IRCC reprezintă o medie a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele pe piața interbancară.
El se aplică la creditele în lei contractate după mai 2019 și influențează direct rata lunară a împrumutului. Calculul se face trimestrial, dar cu o întârziere: valoarea actuală se bazează pe datele din trimestrul anterior.
Creșterea IRCC este cauzată de doi factori principali: nivelul dobânzilor impuse de Banca Națională a României (BNR) și cantitatea de numerar de pe piață.
După primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, piața interbancară a intrat în deficit de lichiditate, după ce investitorii au retras banii de pe piața românească, iar BNR a fost nevoită să intervină pentru a susține leul. Asta a dus la dobânzi interbancare care au sărit peste 6,8% în mai și iunie 2025.
Odată cu formarea noului guvern și apariția măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, banii au început să revină în sistem, iar dobânzile au coborât la 5,5-5,6%.
Spre deosebire de IRCC, ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) rămâne ridicat și afectează creditele mai vechi, contractate înainte de mai 2019, dacă nu au fost convertite între timp la IRCC.
Economiștii estimează că BNR va menține dobânzile actuale cel puțin până în al doilea trimestru din 2026, pentru a combate inflația.
Aceasta ar putea scădea spre vara anului 2026, dar va rămâne probabil peste ținta BNR, la 4-5%, scrie Profit.ro.
O eventuală reducere a dobânzilor BNR în mai 2026 s-ar reflecta în IRCC abia din octombrie același an, cu efecte mai clare în ianuarie 2027.
Specialiștii recomandă conversia creditelor legate de ROBOR la cele legate de IRCC, pentru că astfel sunt reduse costurile pe termen lung.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
