„În cursul zilei de miercuri Comisia Europeană a emis Decizia 3487 din 28 mai 2025 prin care a aprobat în legătură cu cererea de plată nr. 3 plata sumei de 1.279.000.000 euro, din care componenta de grant este 622 de milioane euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro”, a anunțat vineri ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Comisia Europeană a mai decis și suspendarea, până la 28 noiembrie, a sumei de 869 de milioane de euro din care componenta de grant este de 814 milioane euro şi cea de împrumut de 55 de milioane de euro.
Banii au fost suspendați din cauza lipsei de transparență și de competență în care se fac numirile la șefia companiilor energetice de stat și la AMEPIP, dar și din cauza pensiilor speciale.
Cererea de plată nr 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru care România a primit cele 1,27 de miliarde cuprinde 37 de reforme şi 17 investiţii care privesc: tranziţia verde şi digitală, buna guvernanţă, educaţia, precum şi gestionarea deşeurilor de apă şi a pădurilor, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea şi pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală și reformele sociale.
Ce conțin jaloanele neîndeplinite?
Unul dintre jaloane privește înfiinţarea şi operaţionalizarea unei autorităţi care să monitorizeze performanța întreprinderilor publice, altul de administratori ai companiilor publice care activează în domeniul energiei, iar ale treilea are legătură cu pensiile speciale.
Pentru jalonul legat de operaţionalizarea şi funcţionarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este suspendată plata a 330 de milioane de euro.
Ministrul Boloș este optimist și spune că acest jalon va fi soluţionat până la termenul-limită pentru că până atunci va fi numită conducerea AMEPIP după standardele impuse de Comisie.
Procedura este în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, după două tentative eșuate de numire a președintelui și a celor doi vicepreședinți. Termenul pentru depunerea candidaturilor pentru comisia care va evalua candidaţii la conducerea AEMPIP este 11 iunie.
Al doilea jalon are legătură cu numirea a 43 de administratori de companii din domeniul energiei, iar suma suspendată la plată este de 227 de milioane de euro.
Și despre îndeplinirea acestui jalon ministrul Boloș a dat garanții că va fi îndeplinit în termen pentru că se derulează deja noi proceduri la opt companii pentru desemnarea administratorilor, printre acestea numărându-se Nuclearelectrica, Hidroelectroca, Romgaz, Oil Terminal Conpet. În schimb, la alte companii procedurile de desemnare a administratorilor nu au fost reluate.
Pentru pensiile de serviciu, al treilea jalon pentru care Comisia a suspendat plata, este vorba de suma de 231 milioane de euro.
„Proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senat şi are două prevederi: creşterea vârstei de pensionare progresiv”, spune ministrul.
Baza de calcul pentru determinarea cuantumului pensiilor speciale „a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile din plen, la 85% din veniturile nete”, a precizat Marcel Boloş.
Cererea de plată nr. 3. Ce penalități riscă România dacă nu face reforma fiscală
Guvernul negociază în prezent cu Comisia Europeană cererea de plată 4, restructurată, cu o creșterea a jaloanelor de la 46 la 95. Valoarea cererii va crește de la 2,68 miliarde euro la 5,7 miliarde euro, „dacă renegocierile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni l-am propus”, a spus Marcel Boloș.
Cererea de plată numărul 4 include reforme precum reforma fiscală, taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport, legea energiei, legile justiției (deja aprobate), codul urbanismului, codul silvic, reorganizara Romsilva și strategia hidrogenului și strategia biodiversității.
Întrebat ce riscă România nu face reforma fiscală până în luna iulie, când trebuie trimisă cererea de plată numărul 4, ministrul a spus că „riscăm o penalitate care este foarte consistentă pentru țara noastră”, de minimum 660 de milioane de euro.
