Tragedia de la Colectiv, din 30 octombrie 2015, a pus la grea încercare politica românească.
Tsunamiul social care a urmat dezastrului părea să scoată definitiv din scena publică nume care păreau de neclintit până atunci.
Tsunamiul politic produs de tragedie a schimbat multe destine. Unii responsabili și-au văzut funcțiile amenințate, alții le-au pierdut, iar unii au reușit să reziste.
Raed Arafat – arhitectul sistemului de urgență. Supraviețuitorul politic al Colectiv
Raed Arafat este una dintre cele mai cunoscute și controversate figuri din peisajul politic și medical românesc.
Era și rămâne una dintre cele mai vizibile figuri în contextul tragediei Colectiv.
La momentul tragediei, în toamna lui 2015, era secretar de stat în Ministerul de Interne și coordona Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).
Criticat inițial pentru modul în care a fost gestionată intervenția, Arafat a reușit să rămână în fruntea serviciilor din medicina de urgență românească, în ciuda criticilor continue pe parcursul ultimilor zece ani.
Născut în 1964 în Damasc, capitala Siriei, și crescut în Nablus, a emigrat în România în 1981 pentru a-și continua studiile medicale.
A dezvoltat o pasiune pentru medicina de urgență și anestezie-terapie intensivă. În 1990 a pus bazele SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare) la Târgu Mureș. Serviciul a crescut în amploare și a devenit pilon esențial al medicinei de urgență naționale.
Pe plan politic, Arafat a fost numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătății în 2007. În 2012 a traversat un moment dificil, când a demisionat ca urmare a unor dispute privind reforma sănătății, însă a fost repus în funcție după proteste ample.
Legat de tragedia de la Colectiv, lui Arafat i s-au reproșat:
- Întârzieri în coordonarea și distribuția resurselor de intervenție
Mulți dintre analiștii care au analizat intervenția imediat după producerea evenimentelor au acuzat că acțiunea SMURD și a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a fost greoaie, cu întârziere la gestionarea crizei și în mobilizarea ambulanțelor și echipelor medicale. - Lipsa unei coordonări eficiente între instituții
Arafat a fost criticat pentru incapacitatea de a gestiona în mod unitar și coerent autoritățile implicate în intervenție, fapt care a condus la haos și la pierderea unor vieți care ar fi putut fi salvate dacă intervenția era coordonată mai bine. Rudele celor decedați au acuzat DSU că nu a permis plecarea lor din țară la timp pentru a putea fi salvați. - Comunicarea neclară și tardivă cu publicul și presa
Modul în care au fost comunicate informațiile către opinia publică a fost considerat inadecvat de către protestatarii care au cerut demisia lui în mod repetat în zilele care au urmat tragediei, iar întârzierea în informarea corectă a alimentat confuzia și nemulțumirea. - Supraîncărcarea sistemului și incapacitatea de a răspunde prompt
Criticile au vizat și faptul că sistemul de urgență nu era pregătit pentru dimensiunea tragediei, iar Arafat, ca lider al DSU, a fost tras la răspundere ca reprezentant al sistemului.
După cei zece ani de la tragedia de la Colectiv, Raed Arafat este în continuare secretar de stat în Ministerul de Interne. Din 2016, la cârma ministerului s-au perindat nu mai puțin de opt miniștri, plini sau interimari. Raed Arafat a rămas însă pe poziții.
Gabriel Oprea, ministrul care a rezistat scandalului Colectiv, demis de moartea polițistului Gigină
Gabriel Oprea era viceprim-ministru și conducea și Ministerul Internelor în octombrie 2015.
Cu alte cuvinte, era șeful direct al lui Raed Arafat.
Responsabil cu coordonarea inițială a intervenției, el a fost criticat aspru pentru lipsa de organizare și dificultățile administrative în gestionarea tragediei.
La momentul Colectiv, Oprea avea deja un bagaj greu de dus. Pe 20 octombrie, cu câteva zile înainte de incendiu, un polițist din escorta lui murise într-un accidemt de circulație. Gigină îl păzea pe Oprea când acesta se întorcea cu girofar de la o problemă personală.
Un an mai târziu, la presiunea străzii, Gabriel Oprea demisiona și din Parlament și astfel putea fi cercetat. Nemulțumirea legată de cercetarea sa apărea după ce colegii din Legislativ respinseseră cererea procurorilor prin care puteau să-l cerceteze pe Oprea.
Procesul a durat aproape opt ani și a fost marcat de numeroase termene, contestări și amânări.
La începutul anului 2023, Tribunalul București l-a achitat pe Gabriel Oprea, decizie care a fost atacată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) și familia polițistului. Curtea de Apel București a menținut însă decizia de achitare definitivă în iulie 2023, motivând că fapta de ucidere din culpă pentru care fusese acuzat Oprea „nu există”.
Gabriel Oprea a susținut constant că este nevinovat și că dosarul a fost unul politic, considerând moartea polițistului o tragedie, dar nu din vina sa.
În prezent, Gabriel Oprea cochetează în continuare cu politica.
A fost reales, în 2023, președinte al Uniunii Naționale pentru Progresul României și participă la evenimente din domeniul militar.
Nicolae Bănicioiu - ieșit din vizorul public și achitat
„Nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noștri pot gestiona situația. Din Franța și Germania, din foarte multe părți, am primit astfel de solicitări. Momentan, noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații.”
Această declarație a fost făcută imediat după tragedia din club de către ministrul Sănătății din 2015, Nicolae Bănicioiu, și a dus la căderea Guvernului Ponta.
După mai multe zile în care victimele incendiului fuseseră tratate defectuos în spitalele din București, unii pacienți cu arsuri foarte grave au murit. Lipsa sălilor antiseptice a costat viețile unor oameni infectați cu bacterii nosocomiale. Guvernul și-a schimbat optica mai apoi, dar prea târziu.
Pe 4 noiembrie 2015, Bănicioiu a plecat de la Palatul Victoria cu întreg guvernul, iar în 2017 l-a urmat pe fostul premier Victor Ponta la partidul PRO România.
Bănicioiu a fost trimis în judecată în 2021 pentru corupție de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, fiind acuzat de luare de mită în legătură cu finanțarea unor spitale din București. Patru ani mai târziu, fostul deținător al portofoliului Sănătății este achitat definitiv.
Victor Ponta – demisia politică și replierea
Victor Ponta, prim-ministrul României la vremea tragediei și aflat în funcție din mai 2012, a fost unul dintre cei mai afectați de valul public de furie.
După doar câteva zile de proteste masive, a demisionat pe 4 noiembrie 2015, cedând presiunii cetățenilor revoltați. Această demisie a marcat începutul declinului său politic rapid, fiind asociat pentru mult timp cu incapacitatea guvernului de a proteja cetățenii.
După încheierea mandatului de prim-ministru în 2015 și după pierderea alegerilor prezidențiale din 2014, Ponta a continuat să activeze în politică.
În 2017, a părăsit Partidul Social Democrat (PSD) și a înființat partidul PRO România, cu care a intrat în Parlament. PRO România a avut o prezență modestă în viața politică și nu a reușit să se impună ca o forță majoră până la alegerile următoare, în 2020.
După o perioadă de retragere temporară din funcții publice și activități de consultanță economică, Ponta s-a întors în politică în 2023-2024, reintrând în PSD, unde a câștigat un mandat de deputat în județul Dâmbovița.
În aprilie 2025, Ponta a fost exclus din PSD după ce, cu o lună înainte, a anunțat că va candida independent la alegerile prezidențiale din 2025.
În martie 2025 și-a anunțat candidatura independentă pentru funcția de președinte al României, promovând un discurs naționalist și sloganul „România pe primul loc”.
În campanie, a încercat să capteze un electorat conservator și suveranist. El s-a clasat pe poziția a patra la alegerile prezidențiale, cu 13,04%, adică peste 1,2 milioane de voturi.
În paralel, a avut și o activitate de consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu pe domeniul relațiilor economice internaționale în 2023.
Piedone - primarul arestat, achitat și din nou candidat
Cristian Popescu Piedone a fost considerat de către opinia publică unul dintre principalii vinovați de tragedia de la Colectiv.
Piedone era primar al Sectorului 4 al Capitalei, în care funcționa clubul Colectiv, și avea atribuții în domeniul autorizării și controlului unor astfel de locuri.
După incendiu, autoritățile au acuzat lipsa controalelor eficiente și respectarea insuficientă a normelor de siguranță din partea administrației locale conduse de Piedone.
El a fost acuzat de abuz în serviciu pentru modul în care s-au acordat și supravegheat autorizațiile de funcționare, fiind suspectat că nu a asigurat respectarea condițiilor minime de siguranță în cluburile din sectorul 4.
În 2022, Piedone a fost condamnat inițial la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu în acest dosar, însă, în urma unor recursuri, în 2023 a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție, ștergându-i-se astfel responsabilitatea penală formală.
A executat un an și o lună de închisoare, motiv pentru care a primit despăgubiri de 160.000 de euro. În 2023, la câteva zile după ce a ieșit din închisoare, Piedone și-a reluat mandatul de primar al sectorului 5, pe care l-a câștigat la alegerile din 2020, fiind susținut de Partidul Puterii Umaniste - Social Liberal (PPU-SL).
În 2024, a candidat și la alegerile pentru Primăria Generală a Bucureștiului, din partea Partidului Umanist Social Liberal, cu un discurs populist. S-a clasat pe poziția a treia, cu 15,14% din opțiunile de vot.
Fiul său, Vlad Popescu Piedone, a fost ales primar al sectorului 5 în același an.
Responsabilii de natură penală
Patronii clubului, pirotehniștii și inspectorii ISU au fost cei condamnați penal pentru tragedia de la Clubul Colectiv.
Dosarele prin care aceștia au fost condamnați definitiv au fost finalizate la mai bine de șapte ani de la trimiterea în judecată, în mai 2022.
Fie că au fost acuzați de ucidere din culpă, fie că au fost acuzați de neglijență în legătură cu executarea atribuțiilor de serviciu, cu toții au primit pedepse cu închisoarea:
- Alin George Anastasescu, fondator și acționar majoritar al Colectiv Club SRL, a fost condamnat la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă și nerespectarea măsurilor de securitate.
- Costin Mincu, patron Colectiv, a primit o condamnare inițială de 8 ani, apoi redusă la 6 ani și jumătate de închisoare, în urma unei contestații în anulare, în 2023.
- Paul Gancea, patron Colectiv, a fost condamnat la 6 ani și 4 luni de închisoare cu executare.
- Alți responsabili incluși în condamnări au fost pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise (6 ani și 10 luni închisoare), precum și pompierii ISU Antonina Radu, care a fugit în Republica Moldova și pe care statul român se chinuie să o extrădeze, și George Matei (8 ani și 8 luni fiecare).
10 ani. Probleme care rămân
Tragedia de la Colectiv nu ar fi fost posibilă fără o succesiune de evenimente nefericite într-un spațiu mic. Rechizitoriul privind tragedia de la Colectiv arată succesiunea evenimentelor care, puse cap la cap, au creat condițiile pentru cea mai mare tragedie românească din ultimii 36 de ani:
- Eliberarea autorizației fără respectarea normelor de securitate la incendiu
Primăria Sector 4, sub conducerea lui Piedone, a permis funcționarea clubului fără verificarea respectării normelor PSI esențiale, inclusiv lipsa ieșirilor de evacuare suficiente. - Utilizarea spumei poliuretanice inflamabile
Materialele din club (buretele antifonant) nu erau conforme, creând condițiile propice pentru răspândirea rapidă a focului și degajării de gaze toxice. - Lipsa echipamentelor funcționale pentru stingerea incendiului
Extinctoarele existente erau expirate sau nefuncționale, ceea ce a făcut imposibilă controlarea incendiului în faza incipientă. Înainte de propagarea flăcărilor, artistul Andrei Găluț a cerut un extinctor care nu a funcționat. - Incompetența și lipsa de coordonare la intervenția de urgență
Autoritățile, inclusiv Ministerul de Interne și DSU coordonat de Arafat, au fost depășite de situație, iar victimele au fost lăsate să agonizeze pe caldarâm fără intervenția promptă a ambulanțelor și salvatorilor. Societatea civilă a cerut constant demiterea șefului DSU pe această problemă. - Blocarea ieșirilor de urgență și lipsa de instruire a personalului
O singură cale de acces sigură era deschisă, iar ieșirea era formată dintr-un container cu o ușă sudată, creând un blocaj mortal. Martorii au spus în instanță că au încercat fără succes să spargă una din ușile baricadate. - Managementul defectuos al transportului victimelor către spitale
Mulți răniți au fost duși cu mașini particulare sau au ajuns târziu la unitățile medicale, întârziind tratamentul salvator. Există martori care povestesc, inclusiv pentru Europa Liberă, despre modul în care au ajuns la spital. - Deficiențe în sistemul medical și lipsa unor centre specializate pentru arsuri grave
Lipsa unor centre de mari arsuri performante și condițiile din unele spitale au contribuit la mortalitatea ridicată post-incendiu. România era în plin proces de amenajare a unui spațiu destinat marilor arși care nu e total funcțional nici la 10 ani de la tragedie.
La zece ani de la incendiul din Colectiv, multe dintre probleme sunt încă parte a vieții de zi cu zi a României.
În continuare, pacienții au nevoie de transport în străinătate pentru a primi dreptul la viață.
În continuare, firmele funcționează fără autorizații la incendiu sau cu materiale expirate.
În continuare, regulile sunt date pentru a fi încălcate sau revocate, cum s-a întâmplat cu legea care interzicea funcționarea spațiilor comerciale la parterul unor magazine, prevedere care a avut o viață efemeră.
În 2025, la zece ani de la tragedia din clubul Colectiv, România pare mai nepregătită ca oricând în cazul unei noi situații asemănătoare.
30 octombrie 2015 - Cronologia tragediei din Colectiv
Ora 22:00 – Începe concertul trupei Goodbye to Gravity în clubul Colectiv din sectorul 4 al Capitalei. 400 de oameni participă la eveniment.
22:03-22:05 – Sunt lansate artificii interioare în timpul concertului, iar spuma poliuretanică de pe tavan ia foc.
22:05-22:06 – Flăcările se extind rapid în club, iar focul izbucnește pe unul dintre stâlpi, propagându-se la tavan.
22:06-22:07 – Solistul trupei strigă „Hai afară!”, iar oamenii încep să se îndrepte către ieșiri.
22:07-22:08 – Flăcările ajung la tavan și încep să se răspândească rapid, iar șocul și panica cresc.
22:08-22:10 – La intrare, unicul punct de evacuare funcțional, care era printr-un container cu o ușă blocată, se crează busculadă; oamenii cad și se formează un blocaj periculos.
22:10-22:15 – Oamenii încearcă să se evacueze, dar se împiedică și cad, iar focul crește în intensitate.
22:15-22:20 – Flăcările ajung până la marginea ieșirii, iar aerul este plin de fum toxic. Mulți dintre cei care încercau să iasă din club sunt prinși sau căzuți în blocaj.
22:20-22:30 – Încep să sosească primele echipaje de pompieri și ambulanțe, dar intervenția inițială este haotică, iar unele resurse lipsesc sau sunt nefuncționale.
22:30-22:45 – Victimele încep să fie scoase din club; unii răniți primesc îngrijiri, în timp ce numărul victimelor crește.
31 octombrie - începutul lui noiembrie 2015
Mobilizare națională de doliu și proteste de stradă în București și alte orașe față de lipsa de responsabilitate a autorităților. Apar solicitări publice care cer demisia primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, și pentru responsabilizarea Guvernului.
Proteste la Piața Victoriei cu mii de participanți, scandări pentru demisii și schimbări reale. Guvernul Ponta își prezintă demisia.
Noiembrie 2015
O serie de victime mor în spitale din cauza arsurilor și complicațiilor.
Piața Victoriei devine scena unor proteste civice intense în care sunt solicitate reforme serioase în sistemul administrației publice și în gestionarea situațiilor de urgență.
Președintele Klaus Iohannis inițiază consultări cu reprezentanți civici și anunță o serie de măsuri pentru îmbunătățirea siguranței.
Patronii Clubului Colectiv sunt arestați preventiv pe 3 noiembrie, ulterior eliberați.
Numărul morților se ridică la 62.
Decembrie 2015
Mor alți doi răniți de la Colectiv.
2016
După patru luni de luptă, moare a 64 victimă a incendiului din Colectiv la spitalul Floreasca din Capitală. Tânărul de 24 de ani era student la ASE. Cea de-a 65 victimă, neînregistrată oficial a fost iubitul uneia dintre victimele Colectiv care și-a luat viața după un an și nouă luni de la tragedie.
Tot în 2016, procurorii trimit primul dosar în instanță. Condamnările apar abia după opt ani.
Sursa - Raport Insemex(Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Securitatea Minieră și Protecție Antixeplozivă)
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
