Prin mecanismul SAFE, aprobat în mai 2025 de Consiliul UE, țările membre, precum și celelalte state din Spațiul Economic European și Ucraina, pot investi în producția și achiziția, în comun cu alte state, de echipamente militare performante, dar și în proiecte de mobilitate militară și logistică.
Bugetul programului este de 150 de miliarde de euro și a fost solicitat în întregime de țările membre, a anunțat marți, 9 septembrie, comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, la Bruxelles.
Comisarul UE a transmis că alocările au fost făcute în funcție de interesul manifestat și de sumele solicitate de statele eligibile.
„Țările care au manifestat cel mai mare interes și au primit alocările corespunzătoare sunt: Polonia - 43,7 miliarde (de euro), România - 16,7 miliarde, Franța și Ungaria - 16,2 miliarde, Italia - 14,9 miliarde de euro”, a anunțat Andrius Kubilius, într-o conferință comună cu vicepreședinta Comisiei Europene, pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație, Henna Virkkunen.
Comisarul Andrius Kubillius a spus că sunt și state eligibile care nu au aplicat pentru instrumentul financiar - unul de împrumut pe termen lung - întrucât stabilitatea fiscală internă le-a permis să acceseze programe de împrumuturi direct de pe piața comercială, în condiții avantajoase.
Bucăți din două autostrăzi, incluse pentru finanțare
Guvernul român a precizat marți într-un comunicat de presă că este vorba despre o sumă totală de 16,68 miliarde de euro.
Potrivit acestui, participarea României la programul SAFE are trei implicații majore:
- Componenta de apărare, care presupune o planificare pe următorii cinci ani a achizițiilor de tehnică militară, care vor fi făcute în parteneriat cu țările europene, pentru creșterea capacității de apărare.
„Vom putea dezvolta fabrici de tehnică militară și vom deveni parte a lanțurilor valorice ale industriei de apărare europene”, spune Executivul într-un comunicat trimis marți după amiază.
„Sunt bani care vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei prin achiziții comune europene, ci și către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi și căi ferate care să asigure mobilitatea rapidă a trupelor și echipamentelor atunci când securitatea noastră o cere. Sunt investiții de care vor putea beneficia fiecare român”, a declarat ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu. - Componenta bugetară. Achizițiile de tehnică militară din următorii cinci ani vor fi plătite din această alocare, un credit cu dobânzi mult mai avantajoase decât ar fi putut obține România pe cont propriu, cu perioadă de grație de zece ani și termen de rambursare de 40 de ani.
- Componenta de infrastructură. Este propusă spre finanțare o infrastructură mixtă civilă și militară, capetele autostrăzilor din nord-estul României: A7 și A8, Pașcani – Suceava - Siret, respectiv Pașcani – Iași - Ungheni.
Guvernul menționează că, după alocarea acestei sume, urmează negocierea tehnică pentru definitivarea listei proiectelor finanțate. Această negociere se va desfășura în septembrie și octombrie, după care va fi stabilită lista finală a proiectelor finanțate prin mecanismul SAFE.
Autoritățile române au transmis în repetate rânduri, prin vocea președintelui Nicușor Dan și a premierului Ilie Bolojan, respectiv a ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, că România va folosi instrumentul SAFE atât pentru investiții în producția și achiziția de echipamente militare (preponderent de pe piața europeană), cât și pentru proiecte de infrastructură cu rol militar și civil.
Pe 1 septembrie, la vizita în România a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Nicușor Dan a anunțat că prin SAFE „România a propus deja niște proiecte, printre care Baza Kogălniceanu, Portul Constanța”.
Președintele a spus că programul SAFE „o să fie și o oportunitate de dezvoltare a industriei românești de apărare, pentru că vor fi echipamente care vor fi produse în România, și, de asemenea, o oportunitate pentru a dezvolta o infrastructură care să deservească atât zona militară, cât și zona civilă”.
România a depus propunerile de finanțare încă de la final de iulie, când Guvernul a anunțat că 70% din fonduri sunt pentru achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică.
Europa Liberă a scris în detaliu, în iulie 2025 despre faptul că inclusiv achiziția de rachete Mistral se numără printre obiective, așa cum este menționat de altfel și în programul de guvernare al actualei Coaliții.
Oficialii români au vorbit și despre susținerea facilității de producție, în sistem joint-venture, a unei fabrici de muniție în colaborare cu compania Rheinmetall, la Mediaș.
Pe partea de infrastructură, premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că autostrăzile Pașcani - Suceava - vama Siret (la granița cu Ucraina), parte a A7, respectiv Pașcani - Iași - Ungheni (granița cu Republica Moldova) ar urma să fie finannțate prin SAFE.
Instrumentul oferă statelor împrumuturi pe termen lung, în condiții financiare avantajoase: banii încep să fie returnați abia după zece ani de la accesarea fondurilor. Fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
