Acordul reprezintă un compromis între două regimuri comerciale.
Pe de o parte, există liberalizarea totală a comerțului cunoscută sub numele de măsuri comerciale autonome (MCA), pe care Bruxellesul a acordat-o Ucrainei după invazia totală a Rusiei în 2022.
Pe de altă parte, există sistemul tarifar normal de liber schimb care a intrat din nou în vigoare la 5 iunie, odată cu expirarea MCA-urilor.
Acest sistem tarifar normal – parte a acordului de asociere UE-Ucraina în vigoare din 2016 – nu a fost la fel de profitabil pentru Ucraina cum au fost MCA-urile temporare.
Kievul a susținut că revenirea integrală la acordul de asociere ar putea costa țara trei miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari) anual și ar putea reduce produsul intern brut cu 1%, dacă nu i se oferă condiții mai preferențiale.
Detaliile fine ale acordului preliminar încheiat între Kiev și Bruxelles trebuie încă să fie puse la punct și nu toate cifrele au fost încă publicate, astfel încât este greu de calculat dacă acordul ajută mai mult sectorul agricol ucrainean.
Statele din „prima linie”
Ceea ce este absolut evident, însă, este că Bruxellesul a negociat noul document cu gândul la agricultorii din UE – în special la cei din așa-numitele state „de frontieră” din apropierea Ucrainei, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.
Fermierii din aceste țări au blocat frontierele cu Ucraina în diferite momente din 2023 și 2024 în semn de protest, argumentând că produsele agricole ucrainene mai ieftine inundă piețele locale și creează o concurență neloială.
Ca răspuns la proteste, Comisia Europeană a introdus măsuri de salvgardare pentru a limita importurile anumitor produse odată ce acestea au atins anumite praguri – o frână care a fost trasă de mai multe ori recent.
Măsurile de salvgardare vor face, de asemenea, parte din noul acord și, în conformitate cu normele revizuite, statele membre ale UE individuale pot acum lua măsuri interne cu privire la neregulile comerciale de pe teritoriul lor, în loc să trebuiască să acționeze ca un grup regional, așa cum era necesar anterior.
O altă cerință cheie din partea statelor membre din „prima linie” pe care Comisia a acceptat-o, de asemenea, este că Ucraina trebuie să se alinieze treptat la standardele UE relevante privind măsurile sanitare, bunăstarea animalelor și utilizarea pesticidelor până în 2028.
Această cerință este legată de încercarea Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, deoarece respectarea deplină a normelor UE este esențială pentru aderare.
Problema potențială în acest caz este că este puțin probabil ca Ucraina să devină membru atât de repede, iar costurile acestor schimbări vor fi suportate în cele din urmă de agricultorii ucraineni.
În acest sens, produsele lor riscă să devină mai scumpe și posibil mai puțin atractive pe piețele globale, unde reprezintă o sursă majoră de venit pentru țară.
UE s-a angajat să îi ajute pe exportatorii ucraineni să ajungă pe piețele lor tradiționale din afara Europei, cu scopul de a permite produselor agricole ucrainene să tranziteze teritoriul său fără a ajunge la vânzare pe plan local. Cu toate acestea, fără angajamente concrete din partea Bruxellesului până în prezent, nu este clar cum se va realiza acest lucru.
Concesii pentru Kiev
Așadar, ce a câștigat Ucraina din acest acord?
Pentru unele produse care reprezintă o problemă sensibilă pentru agricultorii din UE – cum ar fi zahărul, carnea de pasăre, ouăle, grâul, porumbul și mierea – Kievul a obținut cote de export mai mari decât cele prevăzute în acordul de asociere inițial.
În special, cotele pentru ouă, zahăr și miere au crescut de aproape cinci ori, în timp ce cele pentru produse-cheie precum carnea de pasăre și porumbul aproape s-au dublat.
Deși acest lucru nu înseamnă un flux complet liber de mărfuri, Ucraina va putea cel puțin să exporte mai mult pe piața UE decât o făcea în 2021. În plus, Ucraina a obținut liberul schimb complet pentru anumite produse, inclusiv ciuperci, suc de struguri, produse lactate prelucrate, iaurturi și chefir.
În ceea ce privește dezavantajul pentru Ucraina, cotele pentru majoritatea produselor din carne – inclusiv carnea de vită, de porc și de miel – rămân neschimbate față de acordul de asociere din 2016, ceea ce reprezintă o altă „victorie” pentru agricultorii din UE, care se tem de o concurență prea mare în acest sector.
Acordul final, care urmează să fie prezentat statelor membre ale UE în următoarele săptămâni, va trebui să fie aprobat de o majoritate calificată – adică 55% din statele membre reprezentând cel puțin 65% din populația totală a UE.
Deși majoritatea celor de la Bruxelles cred că acest lucru este realizabil, grupurile de lobby ale agricultorilor ar putea totuși exercita presiuni asupra unor state membre pentru a obține un acord mai favorabil producătorilor agricoli din UE.
Ucraina va fi ușurată de faptul că măsurile acordului de asociere în vigoare în prezent par să fie eliminate, dar este clar că aceste negocieri reflectă în mare măsură o poziție mai dură a UE față de Kiev.
Negocierile privind acest acord au fost puse pe tapet în timpul președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2024, din cauza reticenței Budapestei de a ajuta Ucraina.
Între timp, președinția poloneză din primele șase luni ale acestui an a împins, de asemenea, Comisia Europeană să întrerupă negocierile până după alegerile prezidențiale din Polonia de la 1 iunie, în cadrul cărora ambii candidați principali s-au angajat să protejeze agricultorii locali.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.