beniamin Netanyahu a mulțumit lui Rubio și președintelui american Donald Trump pentru sprijinul acordat în relația cu CPI și a spus că „au luptat pentru dreptul Israelului”.
Administrația Trump a avut o poziție constant critică față de CPI. În februarie 2025, Trump a impus sancțiuni economice împotriva Curții, inclusiv împotriva procurorului-șef Karim Khan, acuzând instituția de „abuz de putere”.
Sancțiunea a venit după ce Karim Khan a inițiat proceduri care au dus la emiterea mandatelor de arestare împotriva premierului israelian și a fostului ministru al apărării.
În baza unui ordin executiv semnat de Donald Trump, Karim Khan a primit interdicție de a intra pe teritoriul SUA, iar activele sale deținute în Statele Unite au fost înghețate.
Articol scris cu informații oferite de Reuters și AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
