Ministerul Sănătății a trimis Inspecția Sanitară la spital.
Centrul de Arși de la Spitalul Floreasca este cel mai important din țară. Aici sunt tratați, în prezent, „marii arși” din România, oameni care se zbat între viață și moarte.
Europa Liberă a intrat în posesia unor fotografii care arată cum, la câțiva metri de salonul în care era tratată pacienta cu plăgi pe 70% din suprafața corpului, mișunau gândaci. Inclusiv pe injectomatul de la patul unei paciente care tocmai donase piele.
În noaptea de 31 mai spre 1 iunie, centrala pe lemne din casa Laviniei Vlad – o femeie de 37 de ani din Postârnacu/jud. Dâmbovița a explodat.
Femeia a simțit focul și primul gând a fost să își salveze cei doi copii. A încercat să pornească furtunul de apă, dar acesta nu funcționa.
Disperată, a sunat la 112 – timp în care și-a salvat copiii. În casă era și soacra Laviniei, paralizată, pe care a încercat să o scoată din casă; vârstnica a fost salvată, în cele din urmă, de pompieri.
Lavinia Vlad a fost preluată și ea de salvatori – cu arsuri pe 70% din corp – și dusă la Spitalul Floreasca din București, la Centrul pentru Arși.
A fost internată acolo pe 1 iunie, la primele ore ale dimineții. Avea arsuri pe mâini, picioare, torace, abdomen, căi aeriene etc.
În primele șase zile a fost în comă. Medicii îi dădeau numai 10% șanse de supraviețuire, poveșteste pentru Europa Liberă, Alina Alexandru, sora mai mare a femeii.
Din acel moment, Alina a devenit tutorele surorii sale.
Sora pacientei a donat piele
După ce Lavinia s-a trezit din comă, medicii i-au operat mai întâi palmele.
Astăzi, la aproape două luni de la acel moment, Alina Alexandru povestește pentru Europa Liberă că atât ea, cât și unchiul ei, compatibili ADN cu pacienta, au donat bucăți de piele pentru a o salva pe Lavinia.
În România nu există bancă de țesuturi umane.
Cu suprafețe de piele donate de rude, medicii au acoperit zonele arse de pe gambele bolnavei. După primele zile, Lavinia a putut să se ridice în picioare. Familia a început să spere.
Bolnava primea însă un tratament cu antibiotice puternice.
„Medicii mi-au spus că bacteriile nu există, dar i se dau medicamentele preventiv. Dar sora mea se simțea din ce în ce mai rău. Pentru că starea ei a început să se deprecieze, am făcut o solicitare scrisă către spital pentru a-mi acorda detalii medicale despre starea ei. La început nu mi-au răspuns”, povestește Alina.
Femeia spune că a insistat.
A mers inclusiv la minister și a cerut să îi fie oferite datele medicale ale surorii sale.
„Atunci am descoperit că a fost infectată cu mai multe bacterii, printre care și piocianic(n.r. – denumirea corectă a bacteriei este Pseudomonas aeruginosa; piocianina este unul dintre compușii toxici produși și secretați de P. aeruginosa) ”, arată pentru Europa Liberă sora mai mare a Laviniei, care ne-a pus la dispoziție și documentul care demonstrează acest lucru.
La începutul lunii iulie, starea Laviniei a început să se agraveze.
„După o nouă intervenție, funcțiile ei vitale au început să cedeze, hemoglobina era foarte mică. Atunci ne-am mobilizat și am donat sânge. Nici după ce i s-a administrat sânge în fiecare zi, timp de o săptămână, nu i-a crescut hemoglobina”.
Pe 11 iulie, medicii au spus familiei că exista riscul ca picioarele surorii ei sunt parazitate din cauza infecției.
„Am cerut să îi fie amputate picioarele, să facă orice – numai să o salveze. Dar medicii mi-au spus că nu e atât de ușor și că nu ar salva-o – că organismul ei nu ar rezista”, mai spune Alina.
Câteva zile mai târziu – pe 16 iulie – medicii au încercat să opereze la picioare, însă din cauza stării grave, intervenția a fost oprită.
A fost momentul în care medicii au spus familiei că Lavinia „e o cauză pierdută”.
„M-am dus cu părinții să își ia la revedere. Am început să țip și să mă rog de oricine să o iau de acolo”, povestește Alina Alexandru.
Din a doua jumătate a lunii iulie, Alina a început să scrie înnebunită la spitale din străinătate pentru a-i primi sora.
Toate aceste spitale cereau documente în plus. Dar spitalul a refuzat să îi le dea, spune Alina.
„Medicii din Floreasca îmi spuneau că nu pot să cer un transfer pentru că starea ei e una foarte gravă și nu e transportabilă. De asemenea, au spus că eu nu pot cere formularul european S2 (prin care România decontează costurile medicale din străinătate, n.r.) pentru că Centrul de Arși este autorizat și aici se lucrează la cele mai înalte standarde. Ar fi putut fi transferată doar dacă nu se afla într-un centru de arși autorizat”, explică Alina situația.
Cum a reușit să plece în Belgia
Femeia nu s-a lăsat. A continuat să caute locul salvator din străinătate.
Grand Hôpital de Charleroi, de lângă Bruxelles, i-a răspuns că o poate primi pe sora ei.
Dar a adăugat că trebuie să depună o garanție de 100.000 de euro. Fiind tratată de un Centru de Arși acreditat de autoritățile române ca fiind la standardele Uniunii Europene, asigurarea europeană care însemna gratuitate nu mai poate fi folosită pentru pacienții de acolo – asta este ce a înțeles Alina Alexandru.
Totodată, spitalul belgian a cerut mai multe date despre pacientă, inclusiv mai multe fotografii cu arsurile.
Alina avea buletinele de analize ale surorii sale, de la Spitalul Floreasca, din 11 iulie și 14 iulie 2025. Acestea indicau arătau infecția cu piocianic.
După ce Grand Hôpital de Charleroi a acceptat transferul, Alina a apelat la navigatorul de pacienți Monica Althamer. Aceasta ajută bolnavi din România să fie tratați în străinătate.
Lavinia a fost transportată miercuri, 23 iulie 2025, în Belgia, cu un avion militar al Ministerului Afacerilor Interne din România, sub egida SMURD.
După ce a ajuns în Belgia, medicii de la Grand Hôpital de Charleroi i-au spus Alinei că mare parte a operațiilor trebuie refăcute.
„În afara mâinilor, toate celelalte operații vor necesita refacere pentru că pielea se desprinde, cade. Bacteriile care sunt prezente acolo în plăgi, sub pielea pe care au pus-o, fac ca această piele să se desprindă. Va trebui să fie operată din nou. Acum, zile întregi o vor curăța”, ne-a spus, a doua zi după transfer, Alina.
Alina a mai spus că, deocamdată, sora ei nu este operată la spitalul din Belgia – în umătoarea perioadă medicii care o îngrijesc îi curăță rănile. „La picioare, unde a fost operată în Floreasca, acum i-au pus atele”, ne-a spus Alina sâmbătă, pe 26 iulie 2025.
Medicul principal din Belgia al Laviniei Vlad este Dr. Serge Jennes, cel care a îngrijit mai mulți pacienți răniți în incendiul de la Colectiv.
Europa Liberă a încercat să îl contacteze pe medicul belgian. Deocamdată nu am primit un răspuns.
Gândaci în saloane, la câțiva metri de Centrul de Arși
Cât a stat internată în Spitalul de Urgență Floreasca pentru a dona piele – până la începutul lunii iulie – Alina a observat că există gândaci în camera de transfuzii și la baie.
Fotografiile de mai jos sunt făcute de Alina pe 26 iunie 2025.
Femeia susține că a fotografiat gândacii în saloane de la etajul III – acolo unde se află și Centrul de Arși.
Și nu doar în camera de transfuzii, ci și la baie:
La Centrul de Arși sunt saloanele în care sunt internați pacienți în stare foarte gravă și foarte vulnerabili la infecții precum Lavinia Vlad, cu arsuri de peste 70% din corp.
Dar de pe holul de la Centrul de Arși ajungi direct în saloanele pentru așa-numiții pacienți post critici – acolo unde a stat Alina după ce a donat piele pentru sora ei.
Alina Alexandru spune că, pe lângă durerile foarte mari de după donare, s-a mai confruntat cu o problemă gravă.
„Nu au avut calmante în weekend”, acuză ea, adăugând că a adus medicamente de acasă.
„După ce am adus medicamentele de acasă, mi-au zis că nu mi le pot administra, pentru că vin din afara spitalului. Până la urmă, mi le-au pus, dar după ce m-au lăsat să urlu șase ore de durere”, își amintește Alina.
Inspecția Sanitară, în control la Floreasca
Miercuri, 23 iulie, exact în ziua în care Lavinia a fost transferată la Grand Hôpital de Charleroi de lângă Bruxelles, Inspecția Sanitară – instituție de control a Ministerului Sănătății – a început o anchetă la Centrul pentru Arși de la Spitalul Floreasca.
Inspectorii au mers în control pentru prima dată atunci când Lavinia tocmai era pregătită să plece la aeroport.
Surse apropiate anchetei au spus pentru Europa Liberă că Inspecția Sanitară a fost trimisă printr-un ordin al ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, care fusese informat despre situația de la Floreasca.
Rogobete nu a răspuns, până la publicarea articolului, solicitării trimise de Europa Liberă pe acest subiect. Luni, pe 28 iulie, la ora 12:00, ministrul Sănătății a anunțat, într-o postare pe Facebook, că la Centrul pentru Arși de la Spitalul Floreasca sunt în curs controale și că a sesizat Colegiul Medicilor.
La rândul lui, Colegiul Medicilor din România a anunțat, tot luni -28 iulie 2025 - că s-a autosesizat în această situație pentru a verifica aspectele semnalate - și Colegiul Medicilor din București va face verificări.
Trei controale la Centrul pentru Arși de la Floreasca. Ministrul Sănătății a sesizat Colegiul Medicilor
Reacție de la Ministrul Sănătății după ce Europa Liberă a scris despre situația de la Centrul pentru Arși de la Floreasca. Alexandru Rogobete spune că, pe lângă Inspecția Sanitară, a trimis la Centrul pentru Arși de la Floreasca și Corpul de Control.
„Am dispus încă de săptămâna trecută un control amplu prin Inspecția Sanitară de Stat, care vizează aspectele semnalate privind igiena, infecțiile asociate asistenței medicale și respectarea protocoalelor de dezinsecție. În paralel, Corpul de Control al Ministerului Sănătății efectuează o anchetă administrativă privind contractele de curățenie, dezinsecție, deratizare, precum și situația stocurilor de analgezice”, spune Alexandru Rogobete.
Ministerul Sănătății susține că a citit cu mare atenție scrisoarea deschisă a pacientei Alina Alexandru, sora femeii care a fost internată timp de 53 de zile la Floreasca, și, ca urmare, a sesizat Colegiul Medicilor din România.
„Mărturia ei este cutremurătoare. Este inacceptabil, inadmisibil, ca în România anului 2025 un pacient să sufere de durere strigând după ajutor. Nu există scuză care să justifice lipsa empatiei și a unui tratament corespunzător al durerii. Am sesizat oficial Colegiul Medicilor din România și am cerut declanșarea unei anchete disciplinare privind aplicarea protocolului terapeutic de analgezie în acest caz”, a mai spus Alexandru Rogobete.
„Sunt hotărât să iau toate măsurile necesare. Nu accept nicio explicație fără argumente și nu tolerez abateri de la obligația fundamentală a oricărui cadru medical: grija față de pacient. Controlul este în desfășurare, iar la finalizarea acestuia vom face public raportul complet. Pacienții trebuie protejați, ascultați și tratați cu demnitate. Nu voi face niciun pas înapoi”, a conchis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Raportul privind situația de la Centrul de Arși va fi gata în aproximativ o săptămână după încheierea anchetei sanitare, au transmis sursele citate.
Europa Liberă a cerut joi, 24 iulie, un punct de vedere Spitalului de Urgență din București despre existența unor infecțiile nosocomiale la Centrul pentru Arși.
Purtătorul de cuvânt Bogdan Oprița ne-a spus că și spitalul, nu numai Inspecția Sanitară, face o anchetă internă. Scopul acestei anchete este „să afle adevărul despre pacientă”, a spus el.
Dr. Oprița ne-a indicat două adrese de email la care să trimitem întrebările pe acest subiect.
„O să vi se răspundă”, a promis el. Nu am primit, până la ora publicării acestui articol, niciun răspuns.
Autorizarea controversată a Centrului pentru Arși de la Floreasca
Spitalul Clinic Floreasca, care include și Centrul pentru Arși, are avizul Ministerului Sănătății din 28 iulie 2022, conform unui răspuns transmis de minister publicației G4Media, în 2023.
De la incendiul de la Colectiv din 2015, autoritățile române nu au construit niciun centru de arși nou. Trei sunt în prezent în construcție.
Reamintim că în tragedia de la Colectiv, 26 de tineri au murit arși de vii, iar o tânără în drum spre spital. Dar alți 37 de răniți au pierit în zilele următoare nu numai din cauza arsurilor grave, ci și din cauza condițiilor proaste din spitale și a întârzierii transferului în străinătate.
Bilanțul total a fost de 186 de răniți și 65 de morți. Unul dintre răniți, supraviețuitor a nenumărate operații, s-a sinucis în 2016.
Tragedia de la Colectiv a arătat limpede că România nu are condițiile necesare pentru a trata marii arși. De asemenea, că nu își poate apăra pacienții cu plăgi deschise de infecțiile nosocomiale, aducătoare de moarte.
Dar expresia de neuitat, folosită de autorități ca să refuze sau să amâne transferurile, a fost: „Avem de toate!”.
Acela a fost contextul în care s-a pus problema intrării în funcțiune a Centrului pentru Arși de la Spitalul Floreasca, gata de ceva vreme, dar încă nedat în folosință.
Un ordin din 2017, emis sub guvernul Cioloș, venit la putere exact în contextul scandalului politic uriaș declanșat de tragedia de la Colectiv, prevedea standarde europene foarte clare și înalte, obligatoriu de îndeplinit pentru ca o unitate medicală să fie acreditată ca centru de arși.
Centrul pentru Arși de la Floreasca a început să funcționeze, dar fără acreditarea necesară la nivel european.
În aprilie 2024, Ministerul Sănătății modifică articole din ordinul 476/2017, îl republică Monitorul Oficial, iar schimbările intră în vigoare.
Cea care a observat modificările a fost doctorița Elena Copaciu, medic primar Anestezie-Terapie Intensivă, cea care a lucrat la ordinul inițial din 2017.
Elena Copaciu a atras public atenția că ordinul ministerului condus la acel moment de Alexandru Rafila a adaptat de fapt legislația „la situația din teren”, după cum declara pentru Hotnews, în loc ca „situația din teren” să fie adusă la nivelul standardelor europene.
„Medicii vor putea să interneze mari arși în structuri neconforme nevoilor marelui ars, fără să se mai teamă de consecințe medico-legale”, explica, anul trecut, medicul Elena Copaciu.
Schimbarea ordinului privind tratarea marilor arși a venit după incendiul stației neconfirme de gaz metan de la Crevedia, din august 2023, când două persoane au murit și alte 56 au fost rănite.
Atunci opt pompieri răniți au fost trimiși de urgență în străinătate, pentru că România nu avea condiții să trateze marii arși. Unii dintre pompieri aveau arsuri pe 80% din suprafața corpului, adică se aflau într-o situație similară cu cea a pacientei Lavinia Vlad.
După tragedia de la Crevedia, ministrul Alexandru Rafila a schimbat însă ordinul 476/ 2017 și standardele cuprinse în el.
Articolul 3 al ordinului modificat arată că o secție de spital poate deveni Centru pentru Arși după ce o comisie de specialitate din Ministerul Sănătății evaluează situația.
Potrivit ordinului modificat, „centrul de arși se organizează la nivel de secție sau la nivel de compartiment în cadrul secției de chirugie plastică, estetică și microchirugie reconstructivă în cadrul unor spitalecare au resursele umane și materiale pentru tratamentul bolnavilor cu arsuri grave”.
De asemenea, conform ordinului modificat, un centru pentru arși are între cinci și șapte paturi de terapie intensivă pentru bolnavi critici, în rezerve individuale; cinci-șapte paturi pentru pacienții care au trecut de faza critică. Regulile prevăd și existența altor cinci paturi de chirurgie plastică și reconstructivă.
Într-un răspuns oferit G4Media în 2023, Direcția de Sănătate Publică București arată că Centrul de Arși de la Floreasca îndeplinește aceste condiții.
„Are șase paturi ATI, șase paturi de terapie intermediară și șase paturi de microchirurgie reconstructivă pentru arși”.
Prin urmare, mai menționează documentul „Centrul pentru Arși din Spitalul Clinic de Urgență București îndeplinește condițiile prevăzute în ordinul MS 476/2017.”
Actualizare luni, ora 14:30. Ministrul Alexandru Rogobete a declarat luni, pe 28 iulie 202, la Digi24, că va face o comisie de specialiști care să analizeze ordinul 476/2017 - în care sunt prevăzute standardele pentru organizarea și funcționarea centrelor de arși din România.
Acest ordin a fost modificat fără dezbatere publică în aprilie 2024.
Ordinul fusese dat în 2017, imediat după incendiul de la Colectiv, când pacienții arși au fost ținuți în spitalele din București pentru că medicii și autoritățile au zis că sunt condiții pentru tratarea lor.
Mai multe asociații ale pacienților au protestat atunci când ministrul Rafila anunțase, în 2023, că vrea să schimbe standardele pentru paturile de mari arși. Ele acuzau că noile standarde nu respectau ghidul de bune practici al organizației internaționale – European Burn Association.
Mihai Grecea, supraviețuitor de la Colectiv, cunoaște bine situația paturilor pentru mari arși din România. El susține că, în prezent, din cauza schimbării ordinului, 99% din marii arși sunt tintuiți practic în condițiile din România.
Având o unitate de mari arși – cea de la Floreasca – declarată conformă, pacienții nu se mai pot folosi de formularul european S2 care permite transferul și tratamentul lor gratis în Occident, dar la capătul lanțului financiar, pe banii statului român.
Așa că Mihai Grecea și mulți alții au ajutat familia Laviniei Vlad să obțină donații pentru ca pacienta să ajungă la marele spital de lângă Bruxelles.
„Ministerul Sănătății nu mai comunică cu nimeni de foarte mult timp pe subiectul ăsta. În afară de această pacientă pe care noi am putut să o ajutăm și o ajutăm în continuare, sunt și alți pacienți care nu au pe nimeni să strângă bani pentru ei”, spune Mihai Grecea.
„În România nu avem bancă de piele. Ea trebuie să existe în incinta unui centru de arși”, spune Mihai Grecea.
Monica Althamer de la Fundația Metropolis, de meserie „navigator de pacienți” spune pentru Europa Liberă că, împreună cu alte persoane, a inițiat o campanie de strângere de fonduri pentru Lavinia.
Tratarea unui mare ars poate costa între 200.000-300.000 de euro, explică ea.
Campanie umanitară pentru Lavinia
Familia Laviniei și supraviețuitorii de la Colectiv strâng în continuare bani pentru tratamentul Laviniei Vlad în Belgia, la Grand Hôpital de Charleroi de lângă Bruxelles.
Într-o primă fază, familia a strâns 100.000 de euro din donații și împrumuturi. Dar costurile operațiilor și tratamentelor necesare depășesc 300.000 de euro.
Lavinia are arsuri pe 70% din suprafața corpului.
Cum formularul european S2 nu a fost activat și statul român nu finanțează șansa Laviniei la viață, familia a deschis mai multe conturi pentru cei care vor să ajute, companii și persoane fizice deopotrivă.
În 2025, întregul Spital de Urgență Floreasca a fost clasificat drept spital de categoria a IV-a. Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, instituţia care se ocupă cu acreditarea unităţilor sanitare din România, a evaluat în martie 15 spitale publice şi private, printre care și Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca). Ac edere redusă și obligația de a aplica în termen de doi ani un plan de conformare. Spitalul Floreasca a obținut un punctajul total de 96,4% - doar 1,17% dintre indicatori au fost punctaţi sub nivelul limită.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
