Conferința ONU, co-prezidată de Franța și Arabia Saudită, de la care au lipsit reprezentanții Israelului și ai SUA, a reunit reprezentanți din aproximativ 50 de țări pentru a discuta revitalizarea soluției a două state, care să permită coexistența pașnică a Israelului și a unui stat palestinian independent.
Declarația conferinței susține că, pentru a pune capăt războiului din Gaza, „Hamas trebuie să înceteze controlul asupra Fâșiei Gaza și să predea armele Autorității Palestiniene, cu sprijin și angajament internațional, în conformitate cu obiectivul unui stat palestinian suveran și independent”.
Documentul condamnă atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, care au ucis peste 1.200 de persoane, majoritatea civili israelieni, și au dus la luarea a circa 250 de ostatici, dintre care aproximativ 50 sunt încă reținuți.
Este pentru prima dată când țări arabe, precum Qatar, Arabia Saudită și Egipt, condamnă public Hamas și cer dezarmarea sa.
Declarația critică, de asemenea, acțiunile Israelului, denunțând „atacurile asupra civililor și infrastructurii civile din Gaza, precum și asediul și foametea, care au produs o catastrofă umanitară”.
Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, ofensiva israeliană a ucis peste 60.000 de palestinieni, fără a face distincție între civili și combatanți, și a distrus mare parte din infrastructura enclavei.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a calificat declarația drept „istorică și fără precedent”, subliniind că „pentru prima dată, țări arabe și din Orientul Mijlociu condamnă Hamas, condamnă atacurile din 7 octombrie, cer dezarmarea Hamas, excluderea sa din guvernarea palestiniană și își exprimă clar intenția de a normaliza relațiile cu Israelul în viitor”.
Sprijin internațional pentru soluția a două state
Declarația de la New York propune un plan etapizat pentru încheierea conflictului, care include transferarea controlului Fâșiei Gaza către Autoritatea Palestiniană și stabilirea unui comitet administrativ de tranziție imediat după un armistițiu.
De asemenea, textul susține desfășurarea unei „misiuni internaționale temporare de stabilizare” sub auspiciile ONU, care să protejeze civilii palestinieni, să faciliteze transferul securității către Autoritatea Palestiniană și să ofere garanții de securitate atât pentru Palestina, cât și pentru Israel.
Declarația comună îndeamnă statele să recunoască statul Palestina, considerând acest pas „o componentă esențială și indispensabilă pentru realizarea soluției a două state”.
Fără a numi explicit Israelul, declarația face referire la „acțiunile unilaterale ilegale” care pun în pericol existența unui stat palestinian independent, o aluzie clară la extinderea coloniilor israeliene în Cisiordania și la declarațiile oficialilor israelieni privind anexarea teritoriilor ocupate.
Franța a anunțat că va recunoaște oficial statul Palestina în septembrie, la Adunarea Generală a ONU. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că această recunoaștere nu „recompensează” Hamas, ci „contribuie la izolarea” acestuia.
La rândul său, premierul britanic Keir Starmer, a spus să Marea Britanie va recunoaște statul palestinian în scurt timp dacă Israelul nu va fi de acord cu un armistițiu și acceptarea soluției celor două state.
Un apel separat, publicat de 15 țări occidentale, inclusiv Franța, Spania, Norvegia, Finlanda, Australia și Canada, vorbește despre „angajamentul neclintit pentru soluția a două state”.
Nouă dintre aceste țări, care nu au recunoscut încă Palestina, și-au exprimat „disponibilitatea sau luarea în considerare pozitivă” pentru a face acest pas: Andorra, Australia, Canada, Finlanda, Luxemburg, Malta, Noua Zeelandă, Portugalia și San Marino.
Poziția Israelului și absența SUA
Premierul Beniamin Netanyahu a respins soluția a două state și a spus despre conferința ONU că este „neproductivă și prost sincronizată”. Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a criticat dur cele 125 de țări participante, acuzându-le că „întorc spatele teroriștilor sau recurg la conciliere”.
Statele Unite, aliatul apropiat al Israelului, au lipsit de la reuniune.
Israelul neagă acuzațiile de genocid și justifică acțiunile sale militare din Gaza ca autoapărare, acuzând Hamas că folosește civilii ca scuturi umane, acuzație respinsă de gruparea militantă.
Oficialii israelieni subliniază trauma națională provocată de atacurile din 7 octombrie, considerate cel mai grav atac asupra evreilor de la Holocaust încoace.
Acuzații de genocid din partea unor organizații israeliene
Într-un gest fără precedent, două organizații israeliene pentru drepturile omului, B'Tselem și Physicians for Human Rights Israel, au acuzat luni, 28 iulie 2025, Israelul de comiterea unui genocid în Gaza.
Grupurile pentru drepturile omului B'Tselem și Physicians for Human Rights Israel și-au publicat rapoartele la o conferință de presă la Ierusalim, spunând că Israelul desfășoară „acțiuni coordonate și deliberate pentru a distruge societatea palestiniană din Fâșia Gaza”.
„Raportul pe care îl publicăm astăzi este unul pe care nu ne-am imaginat niciodată că va trebui să-l scriem”, a declarat Yuli Novak, directorul executiv al B'Tselem, care a adăugat că „oamenii din Gaza au fost strămutați, bombardați și înfometați, lăsați complet deposedați de umanitatea și drepturile lor”
Un purtător de cuvânt al guvernului israelian a numit acuzația făcută luni de grupurile pentru drepturile omului „nefondată”.
Armata israeliană a respins, de asemenea, concluziile rapoartelor și a transmis că respectă dreptul internațional și ia măsuri fără precedent pentru a preveni vătămarea civililor, în timp ce Hamas îi folosește ca „scuturi umane”.
Articol redactat cu informații oferite de Reuters, AP, AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
