România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune.
Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032. Scopul: protejarea mediului, deoarece acest tip de producție este foarte poluant.
Este vorba de centrale pe cărbune cu o putere totală instalată de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român, prin Ministerul Energiei.
Până acum, România a închis instalații de aproximativ 2.000 de MW, iar până la final de 2025 ar fi trebuit să scoată din funcțiune alți peste 1.400 de MW.
Mai exact, de la CEO Oltenia și la grupuri energetice de la Craiova și Govora. Lor li se adaugă alți 330 MW puși deja în conservare, începând cu 2023, la Turceni.
Centralele care ar fi trebuit închise până la final de 2025 ar fi trebuit înlocuite cu unele de producție pe bază de gaz sau de parcuri fotovoltaice, însă licitațiile lansate de CE Oltenia – la Turceni (Gorj) și Ișalnița (Dolj), respectiv de Electrocentrale Craiova, la Craiova – nu au atras interes din partea investitorilor.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că a negociat cu Comisia Europeană amânarea termenului fixat prin PNRR pentru închiderea a centralelor pe cărbune, pentru a nu afecta sistemul energetic național.
Mai exact – spune ministrul – dacă România ar respecta angajamentul din PNRR, ar putea rămâne în sezonul rece, adică fix când are nevoie mai mare de energie, fără o producție de 1.700 de MW.
„Pe anumite intervale orare, asta ar înseamnă aproximativ 20% din necesarul de energie al României”, spune ministru Ivan.
El a declarat vineri că a propus Comisiei Europene ca, din cele cinci grupuri care ar fi trebuit închise – fiecare cu o putere de 330 de megawați, să rămână deschise, permanent, trei. Alte două să fie puse în rezervă tehnică, pentru a putea fi deschise în cazul în care apar defecțiuni la cele active.
Atât cele trei grupuri energetice care ar urma să fie menținute în funcțiune, cât și cele de rezervă sunt operate de CE Oltenia, conform informațiilor noastre.
Un răspuns al Comisiei Europene este așteptat până la finalul săptămânii, potrivit ministrului, care este optimist că va primi acceptul de la Bruxelles. În caz contrar, dacă România nu își respectă angajamentele asumate prin PNRR, Comisia Europeană poate sista o parte din fonduri.
„Pentru prima dată în ultimii patru ani de zile, cei din Comisia Europeană au fost flexibili şi au spus în regulă, suntem dispuşi să negociem şi să discutăm pe date foarte clare”, a spus ministrul Ivan.
Energia electrică pe bază de cărbune are o pondere de circa 10-15% din totalul producției din România. Ea este esențială în special iarna, când producția din surse verzi, eolian și solar, se reduce drastic.
Un studiu realizat de Transelectrica – compania responsabilă de rețeaua electrică din țară – arată că România riscă, în lunile de iarnă, chiar un blackout, dacă își închide toate centralele pe cărbune.
Fostul coordonator al PNRR: Țintele privind închiderea centralelor pe cărbune erau asumate de dinainte
În declarațiile de până acum, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că România și-a asumat prin PNRR „cele mai agresive ținte de decarbonizare din toată Uniunea Europeană”.
Negocierile României cu Comisia Europeană pentru PNRR au fost purtate în perioada 2020-2021 de fostul ministru al Fondurilor UE, Cristian Ghinea (din partea USR).
El spune pentru Europa Liberă că, la acea vreme, subiectul nu a stârnit nicio dezbatere – nici în țară, nici la Bruxelles – și că fusese asumat, anterior, de Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă.
Au fost două motive pentru care România s-a angajat să reducă producția pe bază de cărbune (lignit și huilă) spune Ghinea.
„În primul rând, este scumpă. Să nu uităm: Compania Națională a Huilei a fost salvată cu aproximativ un miliard de euro, deci e vorba și despre cât suntem dispuși să plătim din buzunarul nostru.”
El face trimitere la intervențiile statului privind reorganizarea Companiei Naționale a Huilei, intrată între timp în faliment, cu datorii care au ajuns la circa un miliard de euro, după cum a scris pe larg Libertatea.
„În al doilea rând, e vorba de decarbonizare, care era foarte la modă atunci – însă care, acum, pare că nu mai este. PNRR a avut zero impact pe subiectul acesta, pentru că angajamentele erau luate dinainte, chiar de Guvernul Dăncilă.”
El ne-a transmis o listă a angajamentelor asumate de mai multe guverne, începând cu Cabinetul Boc, privind închiderea unor mine de cărbune și asumarea obiectivelor de reducere a producerii de energie din surse cu emisii ridicate, precum cărbunele.
De precizat, pe de altă parte, că țintele din PNRR, care prevedeau închiderea până la final de 2025 a peste 1.400 MW, pe lângă cei peste 2.300 scoși din operare deja, au fost confirmate și de documente ulterioare ale autorităților române:
- Ordonanța 108 din 2022, privind decarbonizarea sectorului energetic;
- Strategia energetică a României 2025-2035, adoptată de Guvern în noiembrie 2024;
- Planul național integrat în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, actualizat în octombrie 2024.
În paralel cu închiderea capacităților de producție pe bază de cărbune până în 2032, OUG 108 prevede aceeași dată și pentru închiderea, respectiv punerea în siguranță și ecologizarea minelor – de unde se extrage cărbunele folosit la producerea energiei electrice.
De asemenea, prevede și stabilirea de către guvern a unor măsuri de reconversie profesională a angajaților din domeniu, care ar rămâne fără locuri de muncă.
Ministrul Energiei a menționat că închiderea minelor va duce și la probleme sociale, atât în Oltenia, cât și în Valea Jiului.
Bogdan Ivan (PSD) a mai vorbit recent și de „miliardele de euro” pe care România le-ar fi primit pentru înlocuirea centralelor pe cărbune cu cele pe gaz și care au rămas pe hârtie.
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja (PNL), spune însă că proiectele respective sunt încă pe hârtie, dar fondurile UE disponibile și atrase special în acest sens nu sunt de ordinul miliardelor de euro.
Circa 253 de milioane de euro sunt disponibili, din Fondul de Modernizare, pentru centrala de la Ișalnița, circa 200 milioane de euro pentru cea de la Turceni și peste 160 de milioane de euro (prin PNRR) pentru cea de la Craiova.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a aprobat în 2022 un ajutor de stat pentru restructurarea CE Oltenia, în valoare de aproape patru miliarde de euro, din care aproape 900 de milioane de euro sub formă de grant, iar restul fonduri alocate de Guvern, respectiv fonduri proprii ale companiei.
Planul prevedea deschiderea a două centrale pe gaz (peste 1.300 de MW) și opt parcuri fotovoltaice ce însumează 690 MW. Toate au întârzieri, în special proiectele noilor centrale pe gaz.
Viitoare centralele pe gaz bat pasul pe loc
Trei mari proiecte ale unor companii de stat ar fi trebuit să permită înlocuirea centralelor pe cărbune: cele ale CE Oltenia de la Ișalnița și Turceni (unde funcționează grupuri energetice pe cărbune, la fel ca la Rovinari, Gorj) și cea de la Craiova, operată de Electrocentrale Craiova.
La Ișalnița, CE Oltenia, în parteneriat cu Alro Slatina, a lansat în ianuarie o licitație pentru construcția unei centrale pe gaz cu capacitate instalată de 850 de MW.
O primă licitație a acestui proiect a fost anulată la sfârșitul anului trecut, întrucât nu au fost depuse oferte. Și la licitația în curs termenele de depunere au fost prelungite deja de două ori, cel mai nou termen fiind noiembrie 2025.
Valoarea contractului a crescut între timp de la peste 500 de milioane, la 750 de milioane de euro. Noul termen de depunere a ofertelor este noiembrie 2025.
La Turceni, CE Oltenia a licitat, în parteneriat cu compania Tinmar Energy, un contract de 410 milioane de euro, pentru o putere instalată de 475 MW.
Nici aici interesul preliminar nu este unul ridicat, termenul de depunere a ofertelor fiind fixat pentru 30 septembrie.
La Craiova, compania Electrocentrale a scos la licitație un contract de 215 milioane de euro, pentru o putere instalată de 295 MW.
Licitația a fost anulată, iar compania de stat a anunțat că renunță însă la proiect, deși avea prevăzută o finanțare de circa 162 de milioane de euro, prin PNRR, conform Gorjonline.
De altfel, primele proiecte cu care ar urma să fie înlocuite centralele pe cărbune, lucru care ar urma să se întâmple în aproximativ doi ani, conform ministrului Ivan, sunt cele de la termocentrala Iernut, respectiv de la Mintia (județul Hunedoara).
La Iernut, Ministerul a anunțat recent rezilierea contractului cu compania care începuse proiectul, din cauza problemelor financiare ale acesteia.
Lucrările sunt gata în proporție de 90% și, dacă va fi contractat un nou constructor, ar trebui să fie gata în maxim nouă luni, conform ministrului. Capacitatea instalată va fi de aproximativ 400 MW.
La Mintia, însă, proiectul de care vorbește ministrul, deși unul amplu, este unul privat. Este vorba de o capacitate de producție cu capacitate instalată de peste 1.700 MW și o investiție de peste 1,2 miliarde de euro, derulată însă de grupul arab MASS, care a preluat activele termocentralei, în 2022.
În 2024, proiectul Centrala electrică MASS Mintia, care va folosi turbine cu gaz și abur, a fost declarat de către Guvern de importanță națională pentru securitatea energetică a României.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
