Prima moțiunea de cenzură respinsă a fost cea a partidului de extremă stângă, Franța Nesupusă (La France Insoumise). O a doua moțiune, depusă de partidul de extremă dreapta Uniunea Națională (Rassemblement National) a fost, de asemenea respinsă.
Pentru a câștiga sprijinul socialiștilor, Lecornu a propus suspendarea reformei pensiilor până după alegerile prezidențiale din 2027.
Reforma, care prevedea creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani până în 2030, a fost unul dintre principalele obiective ale președintelui Emanuel Macron, dar a întâmpinat o opoziție puternică, mai ales din partea partidelor de stânga.
Socialiștii, care joacă un rol esențial în parlamentul francez, au anunțat că nu vor susține moțiunile de cenzură, mulțumiți de concesia privind amânarea reformei sistemului de pensii.
Cu toate acestea, ei au venit deja cu noi cereri, inclusiv introducerea unui impozit pentru bogați în bugetul pentru 2026.
În ciuda supraviețuirii guvernului Lecornu, urmează săptămâni de negocieri grele pentru adoptarea unui buget pentru 2026.
Principala sursă a tensiunilor, și anume nevoia de reducere a cheltuielilor bugetare, rămâne.
Guvernul intenționează să facă economii substanțiale în 2026, cu un obiectiv de reducere a deficitului bugetar de la 5,4% în 2025 la 4,6% în 2026 și 2,8% până în 2029.
Totuși, partidele de opoziție refuză să susțină măsuri stricte, ceea ce a dus, de altfel, la demisia a trei prim-miniștri francezi în ultimul an.
De asemenea, Franța se confruntă cu o datorie publică ridicată, de 114% din PIB, aproape dublu față de limita solicitată țărilor din UE.
Franța, a doua cea mai mare economie a zonei euro, se află într-o criză politică prelungită de la momentul în care președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate anul trecut cu scopul de a-și consolida puterea.
În schimb, votul a dus la un parlament și mai divizat și la câștiguri suplimentare pentru extrema dreaptă.
Lecornu este al șaptelea premier al Franței din 2017 și a preluat conducerea cabinetului pentru prima dată luna trecută. Ulterior, el a demisionat după ce nu a reușit să obțină sprijin pentru echipa sa de miniștri.
După câteva zile, președintele Emanuel Macron l-a mai desemnat o dată să formeze guvernul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
