Sancțiunile Statelor Unite ale Americii impuse companiei petroliere „Naftna Industrija Srbije” (NIS), aflată în majoritate în proprietatea Rusiei, au intrat în vigoare joi, 9 octombrie, după mai multe amânări. Compania deține singura rafinărie din Serbia iar sancțiunile ar putea duce la dificultăți în aprovizionarea cu țiței, scumpirea carburanților și probleme în sistemul de plăți.
Sancțiunile impuse de SUA interzic băncilor americane și terțelor părți să mai facă tranzacții financiare și comerciale cu NIS.
Sancțiunile au fost anunțate în ianuarie 2025, ca parte a măsurilor de limitare a finanțării războiului din Ucraina prin blocarea veniturilor companiilor energetice rusești.
NIS e deținută în proporție de 44,9% de Gazprom Neft, o subsidiară a Gazprom, și a fost inclusă pe lista sancțiunilor din cauza „riscului secundar” generat de acționariatul rusesc.
Statul sârb are aproape 30 la sută din acțiuni.
Aplicarea sancțiunilor a fost amânată de opt ori. NIS a transmis că „lucrează pentru a depăși această situație” și colaborează cu autoritățile americane pentru a fi eliminată de pe lista sancțiunilor.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a avertizat luni că sancțiunile impuse companiei vor avea un impact grav, în special asupra sectorului bancar.
„Nu există nicio bancă în lume care să riște încălcarea sancțiunilor SUA”, a declarat acesta. Ca urmare, NIS a confirmat că plățile cu carduri străine nu vor mai funcționa la benzinăriile sale, fiind acceptate doar cardurile din Serbia sau banii numerar.
Cu toate acestea, compania a asigurat că are suficiente rezerve de țiței pentru procesare și că benzinăriile sunt aprovizionate cu toate tipurile de carburanți.
Impact regional
Operatorul croat de conducte Janaf, care furnizează țiței către NIS, a estimat o pierdere financiară de 18 milioane de euro în acest an din cauza sancțiunilor.
Economiștii avertizează că sancțiunile ar putea afecta și alte sectoare, precum finanțele, agricultura și chiar aprovizionarea cu combustibil pentru compania aeriană Air Serbia.
Specialiștii arată că băncile vor fi nevoite să înceteze orice tranzacții cu NIS pentru a evita riscul de a fi considerate entități care colaborează cu o companie sancționată.
Pe de altă parte, ieșirea completă a acționarilor ruși din companie este improbabilă, pentru că NIS are o mare importanță geopolitică, deși reprezintă o mică parte din veniturile Gazprom.
NIS a anunțat pierderi de aproape 30 de milioane de euro în prima jumătate a anului 2025, parțial din cauza sancțiunilor. Compania a încercat să obțină excluderea de pe lista companiilor sancționate de SUA, însă procesul este unul complex și de lungă durată.
Președintele Vučić a exclus posibilitatea naționalizării NIS și a declarat că Serbia „nu va participa la confiscarea proprietății rusești”.
În ciuda presiunilor europene, Serbia a menținut relații strânse cu Moscova și a refuzat să impună sancțiuni Rusiei, chiar dacă își dorește aderarea la Uniunea Europeană.
Dependența energetică a Serbiei de Rusia rămâne însă semnificativă, mai ales în ceea ce privește gazul natural.
Articol redactat cu informații oferite de Serviciul Balcanic al RFE/RL, AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
