Inițiativa aparține eurodeputatului român, Victor Negrescu, și ar avea ca primă consecință, în cazul aplicării ei, decluparea Ucrainei de R.Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
„Este un semnal politic puternic: Parlamentul European susține fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, recunoaște reformele realizate și cere ca opțiunea cetățenilor moldoveni, exprimată prin rezultatul alegerilor parlamentare, să fie valorificată și respectată”, spune europarlamentarul român referindu-se la rezultatul alegerilor parlamentare recente din R.Moldova.
Cu toate acestea, Negrescu susține că „demersul nu menționează nimic despre decuplare, concentrându-se pe sprijinul care trebuie acordat eforturilor realizate de Republica Moldova”.
Partidul proeuropean susținut de președinta Maia Sandu, Acțiune și Solidaritate (PAS), a câștigat recent alegerile parlamentare, pe fondul îngrijorărilor crescânde cu privire la o posibilă interferență a Rusiei. PAS a obținut puțin peste 50% din voturi, reafirmând sprijinul public pentru eforturile lui Sandu de integrare europeană.
Blocul Electoral Patriotic, partid de opoziție, condus de fostul președinte prorus Igor Dodon, s-a clasat pe locul al doilea, cu 24,19% din voturi.
Negrescu spune că inițiativa lui are sprijinul unor lideri importanți ai Parlamentului European și „demonstrează unitatea și solidaritatea Europei cu Republica Moldova într-un moment decisiv pentru întreaga regiune”.
Procesul de aderare la UE împarte legislația UE în șase „grupuri de negociere” tematice, fiecare grupând capitole conexe la care țările candidate trebuie să se alinieze.
Însăși Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a continua procesul de aderare cu Republica Moldova, decuplând-o de Ucraina, întrucât eforturile Ucrainei de a adera la blocul comunitar sunt blocate de Ungaria, a declarat pentru Europa Liberă Marta Kos, comisara europeană pentru extindere.
Pentru că cererea de aderare a Ucrainei este asociată cu cea a Moldovei, veto-ul Ungariei a blocat și eforturile Chișinăului de a adera la UE.
Într-un interviu acordat pe 28 aprilie, în timpul unei vizite la Praga, Kos a spus că „nu poate exclude o decuplare” a celor două țări.
Anul trecut, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde începerii negocierilor de aderare cu ambele țări candidate, dar niciun capitol de negociere nu a fost încă deschis.
Negocierile cu Ucraina sunt blocate de Ungaria, care a ridicat mai multe obstacole și a cerut consolidarea drepturilor minorității maghiare din vestul Ucrainei. Așa cum toate deciziile privind extinderea UE necesită unanimitate, Ungaria poate, practic, să țină Ucraina în afara blocului comunitar atâta timp cât consideră necesar.
Însuși Costa, căruia îi este adresată scrisoarea celor 55 de eurodeputați, inițiată de Negrescu, a propus o schimbare a modului în care sunt gestionate negocierile de aderare.
El a sugerat deschiderea unor grupuri de negociere – capitole juridice și politice cheie în procesul de aderare – care să fie aprobate cu majoritate calificată, în loc să se solicite un consens deplin, potrivit surselor Politico, iar Comisia i-a susținut oficial planul.
Răspunsul Ungariei nu a întârziat să apară. Pe 1 octombrie, premierul ungar Viktor Orbán a transmis la Copenhaga, la summitul informat al Consiliului European, că trucurile juridice nu vor face posibilă deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina prin ocolirea Ungariei.
În acest context, inițiative precum cea a lui Negrescu, care deși spune că nu are nicio legătură cu decuplarea, ar desprinde R.Moldova de blocajul impus Kievului de Budapesta.
Ucraina a lansat oficial discuțiile de aderare cu UE în iunie 2024, dar niciunul dintre cele șase grupuri de discuții nu a fost încă deschis. Ungaria, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, s-a opus în mod constant aderării Ucrainei și a blocat orice decizie în acest sens.
Ungaria a organizat în luna iunie a acestui an un referendum privind aderarea Ucrainei la UE. Premierul ungar a declarat că 2168431 de unguri, din 2284732 câți au votat, s-au împotrivit aderării Ucrainei la UE, adică 95 % din voturile exprimate.
Decuplarea unor țări candidate nu este o practică nouă.
În septembrie 2024, de exemplu, UE a decis să înceapă negocierile de aderare cu Albania, lăsând Macedonia de Nord în urmă, întrucât aceasta era încă blocată în dispute bilaterale cu Bulgaria privind drepturile minorităților.
Însă, când miniștrii europeni ai blocului, care se ocupă de problemele legate de extindere, s-au întâlnit în Danemarca în perioada 1-2 septembrie, au exclus posibilitatea unei decuplări a Moldovei și Ucrainei – cel puțin pentru moment.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
