Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reușit joi să depășească două moțiuni de cenzură depuse împotriva sa în Parlamentul European. O moțiune a fost inițiată de grupul de extremă dreapta „Patrioți pentru Europa”, cealaltă de grupul Stângii radicale. Ambele moțiuni au fost respinse cu o majoritate confortabilă.
Este a treia oară în acest an când Ursula von der Leyen trece printr-un astfel de test politic, după o tentativă similară eșuată în iulie, când moțiunea depusă de eurodeputatul român Gheorghe Piperea a fost respinsă.
După votul de joi, Ursula von der Leyen a salutat pe platforma X „sprijinul puternic” primit din partea Parlamentului European și a promis să continue cooperarea strânsă între Comisie și legislativul european.
Observatorii spun că deși cele două moțiuni de cenzură nu aveau nicio șansă reală de a întruni o majoritate de două treimi necesară pentru a demite Comisia, ele arată tensiunilor în creștere din Parlamentul European.
Rezultatele, ușor mai bune pentru Ursula von der Leyen decât la moțiunea din iulie, indică o consolidare temporară a sprijinului politic, dar și o fragmentare profundă a opoziției, împărțită între extreme ideologice.
În dezbaterea de luni seară, care a precedat votul, von der Leyen a pledat pentru unitate între forțele pro-europene și a avertizat împotriva celor care „caută să destabilizeze blocul comunitar”.
Șefa executivului european a mizat pe un apel la responsabilitate și solidaritate, invocând războiul din Ucraina și presiunile geopolitice exercitate de Rusia ca motive pentru menținerea unei conduceri stabile la Bruxelles.
Parlamentul European actual este unul dintre cele mai polarizate din istoria UE, după ce alegerile europene au dus la creșterea influenței partidelor de extremă dreapta și de extremă stângă, care contestă în mod constant inițiativele Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen se confruntă nu doar cu opoziția a radicalilor, dar și cu frustrări venite din interiorul taberei pro-europene.
Centriștii din grupul Renew Europe și socialiștii au criticat-o pentru ezitările din dosarele de mediu și pentru tentația de a face compromisuri cu dreapta conservatoare, în timp ce ecologiștii o acuză de „distrugerea agendei verzi” a Uniunii.
Analiștii spun că supraviețuirea politică a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, arată, pe de o parte, fragilitatea și fragmentarea opoziției, pe de altă parte, existența unei majorități pro-europene care continuă să prefere stabilitatea politică europeană.
Actualul mandat al Ursulei von der Leyen se confruntă cu provocări majore: încetinirea creșterii economice, scăderea competitivității industriei europene, tensiunile privind tranziția verde și costurile ridicate ale războiului din Ucraina.
Dacă în primul său mandat Comisia s-a definit prin politica europeană de mediu, începând cu 2024 accentul s-a mutat pe relansarea economiei și reducerea birocrației.
În același timp, Comisia condusă de von der Leyen se află într-o poziție dificilă pe plan internațional, unde trebuie să gestioneze amenințările Rusiei, concurența economică a Chinei și o relație complicată cu Statele Unite.
Articol redactat cu informații oferite Reuters, AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
