Președintele american Donald Trump a cerut o încetare a focului necondiționată de 30 de zile între Rusia și Ucraina și a amenințat cu mai multe sancțiuni impuse de Statele Unite și partenerii săi dacă încetarea focului nu este respectată.
„Discuțiile cu Rusia/Ucraina continuă. SUA cere, în mod ideal, o încetare a focului necondiționată de 30 de zile”, a declarat Trump pe 8 mai pe rețeaua lui, Truth Social, la scurt timp după ce a vorbit telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Trump a spus că „ambele țări vor fi trase la răspundere pentru respectarea caracterului sacru" al discuțiilor pentru oprirea conflictului. Președintele american a spus că dorește ca orice încetare a focului să se construiască apoi spre o „pace durabilă”.
„Totul se poate face foarte repede și voi fi disponibil în orice moment dacă serviciile mele sunt necesare”, a mai spus Trump.
Președintele SUA a publicat această declarație după ce șeful diplomației ucrainene a declarat că încetarea focului declarată de Rusia ca fiind „o farsă”, acuzând forțele Moscovei că au comis sute de încălcări de-a lungul întregii linii a frontului în prima zi a armistițiului de 72 de ore.
Între timp, parlamentul ucrainean a ratificat un acord care oferă Statelor Unite acces privilegiat la rezervele minerale ale țării, cimentând un acord pe care Trump l-a prezentat ca un element important al eforturilor sale de a negocia sfârșitul războiului Rusiei împotriva vecinului său.
Acordul privind minereurile, semnat de secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, și prim-vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko, ar putea elimina un factor iritant major în relațiile dintre Washington și Kiev.
Zelenski a salutat ratificarea de către parlament a Acordului de parteneriat economic, numindu-l „un document cu adevărat istoric care deschide multe noi oportunități de cooperare”.
El a mai spus că a vorbit cu Trump la telefon și a discutat despre „necesitatea unor eforturi continue pentru a obține pacea, inclusiv pași concreți care ar putea fi luați”.
Zelenski a declarat pe rețeaua X că Trump „a confirmat că vrea ca acest război să se încheie, este gata să ajute și susține nevoia de încetare a focului. Am convenit asupra contactelor noastre ulterioare”.
Dar acuzațiile că Rusia și-a încălcat promisiunea de a-și ține focul timp de trei zile dacă nu este atacată subliniază provocările cu care se confruntă eforturile de pace.
Vicepreședintele american JD Vance a declarat cu o zi mai devreme că „prăpastia este largă” între pozițiile Moscovei și Kievului.
Kievul și alte orașe ucrainene mari au fost liniștite după ce încetarea focului a intrat în vigoare la miezul nopții, fără rapoarte de atacuri cu drone sau rachete cu rază lungă de acțiune după nopți succesive de bombardamente.
Dar situația de pe front, care se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri de la granița rusă în est până la Marea Neagră în sud, a fost diferită, a scris ministrul de externe Andri Sîbiha într-o postare pe X.
„Conform datelor noastre militare, forțele ruse continuă să atace pe întreaga linie a frontului. De la miezul nopții până la prânz, Rusia a comis 734 de încălcări ale încetării focului și 63 de operațiuni de asalt, dintre care 23 sunt încă în desfășurare”, a scris Sîbiha.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat luna trecută că Rusia va înceta focul între 8 și 10 mai - o perioadă care coincide cu o paradă militară din 9 mai în Piața Roșie și alte sărbători care marchează cea de-a 80-a aniversare a înfrângerii Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a îndemnat Ucraina să facă același lucru.
Sîbiha a scris că au existat „586 de atacuri asupra pozițiilor trupelor noastre, dintre care 464 au folosit arme grele, 176 de lovituri de drone și 10 atacuri aeriene folosind 16 bombe aeriene ghidate”.
„În mod previzibil, «Parada de încetare a focului» a lui Putin se dovedește a fi o farsă", a scris el.
Forțele aeriene ucrainene au declarat anterior că avioanele rusești au lansat de două ori bombe ghidate împotriva regiunii Sumî din nord-estul Ucrainei în primele ore ale zilei de 8 mai.
Un soldat din regiunea estică Donețk a declarat că forțele ruse au folosit drone și bombe în atacurile de dimineață.
Forțele aeriene au declarat că primele bombe din regiunea Sumî au fost lansate la aproape trei ore după ce încetarea focului a intrat în vigoare la miezul nopții. A doua rundă de bombe a fost lansată în două ore.
Un soldat din Brigada 115 a Ucrainei, desfășurată pe frontul de lângă Lyman, în regiunea Donețk, a declarat pentru Current Time că nu au existat bombardamente după miezul nopții, dar că forțele ruse i-au vizat pe ucraineni cu drone și bombe și că un soldat din unitatea sa a fost rănit.
„Acesta este ceea ce ei numesc încetare a focului”, a spus soldatul.
Reuters a citat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene care a declarat că trupele ruse au continuat să atace în mai multe zone de pe frontul de est, care trece prin regiunea Donețk.
Alertă aeriană
Forțele aeriene ucrainene au declarat o alertă aeriană în partea de est a țării în dimineața zilei de 8 mai, din cauza unei amenințări de atac cu rachete balistice rusești.
Rusia a acuzat, de asemenea, Ucraina de încălcarea încetării focului, pe care Kievul nu s-a angajat să o respecte.
Zelenski și alți oficiali au afirmat că solicitarea de încetare a focului făcută de Putin e doar un efort că Moscova vrea să pună capăt războiului și o încercare de a se asigura că nu au existat atacuri ucrainene în timpul ceremoniilor de Ziua Victoriei, care au adus mai mulți lideri străini la Moscova.
Printre aceștia s-a numărat și președintele chinez Xi Jinping, care s-a întâlnit cu Putin la Kremlin pe 8 mai.
Pe fondul sancțiunilor occidentale, China a ajutat la menținerea economiei Rusiei și la finanțarea războiului împotriva Ucrainei, inclusiv prin cumpărarea de petrol și gaze rusești, și nu a criticat public Kremlinul pentru vărsarea de sânge.
Putin a folosit afirmații false că guvernul ucrainean este neonazist ca una dintre justificările invaziei neprovocate.
„Împreună cu prietenii noștri chinezi, stăm ferm în garda adevărului istoric, protejăm memoria evenimentelor din anii de război și contracarăm manifestările moderne ale neonazismului și militarismului”, a spus Putin într-o parte publică a întâlnirii cu Xi.
Xi i-a spus lui Putin că Beijingul a fost alături de Rusia în fața „unilateralismului și a hărțuirii hegemonice”, o referire la poziția anti-americană a țărilor. El a spus că „China va lucra cu Rusia pentru a-și asuma responsabilitățile specifice marilor puteri mondiale”.
Xi l-a numit pe Putin „vechiul său prieten”, iar Putin l-a numit pe Xi „prietenul său drag”.
După întâlnirea lor de la Moscova din 8 mai, Putin și președintele chinez Xi Jinping au semnat o declarație pentru a aprofunda parteneriatul strategic cuprinzător dintre cele două țări.
Declarația a mai spus că Moscova și Beijingul vor continua să-și consolideze colaborarea militară și „vor crește în mod activ coordonarea abordărilor lor și vor aprofunda cooperarea practică”.
Printre alți invitați la Moscova se numără premierul slovac Robert Fico, care a contestat în mod deschis sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, și președintele sârb Aleksandar Vucic, care a făcut călătoria în ciuda presiunilor UE că vizita la Moscova ar putea afecta șansele Serbiei de a adera la blocul comunitar.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
