Pe agenda discuțiilor figurează reluarea relațiilor diplomatice, redeschiderea frontierei comune (închisă din 1993), procesul de pace cu Azerbaidjanul și stabilitatea regională.
Vizita are loc pe fondul unor tensiuni regionale crescute, inclusiv din cauza conflictului Iran-Israel, dar și pe fondul eforturilor de pace dintre Armenia și Azerbaidjan
În 2023, Baku a recâștigat controlul asupra Karabahului, declanșând exodul a aproape 100.000 de armeni.
Armenia încearcă să-și reducă dependența de Rusia și să-și consolideze relațiile cu Occidentul, iar Pashinian a făcut pași controversați, inclusiv anunțând că Armenia va înceta campania pentru recunoașterea internațională a genocidului armean, gest interpretat ca o concesie față de Turcia.
Armenia - Turcia: o relație complicată
Relațiile diplomatice dintre Armenia și Turcia sunt oficial inexistente și au fost, în mare parte, ostile de la începutul independenței Armeniei în 1991.
Cu toate că Turcia a fost una dintre primele țări care au recunoscut Armenia după destrămarea URSS, a refuzat să stabilească relații diplomatice și să deschidă frontiera comună, închisă unilateral în 1993, ca reacție la războiul din Nagorno-Karabah. Turcia a susținut atunci Azerbaidjanul, aliatul său strategic.
Cel mai important și sensibil subiect este refuzul Turciei de a recunoaște genocidul armenilor din 1915, când aproximativ 1,5 milioane de armeni au fost uciși în Imperiul Otoman. Turcia vorbește despre „masacre de ambele părți” și respinge termenul de genocid, ceea ce a îngreunat semnificativ reluarea relațiilor bilaterale.
Turcia a închis granița cu Armenia în semn de solidaritate cu Azerbaidjan în timpul conflictului din Nagorno-Karabah. Frontiera rămâne închisă și astăzi, în ciuda unor negocieri legate de redeschidere.
În octombrie 2009, Armenia și Turcia au semnat protocoale de normalizare a relațiilor, care includeau stabilirea relațiilor diplomatice și redeschiderea frontierei. Aceste protocoale nu au fost ratificate nici de Parlamentul turc, nici de cel armean, iar procesul s-a blocat definitiv.
Turcia a fost un aliat ferm al Azerbaidjanului în conflictul din Nagorno-Karabah, inclusiv prin sprijin militar în războiul din 2020, ceea ce a tensionat suplimentar relațiile cu Armenia.
Din 2021, Armenia și Turcia au numit emisari speciali pentru a relua dialogul, cu întâlniri la Moscova, Viena și chiar la frontiera închisă dintre cele două țări, în vederea normalizării relațiilor fără condiții prealabile.
Armenia a ridicat embargoul asupra produselor turcești în 2022, iar Turcia a anunțat intenția de a relua zborurile directe între capitale, însă frontiera terestră rămâne închisă.
Cu o zi înaintea vizitei premierului Pashinian, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a fost și el la Istanbul pentru discuții cu Erdogan.
Inițial, existau așteptări pentru o întâlnire trilaterală, cu Erdogan în rol de mediator, dar aceasta nu s-a materializat, semn că divergențele dintre Erevan și Baku rămân adânci.
Relația dintre Armenia și Azerbaidjan este una foarte tensionată iar legăturile diplomatice oficiale între cele două țări nu există în prezent.
După destrămarea URSS, în 1991, între Armenia și Azerbaidjan a început un război sângeros pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah.
Războiul s-a încheiat cu un armistițiu în 1994, Armenia controlând regiunea și aproximativ 20% din teritoriul azer adiacent. Conflictul a provocat între 20.000 și 30.000 de morți și aproape un milion de refugiați și persoane strămutate.
Deși armistițiul a oprit luptele majore, confruntările armate sporadice au continuat, inclusiv ciocniri în 2008, 2010 și o escaladare semnificativă în 2016, când luptele au durat patru zile și au cauzat zeci de victime.
În toamna anului 2020, a izbucnit un nou război major, în care Azerbaidjan a recucerit teritorii importante în jurul și în interiorul regiunii Nagorno-Karabah. Conflictul s-a încheiat prin semnarea Declarației Tripartite Azerbaidjan-Rusia-Armenia, la 9-10 noiembrie 2020, care a impus Armenia să cedeze teritorii și a adus o prezență militară rusă de menținere a păcii în zonă.
Din decembrie 2022, Azerbaidjan a blocat coridorul Lachin, singura rută terestră care leagă Nagorno-Karabah de Armenia, provocând o criză umanitară. În septembrie 2023, Azerbaidjan a lansat o ofensivă militară împotriva regiunii, încălcând armistițiul, ceea ce a dus la capitularea autorităților separatiste armene și la un exod masiv al populației armene din zonă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
