Aproximativ 385 de români au cerut ajutorul autorităților pentru repatriere din Israel și Iran, spune Ministerul român al Afacerilor Externe. O parte dintre ei au reușit deja să iasă din zona de conflict și vor ajunge în țară prin Egipt sau Iordania.
Alții încă așteaptă. Pentru aducerea lor în siguranță în România au colaborat diplomați, preoți și oameni obișnuiți.
„Suntem un grup cu nevoi speciale”
În hotelul Angel, din satul Beit Jala, de lângă Betleeem, în Cisiordania, sunt 39 de români, persoane cu nevoi speciale, care au plecat în pelerinaj. Ar fi trebuit să plece spre România pe 16 iunie, dar nu au mai avut cum. Au cerut ajutorul autorităților pentru repatriere.
„Am fost sunați de la consulat, de la ambasadă. Ne-au cerut datele de pe pașapoarte. O să ne rezolve situația cât mai repede posibil, cel târziu mâine”, spune, pentru Europa Liberă, una dintre pelerine, Mariana.
Pelerinii sunt din județele Ialomița, Constanța și Suceava și au ajuns în Israel pe 12 iunie. „Totul a fost OK în primele zile, am fost bine. Ulterior, au început să apară vești din jurul nostru, din ce am văzut și pe internet. Se spunea că încep bombardamentele, că Israelul a atacat Iranul, apoi că Iranul a replicat și a trimis rachete spre Israel”, povestește Mariana.
Zona în care sunt pelerinii nu a fost lovită de rachete și nici nu a fost nevoie să se adăpostească în buncăre, spune femeia. Au văzut, însă, dronele și rachetele zburând spre Tel Aviv.
Doi dintre membrii grupului de pelerini au avut nevoie de asistență medicală. O femeie a fost dusă pentru dializă la un spital cu ajutorul celor de la hotelul la care sunt cazați.
„Suntem un grup cu nevoi speciale. În mare parte, cei care au venit în acest pelerinaj au venit pentru o binecuvântare, având în vedere situațiile individuale: de sănătate, condiții sociale și alte nevoi”, spune Mariana.
Ambasada le-a plătit în continuare hotelul până când vor putea fi repatriați.
„Noi, practic, aveam plătit până azi dimineață, pe 16 iunie. Azi dimineață trebuia să luăm micul dejun și să plecăm. Mai aveam ceva de vizitat, asta era traseul pelerinajului. Dar am înțeles că ambasada (României în Israel -n.r.) a sunat la hotel și a plătit să fim cazați în continuare până ni se oferă o soluție de repatriere”.
Sunt bine oamenii, dar sunt speriați. Le e frică de ce va urma. Nu știu cum și încă ce vor avea de înfruntat pe drumul spre un aeroport pe care încă se mai zboară - în Egipt sau în Iordania.
„Vă dați seama că ne e frică. Avem multe temeri, dar suntem în situația în care trebuie să avem și curaj să plecăm la drum. Lucrurile nu se anunță deloc bune aici.”
„Am intrat în camera blindată de 10 ori în ultimele zile”
Gabriela Rusu este din Iași și trăiește în Israel din anii 1990. E asistentă șefă la un spital din orașul Ashdod, la 25 de kilometri de Tel Aviv. Pe 13 iunie, a primit mesaj să se prezinte de urgență la serviciu pentru a evacua pacienții.
„Am fost chemați imediat să coborâm pacienții de la etajele superioare — care nu sunt blindate — în alte clinici sau în camerele protejate. Avem doar trei camere blindate, foarte înghesuite. În loc de două paturi, am pus patru. E foarte greu”, povestește pentru Europa Liberă. Gabriela Rusu.
O parte dintre pacienți au fost trimiși acasă. „Ținem legătura cu ei, le trimitem tratamente, medicamente și verificăm dacă sunt bine până când se stabilizează situația”.
Orașul în care stă Gabriela Rusu nu a fost bombardat. A văzut, însă, cum rachetele se îndreptau spre Tel Aviv. Au zburat chiar deasupra lor. Alte orașe mici din jurul Tel Avivului nu au fost la fel de norocoase, spune Gabriela.
„Medicul-șef, de exemplu, locuiește în Rehovot, care a fost bombardat. Orașele sunt foarte apropiate — la 25-30 km între ele”.
Alarma sună aproape continuu în orașul Gabrielei Rusu, de pe 13 iunie încoace. De fiecare dată când primesc mesaj de la autorități, oamenii se adăpostesc. Fiecare unde are locul stabilit.
„Fiecare apartament nou are o cameră blindată. Apoi mai sunt buncăre subterane, în blocuri sau clădiri publice mai vechi. Și mai sunt și adăposturile publice”, explică ea. „Când sună alarma, toată lumea trebuie să meargă într-un adăpost”.
„Ieri noapte (15 spre 16 iunie, n.red) — de două ori, la prânz — o dată. Alaltăieri noapte — de cinci ori. În total, în jur de nouă-zece alerte de vineri încoace”, numără Gabriela Rusu de câte ori a intrat în camera blindată de la începutul atacurilor iraniene.
Mama Gabrielei are 87 de ani și e într-un azi de bătrâni. Nu are cum să ajungă la ea pentru că e periculos să mergi pe străzi. E liniștită, însă, pentru că azilul e un loc sigur. „Clădirea e blindată”, spune ea.
În oraș sunt deja probleme cu alimentele, aprovizionarea magazinelor merge greu. Totul e închis și funcționează doar ce e esențial.
„Ne-au spus doar: «Luați-vă familiile și mergeți în adăposturi». Numai personalul medical are voie să circule. Nu funcționează școlile, grădinițele, doar magazinele de bază. În panică, oamenii au golit magazinele. Nu mai erau apă, conserve — s-au terminat repede”, spune ea.
De 35 de ani de când e în Israel, a văzut și a trăit multe. „N-a fost niciodată ca acum”, spune ea. „Rachetele iraniene au o capacitate distructivă mult mai mare. Sunt lungi de 9 metri”, explică Gabriela Rusu.
Și, deși, lucrurile sunt mai grave decât au fost vreodată, ea spune că populația înțelege și e de acord cu politica Israelului de a ataca Iranul.
„Hamasul (organizație desemnată teroristă de Statele Unite și UE -n.r.) a primit atât sprijin financiar, cât și militar, și tot de la Iran. Asta în sudul țării. În nord, e Hezbollah (Hezbollah este grup armat și partid politic care controlează o mare parte din sudul Libanului. Hezbollah a fost desemnată organizație teroristă de Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră aripa sa armată, dar nu și partidul politic care face parte din parlamentul libanez -n.r.). — la fel, Siria — la fel. Deci suntem atacați din toate părțile, și toate au legătură cu Iranul.
Eu nu sunt neapărat de acord cu politica lui Netanyahu, dar asta nu e important acum. A acționat pentru că n-a avut de ales”, explică Gabriela situația.
Nu știe cum și când se va încheia acest război, dar crede că e unul necesar. Pentru ca ea și familia ei să trăiască fără amenințări permanente.
„Așa ceva n-a mai fost”
Oliver Eisig este român și are și cetățenie israeliană. Trăiește la București de patru ani și este ghid turistic. În acest moment, este într-un hotel din Tel Aviv și ajută la repatrierea pelerinilor români surprinși de atacurile iraniene în Țara Sfântă.
„Împreună cu domnul consul general al României și cu alți colegi de la Haifa, sprijinim evacuarea lor. Este vorba despre 39 de persoane, inclusiv oameni bolnavi, cu dizabilități, unii care fac dializă. Sunt multe probleme”, spune el, pentru Europa Liberă.
A prins multe atacuri asupra Israelului, ale Hamasului, ale Hezbolahului. Niciodată nu a fost ca acum, spune el.
„Diferența este că, până acum, Hamas trăgea așa, mai sporadic... Acum e un atac masiv. Înainte aruncau cu pietre, să zicem așa, scutul de protecție făcea față. Iranul nu mai trage cu rachete artizanale. Sunt rachete serioase, periculoase. Este o situație complet diferită”, explică Oliver Eisig.
Pe pagina sa de Facebook a postat imagini cu atacurile din fiecare noapte, din Tel Aviv.
Vorbește și el de problemele cu aprovizionarea magazinelor. Unele alimente nu se mai găsesc.
„Am vrut să iau niște ouă. Nu mai erau în magazin. Am întrebat dacă aduc și mi s-a spus nu are cine să le aducă marfă. Asta cred că va fi următoarea mare problemă pentru populația Israelului”, spune el.
Oliwer Eisig nu a cerut, deocamdată, repatrierea în România.
„Orașul nostru a fost lovit”
Pe Mirav Meller atacurile iraniene asupra Israelului au prins-o în România. A ajuns cu doar o zi înainte. Acum spune că este blocată aici. Ar vrea să se întoarcă la familia ei. Nepoata ei, Doron a fost luată prizonieră de Hamas, pe 7 octombrie 2023, și eliberată ulterior.
Mirav ține legătură permanent cu fiica ei.
„Tensiunea este foarte mare. Fiica mea mi-a spus că nu a fost niciodată așa. Zice că nu-ți poți închipui… Ai trecut și tu pe aici, desigur, că sunt multe războaie și probleme, dar acum e altceva. Zice că nici măcar nu poți să-ți dai seama cât de speriați sunt oamenii să iasă din casă, că stau mereu lângă adăposturi când se dau alarme”, spune Mirav, pentru Europa Liberă.
„Dacă înainte, când veneau rachete din Gaza sau din nord, unii stăteau pe scări, alții rămâneau în casă, acum toată lumea fuge unde poate. Toți înțeleg că, dacă nu ești într-un adăpost și cade o rachetă în zona ta, șansele de supraviețuire sunt foarte mici”, explică ea situația.
Orașul în care stă familia femeii a fost lovit de rachete.
„Foarte aproape, la două-trei străzi de noi, iar toată zona până la strada noastră …geamuri sparte, jaluzele rupte, totul e distrus. Tablouri au fost smulse de pe pereți, clădirea care a fost lovită este terminată – nu a căzut, dar a rămas pe jumătate distrusă. Pe timpul serii, când începe să se întunece, încep alarmele, iar lumea iese doar spre adăposturi. Situația nu este ușoară deloc”.
Imediat ce spațiul aerian al Israelului se va deschide, Mirav se va întoarce.
„Așteptăm să se deschidă listele de așteptare pentru bilete de avion și abia după aceea vom putea să ne cumpărăm bilete și să ne întoarcem”.
„Dorm îmbrăcat, cât pot dormi și mereu cu ochii pe cer”
Mugurel Pădureanu are 59 de ani și este din Giurgiu. A ajuns în Israel cu firma italiană la care lucrează ca automatist. Pe 20 iunie, ar fi trebuit să se întoarcă în Italia, apoi urma un concediu în Romnia.
„Este pentru a treia oară când vin aici , dar este ceva de ... război , de groază ! Nu trebuie să mai continue”. Este greu, de trei nopți buncăr - casa ! Dorm îmbrăcat – cât pot dormi – și mereu cu ochii pe cer!”, povestește Mugurel.
Firma la care lucrez ne-a transmis să împachetăm aparatura că ne scot în două zile”, spune el, pentru Europa Liberă.
Îl așteaptă acasă patru nepoți, spune el. Speră să ajungă cât mai repede la ei.
„Situația în lume este tragică ! Este și va fi și mai greu ! Eu nu doresc decât bine și pace tuturor oamenilor și Dumnezeu să ne păzească pe toți !”
„Misiunea religioasă românească rămâne la datorie”
În afara ambasadei si consulatelor României din Israel, alți 12 români sunt în Țara Sfântă la datorie. Reprezintă Biserica Ortodoxă Română și slujesc în bisericile românești.
Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie este reprezentantul oficial al Patriarhiei Române în Țara Sfântă (Ierusalim, Ierihon și malul Iordanului) și ocupă această poziție din 2015. De vinerea trecută, tot personalul bisericii din Ierusalim a coborât de nenumărate ori în spațiul special amenajat de sub Biserica Românească.
„Avem acolo cele necesare – apă, în fine... și l-am folosit de câte ori a fost nevoie. Din fericire, rachetele care au trecut pe deasupra Ierusalimului au fost distruse de sistemul de apărare antirachetă și nu au pus în pericol viața nimănui”, povestește părintele Teofil.
Câțiva dintre românii din Tel Aviv care vin la biserica românească au fost, însă, grav afectați de atacurile iraniene.
„Suntem în contact cu mai multe familii de români, care – săracii – au fost afectați. Cei care frecventează biserica noastră au fost surprinși de aceste evenimente sâmbătă noapte. Casele lor au fost afectate, unele distruse. Din fericire, oamenii nu au avut de suferit pentru că se aflau în buncăre”, spune arhimandritul.
Misiunea religioasă românească s-a implicat și în repatrierea celor surprinși de conflict în Israel. Preoții au colaborat cu diplomații pentru a găsi soluții.
„Au fost mai mulți români în Țara Sfântă săptămâna trecută. Unii au reușit să plece la timp. În momentul în care s-a închis spațiul aerian, nu au mai putut folosi biletele de avion – adică zborurile contractate pentru întoarcere. Soluția găsită cu sprijinul autorităților – ambasada și consulatul – a fost să iasă din Israel către Egipt, prin punctul de trecere de la Taba, în peninsula Sinai. De acolo, din Sharm el-Sheikh, au găsit zboruri alternative către țară”, spune părintele.
Și nu au fost doar grupuri organizate, ci și turiști pe cont propriu. O parte au reușit să iasă din zonă, fie prin Egipt, fie prin Iordania. „Până la urmă, cu așteptări și eforturi, au reușit să se repatrieze – unii chiar prin alte țări, cu zboruri alternative. În jur de 130 de persoane”, spune el.
Și explică de ce evacuarea grupului din Betleem a durat mai mult - orașul e sub administrare palestiniană și se închid granițele.
„Problema e că unii au fost cazați în teritorii, unde se închid granițele în caz de război. De exemplu, Betleemul se află în teritoriile controlate de Autoritatea Palestiniană și nu poate fi evacuat de oricine.
Doar că ambasada a făcut demersurile necesare pentru a li se permite să treacă granița. Au fost disperați, săracii, s-au văzut izolați de pe o zi pe alta. Dar probabil lucrurile se vor rezolva”, spune părintele Teofil.
Misiunea religioasă a Patriarhiei Române din Țara Sfântă are 12 angajați - la reprezentanța Patriarhiei Române în Ierusalim, unde sunt opt persoane, preoți și măicuțe, Biserica românească din orașul Ierihon, lângă Marea Moartă și râul Iordan – patru persoane. Nu au primit, încă, ordin de evacuare de la BOR, așa că își continuă misiunea.
„Noi suntem aici în misiune, nu putem părăsi locul decât dacă se atinge nivelul de alertă roșu. N-am primit încă acest semnal.
Colaborăm cu ambasada – noi suntem, dacă vreți, ambasada religioasă, iar ei, ambasada civilă, la Tel Aviv. Avem aceleași reguli. Dacă vom primi semnalul că trebuie să plecăm, o vom face, dar încă nu s-a ajuns acolo”, explică arhimandritul.
Părintele Teofil recunoaște, însă, că situația e gravă.
„Au mai fost evenimente, dar acum este cel mai grav. Se simte cel mai dificil pentru noi. Inclusiv alertele au fost numeroase.
Când a început războiul din Gaza, la început au fost câteva ore tensionate, apoi lucrurile s-au stabilizat oarecum. Acum, însă, primim alerte din câteva în câteva ore. Asta înseamnă că trebuie să fii mereu pregătit să intri în buncăr. Zi, noapte – nu ai predictibilitate”, adaugă el.
„Pregătim evacuări terestre - unele sunt deja în desfășurare”
Sunt aproape 385 de persoane în Israel și Iran care au cerut asistență pentru repatriere, confirmă, pentru Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea. „Este vorba despre turiști, familii rezidente sau cetățeni români cu dublă cetățenie, și grupuri de pelerini — în special cei care s-au aflat la Betleem”.
Iar repatrierea lor se poate face doar după ce vor fi scoși din Israel și Iran pe care terestră.
„Spațiile aeriene, atât ale Iranului, cât și ale Israelului, sunt închise. Nu există, în acest moment, posibilitatea unor repatrieri pe cale aeriană, fie ele civile sau de altă natură. În consecință, toate pregătirile pentru evacuarea acestor persoane sunt făcute pe cale terestră, prin țările învecinate”, explică el, pentru Europa Liberă.
El îi sfătuiește pe toți românii aflați în cele două țări aflate în conflict să asculte instrucțiunile angajaților din secțiile consulare și din misiunile diplomatice ale României.
„Prioritatea numărul unu, în acest moment, pentru echipele consulare și pentru autoritățile române este evacuarea în siguranță a acestor persoane și, ulterior, repatrierea lor din țările învecinate”, spune el.
„Sunt două grupuri. Un prim grup a ajuns, într-adevăr, în Egipt încă din data de 14 (iunie-n.r.). Mai sunt însă și persoane care urmează să iasă.
Dar nu vreau să dau detalii — inclusiv legate de număr — pentru că nu vrem să punem în pericol aceste operațiuni. Vă spun foarte direct: e o situație delicată și fluidă, este o zonă de război. Prefer să comunic public abia după ce toate persoanele sunt în afara pericolului și în siguranță”, spune Andrei Țărnea, pentru Europa Liberă.
Ambasada României la Teheran a identificat un număr de 40 de persoane. Dintre acestea, patru turişti au plecat din Iran pe 14 iunie, alţi trei - luni, pe 16 iunie, iar „33 de persoane sunt rămase în continuare în atenţie, pe lista misiunii”, a declarat secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Orientul Mijlociu si Africa, Clara Staicu, conform news.ro.
Reprezentanta MAE a subliniat că sunt în curs de evaluare, de asemenea, opţiunile de evacuare către România.
„La misiunea Aman, 47 de persoane au apelat numărul de urgenţă. Majoritatea au solicitat informaţii în contextul închiderii spaţiului aerian al Iordaniei, fără a adresa solicitări de repatriere. Misiunea din Beirut nu a registrat apeluri pe telefonul de urgenţă”, a mai spus ea.
Escaladarea tensiunilor dintre Israel și Iran a dus la suspendarea masivă a zborurilor comerciale către și dinspre regiune. Zeci de companii aeriene din întreaga lume au oprit operațiunile din motive de siguranță.
Printre cele mai afectate destinații se află Tel Aviv și Teheran, dar și alte orașe din Orientul Mijlociu.
Companii precum Lufthansa, Air France, KLM, British Airways, Ryanair, EasyJet, Delta Air Lines și United Airlines și-au suspendat zborurile până la sfârșitul lunii iulie sau chiar octombrie. Inclusiv operatori din Orientul Mijlociu, precum Emirates, Etihad sau Qatar Airways, au anulat cursele spre Israel.
Transportatorii români TAROM și Wizz Air au întrerupt zborurile spre Tel Aviv și Beirut până la jumătatea lunii iunie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
