Senatul a aprobat tacit inițiativa legislativă propusă de USR, care urmărește să reglementeze strict conținutul ilegal și manipulativ de pe platformele digitale.
Proiectul, inițiat de deputatul Radu Miruță, președintele Comisiei IT și tehnologia informației din Camera Deputaților, introduce câteva reguli pentru eliminarea rapidă a conținutului ilegal și limitarea răspândirii mesajelor care instigă la ură sau dezinformează pe teme de interes național.
Inițiator: „Internetul a devenit un teren fertil pentru ilegalități și manipulare”
Deputatul Radu Miruță explică, pentru Europa Liberă, necesitatea acestei legi prin impactul negativ al conținutului fals și periculos asupra democrației.
„Suntem cu toții de acord că rețelele de socializare au ajuns un teren fertil pentru răspândirea de informații false, care au arătat cât de periculoase pot fi pentru democrație. România a anulat alegeri prezidențiale și nu se poate să nu luăm măsuri concrete”, susține parlamentarul.
Miruță subliniază că „internetul a devenit un teren fertil pentru ilegalități, manipulare, instigare la ură și informații periculoase care circulă necontrolat și nu poți să combați manual acest asalt”.
„Algoritmii trebuie să lupte cu algoritmii, aceasta este singura soluție.”
În prezent, algoritmii de inteligență artificială pot identifica conținutul ilegal în proporție de 90%, însă platformele nu sunt obligate să acționeze după această identificare.
Eliminarea conținutului ilegal în maximum 15 minute
Propunerea legislativă prevede că platformele digitale vor trebui să elimine orice conținut ilegal în maximum 15 minute de la publicare, folosind algoritmii specializați de identificare.
„Legea creează un cadru necesar pentru a elimina rapid conținutul ilegal (doar pe cel ilegal), fără a afecta libertatea de exprimare”, a explicat Miruță.
De asemenea, conținutul care promovează ura, violența sau dezinformarea pe teme de interes public va fi limitat în răspândire. Postările cu astfel de conținut nu vor putea fi promovate contra cost și distribuția lor va fi restricționată la maximum 150 de utilizatori.
Supraveghere și sancțiuni clare
Responsabilitatea implementării legii va reveni platformelor digitale, care trebuie să adapteze algoritmii pentru a elimina rapid conținutul ilegal.
Supravegherea și aplicarea sancțiunilor vor fi asigurate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), instituția națională desemnată să transpună Digital Services Act, regulamentul Uniunii Europene în acest domeniu, în România.
„Am avut deja discuții serioase cu reprezentanții platformelor, nu există vreo limitare tehnică. Nu Guvernul, nu Parlamentul, nu altă entitate va deține vreun buton care să stabilească ce este ilegal și ce nu, ci platformele care propagă conținutul au obligația să își facă această igienizare bazându-se pe legislația existentă care clasifică foarte clar ceea ce este ilegal”, a subliniat deputatul.
Nerespectarea obligațiilor va atrage amenzi de până la 1% din cifra de afaceri a platformelor, amenzi care ar urma să fie aplicate de ANCOM.
Miruță a explicat că „ANCOM, în baza frecvenței sesizărilor și a verificărilor manuale, va concluziona dacă platformele și-au adaptat algoritmii și va aplica sancțiuni în consecință”.
Criticile experților: „Termenele sunt nerealiste, iar dreptul la apel lipsește”
Deși inițiativa USR este considerată un pas important, specialiștii în domeniu atrag atenția asupra unor riscuri și limitări.
Septimius Pârvu, expert electoral la Expert Forum, avertizează că proiectul nu ține cont de realitățile tehnice și juridice.
„Obligația platformelor de a elimina conținutul într-un termen foarte scurt este pur și simplu nerealistă. Să ne amintim de deciziile BEC, unde termenul era de cinci ore și tot era greu de gestionat. Acum se propune ceva și mai rapid, fără să existe o infrastructură reală pentru a face asta”, explică Pârvu.
Mai grav, proiectul ignoră dreptul la apel, un principiu fundamental atât în legislația românească, cât și în reglementările europene.
„Dacă ți se elimină conținutul, nici măcar nu ai un drept clar de apel. Asta poate duce la abuzuri, mai ales dacă deciziile sunt luate automat, de algoritmi sau inteligență artificială”, avertizează expertul.
Pârvu atrage atenția că inițiativa intră în contradicție cu Digital Services Act (DSA), legislația europeană care stabilește reguli clare pentru gestionarea conținutului online.
„Nu putem noi, la nivel național, să modificăm principii deja stabilite la nivel european. Orice încercare de a face asta riscă să fie nu doar ineficientă, ci și ilegală”, spune el.
De asemenea, expertul critică modul în care legea diferențiază între conținut ilegal și dezinformare, dar și propunerile privind limitarea distribuirii postărilor.
„Proiectul se referă mai ales la conținutul ilegal, dar nu clarifică diferența față de dezinformare, care e mult mai greu de definit. În plus, ideea de a limita distribuirea la 150 de utilizatori pare complet arbitrară, fără nicio justificare tehnică”, punctează Pârvu.
În opinia sa, graba cu care a fost redactat proiectul și lipsa corelării cu realitatea pieței digitale pot avea efecte contrare celor dorite.
„Am văzut că proiectul a trecut tacit, dar asta nu înseamnă că poate fi aplicat. Dimpotrivă, cred că astfel de inițiative, dacă nu sunt bine gândite, fac mai mult rău decât bine și riscă să decredibilizeze o discuție foarte legitimă despre cum rezolvăm problemele din online”, conchide Septimius Pârvu.
Inițiativa urmează să fie dezbătută și votată în Camera Deputaților, for decizional, apoi, dacă trece de camera inferioară a Parlamentului, ar trebui să meargă la promulgare la președintele Nicușor Dan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
