Pentru prima dată, diplomații Uniunii Europene au discutat săptămâna trecută o propunere făcută de corpul diplomatic al blocului comunitar, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a sancționa două canale TV georgiene pro-guvernamentale, Imedi TV și POSTV, pentru răspândire de propagandă rusească.
Imedi TV este considerat cel mai popular canal TV din țară și este deținut de omul de afaceri Irakli Rukhadze, care a fost deja sancționat atât de Lituania, cât și de Ucraina.
Transparency International a descoperit recent dovezi că fondatorul partidului de guvernământ Visul Georgian, Bidzina Ivanishvili, finanțează postul TV de ceva vreme.
Sancțiunile, care ar însemna înghețarea activelor în bloc, interdicții de viză impuse proprietarilor de canale și suspendarea licențelor de emisie în UE, ar intra sub incidența unui regim de sancțiuni instituit de Bruxelles la sfârșitul anului trecut, conceput pentru a viza activitățile hibride rusești.
Aceste activități includ ceea ce este cunoscut sub numele de Manipularea și Interferența Informațiilor Străine (FIMI) împotriva instituțiilor UE, a statelor sale membre, precum și a partenerilor săi.
Nu este prima dată când Bruxellesul încearcă să impună sancțiuni orașului Tbilisi.
În ianuarie, SEAE a făcut presiuni pentru sancționarea parlamentarilor din cadrul partidului Visul Georgian precum și a judecătorilor și oficialilor Ministerului de Interne, pentru reprimarea protestelor care au urmat controversatelor alegeri parlamentare din octombrie 2024.
De atunci, Ungaria și Slovacia au respins propunerea de sancțiuni și se pare că ar putea face același lucru din nou.
Potrivit mai multor diplomați familiarizați cu problema, cele două țări din Europa Centrală și-au exprimat din nou scepticismul, alături de Belgia, Italia și Grecia.
Cele două argumente folosite de sceptici pentru a-și justifica pozițiile au fost îngrijorările legate de limitarea libertății de exprimare și riscul ca Tbilisi să acuze UE că aplică standarde duble, deoarece oferă sprijin atât politic, cât și monetar presei țării, dar, în același timp, încearcă să reducă la tăcere vocile critice.
De cealaltă parte a dezbaterii, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Olanda au susținut propunerile de sancțiuni – la fel ca și Republica Cehă, care a fost unul din cei mai fermi critici ai regimului de la Tbilisi.
La sfârșitul lunii septembrie, Praga a impus sancțiuni naționale ministrului adjunct de interne al Georgiei, Aleksandre Darakhvelidze, precum și împotriva a trei judecători și un procuror, adăugându-se la cei trei oficiali ai Ministerului de Interne pe care i-au inclus pe lista neagră încă din ianuarie.
Pe lângă potențialele veto-uri din partea fiecărui stat membru, există un alt potențial obstacol: puternicul serviciu juridic al Consiliului UE – care examinează propunerile de sancțiuni și verifică dacă acestea pot rezista unei contestații la Curtea Europeană de Justiție (CJUE) – și-a exprimat unele rezerve.
În timpul discuției, serviciul juridic a remarcat că seturile de dovezi prezentate de SEAE nu sunt suficient de puternice ca să dovedească legătura dintre posturile georgiene, Imedi TV și POSTV, și guvernul rus.
Ramura diplomatică a UE va continua acum să lucreze pentru a strânge și mai multe dovezi, încercând, de asemenea, să obțină sprijinul a mai mult decât cele șase țări care și-au exprimat entuziasmul față de propunerea inițială.
Finlanda, Germania, Slovenia și Suedia și-au exprimat sprijinul politic pentru sancțiuni, dacă dosarul juridic este consolidat. Bulgaria, Franța și România au spus că ar putea susține măsura, dar că au nevoie de mai mult timp pentru a-i studia implicațiile.
Cheia pentru cei care insistă asupra sancțiunilor va fi să demonstreze legăturile dintre Kremlin și cele două canale TV.
Lista neagră a sancțiunilor hibride rusești conține până în prezent 47 de persoane și 15 entități și este formată în principal din cetățeni și entități rusești.
Omul de afaceri moldovean Anatolii Prizenko a fost sancționat de bloc în 2024. La sfârșitul lunii octombrie 2023, el a organizat călătoria mai multor cetățeni moldoveni în Franța, unde au pictat Steaua lui David pe străzi în schimbul unor compensații financiare.
Operațiunea respectivă a fost relatată în mass-media, dar, potrivit UE, imaginile au fost răspândite inițial de rețeaua media Recent Reliable News, asociată cu guvernul rus.
Harouna Douamba, un om de afaceri ivorian, a fost, de asemenea, sancționat de Bruxelles pentru conducerea unei rețele de dezinformare în Republica Centrafricană și Burkina Faso.
Potrivit UE, rețeaua sa a lansat o campanie care a vizat „în special Franța, inclusiv prin acuzații de conspirație, terorism, operațiuni de destabilizare sau pregătirea de lovituri de stat împotriva Uniunii sau a statelor sale membre”.
În cazul Douamba, serviciul juridic al UE a fost mulțumit de dovezile legăturilor cu Kremlinul, așa cum era și atunci când au dat undă verde sancțiunilor împotriva AFA Medya AS, cu sediul la Istanbul.
Această companie operează RED, care, potrivit UE, „cuprinde o serie de platforme media și care are legături financiare și organizaționale strânse cu entități și actori de propagandă de stat rusești și care are legături structurale profunde, inclusiv interconexiuni între și rotația personalului individual cu organizațiile media de stat rusești”.
Chiar și doi cetățeni ai UE, bloggerii germani Alina Lipp și Thomas Roeper, au fost sancționați de bloc pentru „răspândirea sistematică de dezinformări despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Va suspenda Bruxellesul în cele din urmă regimul fără vize al Georgiei?
Uniunea Europeană urmează să aprobe noi reguli care ar facilita suspendarea liberalizării vizelor pentru cetățenii țărilor terțe care călătoresc în blocul comunitar, o măsură care vizează în mare parte Georgia, pe fondul semnelor că Tbilisi se îndepărtează de reformele democratice și se întoarce spre sfera de influență a Moscovei.
Parlamentul European urmează să își dea acordul pentru noua legislație pe 7 octombrie, iar statele membre ale UE îi vor urma exemplul pe 17 noiembrie, noile reguli urmând să intre în vigoare în decembrie.
Măsurile se vor aplica tuturor celor 61 de țări care beneficiază de un regim fără vize în cadrul clubului, inclusiv tuturor candidaților la UE din Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina. Însă diplomații europeni recunosc că regulile actualizate propuse vizează, cel puțin parțial, o altă țară care încă se bucură de liberalizarea vizelor UE: Georgia.
Republica din Caucazul de Sud se află de mult timp în coliziune cu Bruxellesul, Tbilisi adoptând anul trecut atât legislație anti-LGBT, cât și o așa-numită lege a „agenților străini” – o legislație similară a fost folosită de Kremlin pentru a reprima libertatea de exprimare și societatea civilă.
Relația s-a deteriorat și mai mult după alegerile parlamentare din octombrie anul trecut, în care partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, s-a agățat de putere și apoi a decis să oprească discuțiile de aderare, adoptând în același timp ceea ce mulți – inclusiv Bruxellesul – consideră politici favorabile Rusiei.
Situația a provocat demonstrații masive, care au fost înăbușite violent de autorități. Alegerile locale din weekend, când Visul Georgian și-a consolidat și mai mult puterea, au reaprins demonstrațiile.
Poliția a răspuns cu tunuri cu apă pentru a dispersa ceea ce oficialii susțin că a fost „o tentativă de lovitură de stat planificată de serviciile de informații străine”. Alte demonstrații sunt așteptate în capitala Georgiei pe 6 octombrie.
De la alegerile din octombrie 2024, UE s-a abținut de la contacte politice la nivel înalt și a facilitat impunerea de restricții naționale privind vizele pentru oficialii georgieni de rang înalt de către statele membre ale UE.
Cu toate acestea, Bruxelles-ul nu a reușit să impună sancțiuni politicienilor georgieni de rang înalt, deoarece Ungaria și Slovacia au respins în mod repetat această măsură, care necesită unanimitate între cele 27 de state membre.
În schimb, blocul a analizat posibilitatea de a viza regimul fără vize al țării, în vigoare din 2017, deoarece acesta nu necesită consens.
Comisia Europeană a avertizat guvernul georgian despre acest lucru într-o scrisoare din iulie, solicitând o serie de clarificări până la sfârșitul lunii august.
Tbilisi a răspuns, dar, potrivit mai multor oficiali UE, Bruxellesul nu a fost impresionat de răspuns.
Între timp, statele membre ale UE și Parlamentul European au petrecut prima jumătate a anului 2025 negociind noi reguli pentru a declanșa mecanismul de suspendare a liberalizării vizelor, care ar putea fi utilizat în cazul Georgiei la sfârșitul acestui an.
Noile reguli deschid modalități de declanșare a mecanismului.
Motivele actuale sunt legate în principal de probleme clasice de „afaceri interne”, cum ar fi numărul mare de cetățeni dintr-o țară care beneficiază de călătorii fără vize care depășesc termenul de ședere de 90 de zile permis în blocul comunitar sau chiar profită de oportunitatea de a solicita azil în UE.
Un nou motiv de suspendare include lipsa de aliniere a regimului fără vize al unei țări cu politica de vize a UE. Un exemplu în acest sens ar fi o țară care are regim de călătorie fără vize în UE și, de asemenea, are regim de călătorie fără vize pentru cetățenii ruși.
Având în vedere că Bruxellesul este dornic să limiteze afluxul de cetățeni ruși, noua legislație ar permite UE să închidă o potențială rută alternativă către blocul comunitar.
Un alt motiv nou de suspendare este cazul în care o țară terță derulează un sistem de cetățenie pentru investitori, cunoscut sub numele de „pașapoarte de aur”.
„Amenințările hibride” reprezintă un al treilea criteriu nou. Acesta poate fi ceva similar cu ceea ce UE numește „instrumentalizarea migranților sponsorizată de stat” – un exemplu fiind Belarus (care nu se bucură de liberalizarea vizelor cu UE), care transportă cu avionul persoane din Asia și Africa în Belarus și apoi le împinge spre granițele Letoniei, Lituaniei și Poloniei.
Însă cel de-al patrulea motiv nou pare a fi cel care pune în vizor liberalizarea vizelor de la Tbilisi: o deteriorare a relațiilor externe ale UE cu o țară terță, în special în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale.
Există și alte câteva modificări notabile ale regulilor de suspendare a vizelor. Suspendarea liberalizării vizelor este întotdeauna temporară la început. În legislația actuală, suspendarea temporară este de nouă luni și poate fi prelungită pentru încă 18 luni.
În noua propunere, suspendarea inițială va fi de 12 luni, iar prelungirea de 24 de luni, ceea ce va duce totalul potențial la trei ani. Diplomații UE spun că acest lucru are scopul de a oferi timp suplimentar Comisiei Europene pentru a se implica în relația cu țara terță în vederea remedierii oricăror probleme.
Există însă o altă modificare care vizează în mod specific Georgia. Conform legislației actuale, suspendarea fără vize poate fi limitată la factorii de decizie, cum ar fi miniștrii și oficialii, în prima perioadă de suspendare temporară, aceasta afectând întreaga populație a unei țări pe durata perioadei de prelungire.
Conform noilor reguli, întreaga populație ar putea să nu fie afectată pe parcursul întregii perioade de trei ani, cruțând astfel cetățenii obișnuiți.
Acest lucru este relevant pentru Georgia, deoarece mulți locuitori ai Bruxellesului sunt precauți în a ataca populația pentru ceva ce consideră a fi responsabilitatea guvernului. Cetățenii obișnuiți ar fi afectați doar dacă țara lor nu este eliminată de pe lista statelor fără vize după perioada de trei ani.
Merită să ne amintim că, în cazul unei suspendări temporare, Comisia Europeană poate lua decizia singură, fără vot în Parlamentul European sau între statele membre ale UE.
Este însă o practică obișnuită ca, potrivit Comisiei, să se consulte pe larg cu capitalele naționale. O majoritate calificată (55% din statele membre ale UE, reprezentând 65% din populația totală a UE) este necesară pentru a elimina regimul fără vize al unei țări față de club. RFE/RL a aflat că nu mai puțin de 19 state membre ale UE ar lua în considerare susținerea a cel puțin o suspendare temporară.
