Au trecut zece ani de la tragedia din clubul Colectiv, cel mai grav incendiu produs în România după 1989, soldat cu moartea a 65 de tineri. De atunci, autoritățile au promis reforme, legi mai stricte, spitale moderne pentru marii arși și o mai bună siguranță la incendiu. Realitatea anului 2025 arată însă că promisiunile au rămas, în mare parte, vorbe goale, notează Știrile ProTV.
Tragedia de la Colectiv a dus la căderea Guvernului Ponta, în 2015, sub presiunea protestelor masive care au adus în stradă zeci de mii de oameni care strigau „Corupția ucide”.
La scurt timp, același partid care guverna la momentul tragediei a revenit la putere, iar în 2025, fostul premier de atunci a candidat din nou la alegerile prezidențiale, obținând peste 1,2 milioane de voturi. Schimbarea clasei politice, cerută de societate după incendiul de la Colectiv nu s-a produs.
Dosarul „Colectiv” a traversat ani de anchete, amânări și sentințe întoarse în instanțe. Zece ani mai târziu, mulți dintre cei implicați în deciziile care au permis tragedia ocupă în continuare funcții importante. Pentru familiile victim
Spitalele pentru mari arși – un deceniu de promisiuni
Din 2015 și până azi, 13 miniștri ai Sănătății și tot atâția premieri au promis construirea unor centre pentru tratarea marilor arși. Fiecare a venit cu termene și planuri, dar construcțiile efective au început abia în 2023.
În octombrie 2025, Ministerul Sănătății a anunțat că la Timișoara, centrul este realizat în proporție de 85%, la Târgu Mureș, lucrările au ajuns la 70%, în timp ce la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, abia la 45%.
În ciuda acestor investiții, România nu are încă niciun centru complet funcțional pentru mari arși. Pacienții cu arsuri grave sunt trimiși în continuare la tratament în străinătate, cum s-a întâmplat recent cu Lavinia Vlad, o tânără care a suferit arsuri pe 70% din corp și a fost transferată în Belgia după ce s-a infectat în spitalul bucureștean unde fusese internată.
Securitatea la incendiu – un „moft” național
La un deceniu de la Colectiv, România continuă să tolereze clădiri care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu – inclusiv școli, primării și ministere. În unele cazuri, legea permite activitatea acestor instituții dacă afișează un simplu panou prin care anunță că nu sunt în siguranță.
Exemplele recente arată cât de puțin s-a învățat din trecut:
- Revelionul din 2023, organizat de Primăria Sectorului 3, s-a desfășurat într-o hală fără aviz ISU.
- În 2025, un incendiu de proporții a izbucnit într-un depozit din București fără autorizație de incendiu, mobilizând peste 150 de pompieri.
- În Alba, controalele ISU au descoperit 45 de clădiri – inclusiv școli și unități medicale – care funcționează ilegal.
Citește mai mult pe Știrile ProTV.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
