La două zile după încheierea turului I al alegerilor, marți, 6 mai, cursul de schimb leu – euro a trecut (în premieră istorică) de valoarea de 5 lei pentru un euro, conform datelor BNR. Joi, 8 mai, deprecierea a ajuns până la 5,12 lei / euro.
Situația apare după aproximativ doi ani în care Banca Națională (BNR) a menținut cursul de schimb – inclusiv până la alegeri - la limita de 4,97 de lei / euro.
Creșterea până la 5,12 lei/euro este de 3%, față de limita anterioară.
Ceea ce se traduce într-o creștere de 30 de lei a unei rate lunare de 200 de euro, la un credit luat în această valută. Mai exact, o persoană fizică va plăti, în loc de 994 de lei, 1.024 de lei pentru rată.
O analiză recentă a băncii JP Morgan, citată de Reuters, arăta un scenariu de depreciere a leului, în raport cu euro, între 5% și 20%, cu probabilitate de 50%-50% pentru ambele scenarii. Valoarea superioară ar însemna o creștere până la 6 lei.
Campania electorală și rezultatul alegerilor - al căror prim tur, din 4 mai, a fost câștigat de candidatul extremist George Simion – au fost dublate de retrageri importante de capital din piață, potrivit BNR, iar Banca Centrală a încercat să mențină un flux optim al lichidităților.
Un rezultat a fost creșterea dobânzii la care se împrumută băncile pe piața interbancară (indicele ROBOR). În funcție de acesta se calculează ratele creditelor în lei cu dobândă variabilă contractate până în 2019, respectiv de către firme. Indicele publicat zilnic de BNR a crescut și mai spectaculos decât euro față de leu.
ROBOR la 3 luni a urcat de la o valoare de 5,90% pe 2 mai, la 6,47% pe 7 mai și la 7,25% pe 8 mai, conform datelor BNR. Un prag fără precedent începând cu iulie 2023.
O creștere de aproximativ 1,3 puncte procentuale s-a înregistrat și la celelalte scadențe ale ROBOR-ului (ROBOR la o lună, 6 luni, 9 luni și 12 luni). Toți acești indici erau joi, 9 mai, cu aproximativ 20% mai mari decât valoarea lor anterioară.
La o rată de 1.000 de lei (la credit cu dobândă variabilă, în lei, luat înainte de 2019) creșterea indicelui ROBOR înseamnă o majorare de aproximativ 90 de lei, arată un calcul estimativ făcut cu ajutorul unui simulator de credite și rate.
Mai mult, efectul majorării acestui indice ar urma să se resimtă și la cei care au credite în lei luate după 2019, când a fost introdus un alt indice de referință (IRCC). Acesta se calculează tot în funcție de ROBOR, însă cu un decalaj de șase luni.
„În condițiile în care aproximativ 70% din creditele non-guvernamentale sunt în prezent în lei, față de 2012, când balanța era inversă, aș spune că în acest moment e mai importantă dobânda la lei, din perspectiva celor care au credite, decât cursul euro”, spune pentru Europa Liberă expertul bancar Ionuț Dumitru, economist-șef al unei bănci comerciale din România.
Soldul total al creditelor acordate în România firmelor și persoanelor fizice până la final de martie 2025 era de 423 de miliarde de lei, din care 296,5 miliarde de lei (70%) în lei și 126 de miliarde de lei (30%) în valută, conform celor mai recente date Băncii Naționale, citate de ZF.
„Un efect al deprecierii leului este legat de tendința de creștere a prețurilor și probabil este influența asupra dobânzilor. Deja am văzut că dobânzile s-au mișcat destul de repede în piață în ultimele zile și este slabă speranța să revenim la o traiectorie de scădere a dobânzilor în condițiile astea”, spune economistul Aurelian Dochia.
„Dacă dobânzile se vor menține ridicate sau chiar cresc, efectul în lanț asupra economiei, a familiilor și asupra consumului și asupra investițiilor este mare pentru că va fi mai dificil să finanțez ceva, la dobânzi mai ridicate”, adaugă el.
În opinia sa, oscilațiile fără precedent ale cursului de schimb reprezintă mai degrabă „o atenționare”, de care „ar trebui să țină seama atât politicienii, cât și cetățenii în general.”
Atenționarea ar trebui să ducă la decizii fiscal-bugetare ale viitorilor decidenți care să reducă problemele de fond ale economiei românești, spun interlocutorii Europei Libere: deficitul bugetar ridicat și deficitul de balanță comercială (diferența între exporturi și importuri).
Deficitul bugetar al României, de 9,3% din PIB (conform metodologiei de calcul Eurostat), respectiv 8,65% din PIB (conform metodologiei Ministerului Finanțelor) este unul uriaș, spune președintele Romanian Business Leaders (RBL), Sergiu Neguț.
La un PIB de 1.764 miliarde de lei în 2024, deficitul bugetar a fost între 152 miliarde de lei - 158 miliarde de lei (în funcție de metoda de calcul), la venituri bugetare de 574 miliarde de lei (o tremie din PIB).
În primul trimestru din an, România a acumulat deja un deficit de 2,3% din PIB. Ținta pe care Guvernul vrea să o atingă în 2025 este de 7% din PIB.
„Este un deficit bugetar care continuă, care se întâmplă în fiecare lună și este foarte mare; dincolo de procentul din PIB, înseamnă cam un sfert din venituri. Este o sumă uriașă și de aceea statul se împrumută în fiecare an, la dobânzi foarte mari, din cauza deficitului mare, amplificat de o instabilitate politică”, spune președintele RBL, Sergiu Neguț.
România și-a fixat pentru 2025 o țintă de împrumuturi de 232 de miliarde de lei. 20% din împrumuturi ar urma să fie asigurate chiar de la populație, prin titlurile de stat, care au fost scoase la vânzare la valori și de peste 7%.
Doar în primul trimestru, statul a împrumutat 16 miliarde de lei de la populație, planul fiind de a atrage 45 de miliarde de lei în 2025.
Mediul de afaceri așteaptă astfel măsuri concrete și coerente din partea unui viitor Guvern, care să reducă acest deficit, întrucât „există un prag peste care statul nu se mai poate îndatora”, mai spune Neguț.
„Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile, pe fondul tensiunilor politice și a unor incertitudini legate de conduita politicii fiscale – investitorii au reacționat destul de negativ, în condițiile în care România are nevoie urgentă de ajustări fiscale, deficitul bugetar este uriaș”, spune economistul-șef Ionuț Dumitru.
Incertidudine și semne de întrebare sunt și în rândul investitorilor străini. Președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, Sebastian Metz, afirmă că România și-a clădit o poveste de succes, cu investitori străini și investiții crescute în infrastructură.
Investitorii germani, dar nu numai, cred în continuare în potențialul României, dar există neliniști legate de o eventuală schimbare a paradigmei politice.
„Succesul României s-a datorat apartenenței la familia europeană, ori abandonarea acestui drum ar putea însemna mai puțin locuri de muncă și mai puțină prosperitate”, spun el.
Cursul leu-euro și indicele ROBOR, creșteri spectaculoase
Deprecierea continuă a leului, de la 4,97 lei / euro înainte de ziua alegerilor până la 5,12 lei / euro pe 8 mai este una fără precedent în ultimii ani.
Scăderea valorii monedei naționale este cu atât mai surprinzătoare, cu cât BNR a reușit să o mențină constant la o valoare de maxim 4,97 lei / euro.
„A fost o presiune pe cursul de schimb, cu ieșiri mai mari de valută și intrări mai puține, în ultima perioadă, aproximativ de când a început campania electorală, mai accentuată începând de luni (5 mai, n.r.)”, ne-a declarat marți, 6 mai, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
Între timp, presiunea pe cursul de schimb a continuat.
Președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor din România, Mihai Ionescu, este convins că BNR va reuși să mențină cursul stabil și consideră că efectul vizibil în economie este mai degrabă de natură psihologică.
„Este, în primul rând, acest prag psihologic – de 5 lei, care acum a fost depășit, dar nu pun în discuție procesul de stabilizare relativă a cursului, care funcționează de atâta timp”, spune el.
Ionescu spune că a discutat personal cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, - la aniversarea BNR de la finalul lunii aprilie - iar acesta a rămas ferm cu privire la politica adoptată de Banca Centrală.
La aceeași aniversare, guvernatorul BNR a declarat, public, că stabilitatea cursului valutar leu/euro este un obiectiv urmărit de Banca Naţională, dar a spus că nici această stabilitate pe un termen atât de lung „nu cred că este lucrul cel mai bun”, conform ZF.
Economistul Aurelian Dochia explică de ce o depreciere, până la un anumit prag al leului, nu ar fi neapărat dezastruoasă.
„S-a discutat și în trecut că cursul a fost anormal de stabil în România, în condițiile în care am avut o inflație (care a depășit și 15%) mult mai mare decât media europeană și avem deficit de cont curent (cauzat de diferența între importuri mult mai mari decât exporturile, n.r.) și că un leu mai slab este favorabil corectării acestui deficit”, spune specialistul.
„Este adevărat, însă, că scăderea cursului poate să ducă la creșterea presiunii asupra prețurilor, în măsura în care importăm, nu numai mere în magazine, ci și petrol, de exemplu. Dacă crește, în lei, impactul se poate vedea pe tot lanțul de distribuție, până în magazin”, completează economistul.
O a doua consecință este cea de creștere a dobânzilor. Astfel, indicele ROBOR - nivelul care băncile își împrumută lichidități - a crescut până joi, 8 mai, la valori fără în precedent, cel puțin din mai 2023 în prezent.
Valoarea la toate scadențele a crescut în medie, până joi, 9 mai, cu 1,3 puncte procentuale, față de ziua dinaintea alegerilor, depășind 7%.
„Ele sunt dobânzi ale pieței monetare și sunt rezultatul unor condiții de lichiditate în piața monetară care s-au întărit în ultimele zile”, explică și expertul bancar Ionuț Dumitru.
El mai spune că deprecierea leului are drept cauză și deficitul comercial, aflat la originea deficitului de cont curent al României, care alături de cel bugetar, alcătuiesc deficitele gemene.
„Când imporți mai mult decât exporți, e o cerere naturală de valută, mai mare decât oferta. În această situație, cursul are o singură direcție: de depreciere. Poți ține cursul sub control, ceea ce s-a întâmplat atâția ani, dar la un moment dat trebuie să iei deciziile corecte, care să corecteze aceste deficit comercial”, adaugă specialistul.
Importurile anuale ale României, cu 33 de miliarde de euro peste exporturi
O problemă de fond a României, care se poate adânci sau reduce, este cea al deficitului de balanță comercială, adică diferența între valoarea importurilor și cea a exporturilor, spune președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu.
România a exportat în anul 2024 cu 33,3 miliarde de euro mai puțin decât a importat, cunatum cu 4,4 miliarde de euro (15%) mai mare decât în 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Cele mai mari diferențe sunt în sectorul produselor chimice și al derivatelor - cu aproape 13 miliarde de euro mai multe importuri - și cel alimentar, cu valoare aproape dublă a importurilor (11,4 mld euro), față de cea a exporturilor (6,5 miliarde de euro).
„E un deficit care se adâncește de la an la an și nu se va opri dacă stăm pasivi, cum le-am transmis guvernanților în repetate rânduri”, spune Ionescu.
„Avem la îndemână fonduri europene, bugetare dar pe care le alocăm adesea după cu totul alte criterii decât pentru acele investiții care valorifică resursele naționale și prin care se pot realiza în țară produse care acuma se importă. Și nu vorbim doar de sectorul agro-alimentar, dar sunt atâtea și atâtea alte sectoare în care am putea produce în țară produse pe care acum le importăm”, spune Mihai Ionescu.
Spune că ANEIR a inițiat un șir de dezbateri în Consiliul de Export pentru a găsi soluții, inclusiv prin subvenționarea unor investiții care cred productivitatea autohtonă, dar acestea întârzie.
Problema deficitului bugetar
Ionuț Dumitru spune că în momentul de față sunt multe incertitudini în piața economică, care pleacă de la incertitudinile politice.
„Nu avem guvern, avem alegeri încă prezidențiale, în care lupta pare că nu e tranșată și nu știm ce se va întâmpla după: vom avea o majoritate, nu vom avea o majoritate? Ce va face acea majoritate? Va lua deciziile corecte sau nu? Care va fi reacția Comisiei Europene? Se poate merge până la blocarea fondurilor europene. Are România nevoie de așa ceva? Sub nicio formă”, spune el.
Economia României a încetinit deja puternic și aceasta este dependentă de fondurile europene și de intrările de capital, adaugă Dumitru.
„Avem nevoie de politici economice sănătoase, care să ajusteze dezechilibrele foarte mari pe care le avem pentru a menține încrederea finanțatorilor”, explică economistul.
Însă nevoia de finanțare, guvernamentală în primul rând, este foarte mare, în condițiile unui deficit de peste 9% din PIB, spune Dumitru.
„Dacă nu menții încrederea piețelor, ai o problemă, ori încrederea piețelor se menține prin decizii corecte, în domeniul fiscal-bugetar”, spune el.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat recent, că nu este exclusă „o aterizare hard” a economiei românești, în condițiile deficitului ridicat.
Eventuale ajustări fiscale și bugetare vor trebui discutate după alegeri de către membrii unui Guvern permanent, dar „din punct de vedere fiscal, lucrurile nu stau atât de rău pe cât de rău se prezintă situația câteodată în presă”, a mai spus el, conform Economedia.
Ionuț Dumitru mai subliniază că deficitul bugetar uriaș, dublat de cel comercial, are efect în lanț, iar măsuri precum înghețarea pensiilor și salariilor „nu par suficiente pentru atingerea țintei de deficit de 7%.”
România nu își permite să reducă sau să limiteze la nesfârșit cheltuieli în domenii esențiale ca educație, sănătate, apărare, astfel că următoarele măsuri vizează, inevitabil, veniturile.
„Poți să colectezi mai bine, taxe și impozite, să închizi portițele de optimizare fiscală, iar pe asta deja s-a acționat, dar, dacă nu mai ai resurse, va trebui să te uiți și la taxe.”
Astfel, în opinia sa, introducerea de noi taxe va fi aproape inevitabilă, în condițiile în care reducerea, fie și treptată a deficitului, până la un nivel acceptabil de 3 procente, pornește de la un nivel foarte ridicat.
Președintele RBL, Sergiu Neguț, admite că amplitudinea problemelor bugetare este atât de mare încât creșterea veniturilor, inclusiv prin noi taxe, este greu de evitat.
„Toți trebuie să fim pregătiți din punctul ăsta de vedere, dar ce transmitem ca mediu de afaceri este că ne-am săturat să fim noi singurii care plătesc polițele.”
În ciuda unor politici de reducere a cheltuielilor bugetare, România a încheiat anul 2024 cu o treime din venituri - de 574 miliarde de lei - reprezentând cheltuieli de personal (164 miliarde de lei), în condițiile în care media UE este puțin peste 21%, mai spune Neguț.
În opinia lui Aurelian Dochia, deficitul bugetar a ajuns în mod nejustificat la 8,6% din PIB (după calculul Ministerului Finanțelor) în 2024, iar „măsurile care vor trebui luate și asumate politic pentru corectarea deficitului vor fi nepopulare și foarte costisitoare politic.”
Asta întrucât „tot ce va însemna reducerea venitului real al populației, va fi nepopular.” „Să ne aducem aminte de măsurile luate în vremea domnilor Băsescu și Boc (când au fost tăiate cu 25% salariile bugetarilor și cu 15% pensiile) și cum au plătit politic”, adaugă el.
„Când imporți mai mult decât exporți, e o cerere naturală de valută, mai mare decât oferta. În această situație, cursul are o singură direcție: de depreciere. Poți ține cursul sub control, ceea ce s-a întâmplat atâția ani, dar la un moment dat trebuie să iei deciziile corecte, care să corecteze aceste deficit comercial”, adaugă specialistul.
Investitorii se tem de o schimbare de direcție a României
Președintele Camerei de Comerț Româno-Germane (AKH), Sebastian Metz spune că oamenii de afaceri germani, dar și alți investitori, inclusiv români, sunt nu doar îngrijorați, ci și temători legat de evoluția politică a României.
„Și-au stabilit afaceri aici, inclusiv IMM-uri, dar acum există această incertitudine și teamă legată de posibila schimbare de orientare politică, de apartenență la familiile internaționale.”
Spune că neliniștile investitorilor cresc în general, în context electoral, dar acum temerile sunt legate de faptul că unul din candidați - în speță George Simion - ar putea îndepărtat România de la apartenența ei europeană.
În ciuda unor discursuri cu o tentă eurosceptică din trecut, în discursurile recente, Simion a transmis că apartenența la UE și la piața unică europeană reprezintă piloni de dezvoltare ai României.
„Ceea ce cauzează teamă este perspectiva ca România să se îndepărteze de la parteneriatele care funcționează, dacă vorbim, de exemplu, de investițiile străine directe, realizate de multe ori în parteneriat cu companii românești”, spune Sebastian Metz.
El susține că o eventuală schimbare de paradigmă politică ar afecta însă nu doar mediul de afaceri și pe cei cu venituri superioare, ci și oamenii cu venituri medii.
„Dacă orientarea politică va merge în cu totul altă direcție, fiecare va resimți un efect. Leul se va deprecia, dobânzile pentru companii și populație vor crește, la fel și inflația, va fi mai puțin consum, mai puține investiții, mai puține locuri de muncă”, consideră el.
Pe de altă parte, amintește că este expat și că respectă votul românilor. Totodată, clasa politică trebuie să răspundă problemelor ridicate și amendate inclusiv prin vot, de aceștia.
În același timp, România „trebuie să rămână în această familie europeană” și, dacă sunt probleme, da, să le discutăm, dar „să nu aruncăm în aer tot ce am construit în ultimii 30 de ani”, conchide el.
Economistul Aurelian Dochia consideră că instabilitatea politică resimțită și în economie are de a face nu doar cu temerile privitoare la unul dintre cei doi candidați, ci cu faptul că atât George Simion cât și Nicușor Dan, cu un accent mai mare la primul, s-au prezentat drept anti-sistem.
„Nu avem detalii privind concepția lor despre economie, despre cum vor evolua lucrurile și nici nu cred că au manifestat prea multă preocupare legată de economie.”
Economia „este peste tot în lume cea care te trage de mânecă, atunci când lucrurile o iau în direcția greșită.”
„Dacă vor sesiza la timp toate aceste semnale, poate că vor înțelege și vor adopta măsurile necesare”, adaugă el.
În caz contrar, „s-ar putea să suferim cu toții, pentru că situația este complicată și vine pe un fond de instabilitate și în restul Europei și în lume.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
