Un comunicat al Administrației Prezidențiale, arată că summitul NATO de la Haga, în Țările de Jos, este o ocazie pentru reconfirmarea unității și solidarității aliaților.
„Pentru România, apartenența la NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, a adus cele mai solide garanții de securitate din istorie. La rândul său, România continuă să fie un aliat responsabil și activ în NATO, un furnizor relevant de securitate și stabilitate în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta”, transmite comunicatul Președinției.
La summitul NATO de la Haga, şeful statului român va susţine o creştere graduală a bugetelor pentru apărare și va sublinia importanţa legăturii transatlantice şi a apărării colective, fundamentate pe Articolul 5 din Tratatul de la Washington.
„Președintele României [...] va solicita acordarea unei atenții sporite Flancului Estic și Mării Negre, regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Totodată, Președintele Nicușor Dan va exprima sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, precum și pentru alte țări expuse amenințării Rusiei, mai ales Republica Moldova”, se mai transmite în comunicat.
Summitul NATO de la Haga are o durată restrânsă, cu o cină informală marţi şi o sesiune de lucru miercuri.
Nou obiectiv de cheltuieli militare: 5% din PIB
Tema principală a reuniunii este creşterea cheltuielilor pentru apărare. Sub presiunea preşedintelui american Donald Trump, liderii NATO discută un nou obiectiv ambiţios: fiecare stat membru ar urma să aloce 5% din PIB pentru apărare – o creştere semnificativă faţă de actualul prag de 2%, stabilit în 2014.
Această sumă ar include 3,5% pentru apărarea de bază (trupe, armament, infrastructură militară) şi 1,5% pentru investiţii mai largi în domeniul securităţii, precum drumuri, porturi, securitate cibernetică şi protejarea infrastructurii critice.
Statele ar trebui să atingă acest obiectiv până în 2035, cu o revizuire intermediară în 2029.
Reacţii și divergențe în rândul aliaţilor
Deşi 22 de state au atins deja pragul de 2% în 2024, tranziţia spre noul nivel de 5% a generat deja discuții în contradictoriu în interiorul alianței.
Spania s-a opus explicit acestui nivel de cheltuieli, considerând ţinta „nerezonabilă”. Premierul Pedro Sánchez susţine că ţara sa poate îndeplini obiectivele de capacitate militară cu doar 2,1% din PIB.
Canada este şi ea vizată de criticile Washingtonului. Ambele țări au fost catalogate de Donald Trump drept „plătitori slabi”.
În schimb, alte ţări, precum Polonia (cu peste 4% din PIB alocat în 2024), Germania, Italia şi Slovacia au anunţat că vor respecta noul angajament, însă în termene diferite şi condiţionat de schimbări în reglementările bugetare ale Uniunii Europene.
„NATO va trebui să facă ceva cu Spania. Spania a fost un plătitor foarte slab”, a declarat Trump, adăugând că Statele Unite nu ar trebui să fie obligate să respecte obiectivul de 5%, deşi îl impune celorlalţi membri.
Trump a mai avertizat că SUA s-ar putea retrage din NATO dacă aliaţii nu îşi respectă angajamentele, amplificând temerile europene legate de predictibilitatea angajamentului american faţă de Articolul 5.
În acelaşi timp, oficiali ai administraţiei americane, precum secretarul apărării Pete Hegseth şi secretarul de stat Marco Rubio, au subliniat că obiectivul creșterii cheltuielilor este consolidarea alianţei, nu slăbirea acesteia.
„America nu poate fi peste tot, tot timpul, şi nici nu ar trebui să fim”, a spus Pete Hegseth.
Ucraina şi NATO
Deşi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat, rolul Ucrainei în summit rămâne incert. NATO, ca organizaţie, nu furnizează Ucrainei arme, ci doar sprijin non-letal, însă membrii individuali au livrat 60% din ajutorul militar primit de Ucraina în 2024.
NATO coordonează aceste livrări printr-un hub în Polonia şi asigură instruirea forţelor ucrainene.
Declarația finală a summitului NATO de la Haga va include o prevedere privind Ucraina, inclusiv o clauză privind finanțarea forțelor armate ale Ucrainei și recunoașterea nevoii Ucrainei de a continua să se apere, a anunțat secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Cu toate acestea, la acest summit nu va avea loc o reuniune specială a Consiliului NATO-Ucraina la Haga, așa cum s-a întâmplat în anii trecuți, în condițiile în care și aspirațiile Ucrainei de aderare la alianța militară nu mai sunt o prioritate pentru liderii NATO.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
