„Am venit cu documentul și foarte mulți dintre cei cu care am discutat au cerut o copie să o citească pe avion. A existat interes”, a spus președintele Nicușor Dan, după summit.
„Noutatea documentului este că descrie un mecanism care înseamnă site-uri pe diferite teme aparent benigne – precum spiritualitatea – pentru care Parchetul a dovedit că publicitatea a fost făcută de Rusia și care trimit apoi la site-uri de știri.”
Întrebat dacă în urma discuțiilor cu liderii europeni – despre atacurile hibride care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din România – vor fi luate măsuri la nivelul Uniunii Europene, Nicușor Dan a spus că executivul comunitar va propune, cel puțin pentru dezbatere, realizarea unui „scut democratic”, urmând ca săptămânile viitoare să se stabiliească ce presupune acesta.
Cât privește planul de măsuri pe care autoritățile ar trebui să le ia pe plan local, Nicușor Dan a spus că „există o cooperare a instituțiilor în cazuri de vădită dezinformare, dar mai avem de lucru la cum se combate asta”.
Întrebat care consideră că sunt explicațiile pentru care R.Moldova a fost mai bine pregătită să facă față atacurilor hibride venite dinspre Federația Rusă înainte de alegerile parlamentare care au avut loc pe 28 septembrie, președintele a spus că „Moldova a fost mult mai bine pregătită pentru că s-a așteptat să vină ceea ce a venit”, spre deosebire de România care „nu și-a închipuit că un atac de o asemenea magnitudine va avea loc”.
El a dat asigurări că, în virtutea experienței nefericite de la alegerile prezidențiale din 2024, autoritățile române au acumulat o experiență care nu va mai face posibilă repetarea „unui fenomen precum cel din noiembrie 2024”.
„Dar, în general pe zona de comunicare publică, rețele sociale, mai avem lucruri de făcut”, a recunoscut Nicușor Dan.
„Nu aveam în mod oficial, până la raportul Parchetului, o dovadă despre faptul că Rusia a interferat cu publicitatea în campania electorală”, a declarat marți, pe 30 septembrie, președintele Nicușor Dan.
„Dovada asta o avem: faptul că au fost mai multe site-uri pentru care, pentru ca publicitatea lor să ajungă la un număr mare, au fost folosite firme de publicitate din Rusia, și în acest proces de dezinformare au fost folosite conturi și firme din Rusia”, a spus Nicușor Dan.
El s-a referit chiar la dezvăluirile făcute de Parchetul General pe 16 septembrie din dosarul de tentativă de lovitură de stat despre atacurile hibride ale Rusiei în campania prezidențială din 2024 și a spus că va prezenta raportul acestui caz partenerilor din UE, la Copenhaga.
„Acesta este un fapt pe care Parchetul General l-a dezvăluit în raportul pe care ei l-au prezentat și cu care o să mă duc și mâine la Copenhaga ca să informez partenerii noștri”, a spus marți, 30 septembrie, Nicușor Dan.
Președintele a spus că încă nu există în momentul de față o imagine completă a ingerinței rusești și că ar mai fi necesare câteva luni pentru acest lucru, dar a dat asigurări că atunci când o va avea va ieși public și o va dezvălui.
Ce spune raportul procurorului general al României
Procurorul general al României, Alex Florența, a prezentat marți, 16 septembrie, un raport despre acțiunile de război hibrid documentate de anchetatori după 4 decembrie 2024.
Era chiar ziua în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) desecretiza documentele serviciilor de informații române privind influențarea și vicierea campaniei electorale prezidențiale de către „actori statali și nestatali” – cu trimitere la Rusia. Tot atunci, documentele desecretizate ajungeau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Pachetul General).
Procurorul general al României a spus că înainte de acea dată Serviciul Român de Informații (SRI) nu-i mai informase vreodată pe procurori că România se află sub asaltul unui război hibrid purtat de Rusia.
După acea desecretizare, procurorii au început mai multe anchete, unele deja finalizate, altele trimise Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) pentru continuarea cercetărilor.
Cel mai important dosar este cel în care fostul candidat Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 16 septembrie pentru tentativă la acțiuni contra ordinii constituționale.
În dosar sunt 22 de inculpați, printre care și fostul mercenar Horațiu Potra, arestat în prezent de autoritățile din Dubai și supus procedurilor de extrădare.
România nu a fost singura țară care a devenit ținta unor atacuri dure hibride. Republica Moldova, Cehia, Finlanda și alte state sunt vizate de atacuri cu știri false menite să destabilizeze societățile, cu atacuri împotriva NATO, pentru a induce panica în contextul conflictului ruso-ucrainean.
Atacurile hibride la care a fost supusă România pentru influențarea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024
- În 2019, anumite companii de sondare au cercetat online la ce tip de mesaj este sensibilă populația din diferite regiuni ale țării;
- În 2022, rețele de troli și boți au dezvoltat mii de pagini pe Facebook, Telegram și TikTok, inundate de mesajele identificate în studiul de piață din 2019, menite să cultive sensibilitățile votanților și să vină în întâmpinarea așteptărilor acestora. S-au format comunități cu mii sau chiar sute de mii de urmăritori, inclusiv din diasporă, unde organizatorii au postat mesaje de instigare la revoltă împotriva statului, de evocare a nostalgiei după perioada comunistă, mesaje religioase sau prin care era promovată medicina alternativă. Numai pe Facebook au fost create 2.000 de pagini. Pe măsură ce se apropia anul electoral 2024, traficul era direcționat către site-uri de tip click-bait. Pentru promovarea lor au fost plătite reclame prin intermediul tehnologiei native ads furnizate de patru companii cu legături în Federația Rusă.
- Cazul Propagator - Înființat în 15 iunie 2024 și redenumit în 4 august 2024 «Propagator implică-te și tu în renașterea României»”. Este chiar site-ul despre care a pomenit SRI într-unul dintre documentele furnizate în luna decembrie CSAT. Rolul său a fost să distribuie mai departe conținutul plasat pe Telegram: peste 1.850 de materiale foto-video reprezentând imagini cu Călin Georgescu. Lor li s-au adăugat bannere, fotografii de profil cu sigla CG 11 (de la poziția din buletinul de vot), sondaje de opinie și exit-polluri falsificate, materiale video fabricate reprezentând imagini din România, focalizate pe probleme precum apă, hrană, energie - programul său de candidat.
- Au mai fost folosite site-ul Pravda precum și: frost24.com, scholarsden.info, dreamsreading.com, sportspro.com.ng, xtrasport.com.ng, mbcfworld.com pentru narative false, menite să creeze panică și nesiguranță prin diseminarea unor știri false despre demnitari de rang înalt sau rude ale acestora.
- Pe Telegram au fost create mesaje pentru nișe emoționale pregătite anterior și cultivate prin expunerea sistemică la conținut specific furnizat de sursele de propagandă proruse active în spațiul național.
- Tot din războiul hibrid au făcut parte și campaniile ulterioare anulării alegerilor care instigau la revoltă sau răspândeau știri false, menite să creeze panică, cum ar fi cele despre deplasarea unor mașini militare.
- Site-uri false – care le clonau pe cele originale, ale autorităților sau redacții cunoscute – unde erau răspândite informații false, pentru ca oamenii să nu mai aibă încredere în nimeni;
- Instigarea populației, tot pe rețele sociale, în luna februarie, la boicotarea cumpărăturilor în supermarketuri sau la cumpărarea masivă de carburanți.
Liderii statelor Uniunii Europene s-au întrunit de miercuri, la Copenhaga, într-un Consiliu European informal, iar joi la Summitul Comunității Politice Europene (CPE), pentru a discuta despre modul în care se poate consolida apărarea comună a Europei și sprijinul pentru Ucraina, potrivit unui comunicat emis de consilium.europa.eu.
Reuniunea Consiliului European informal a fost condusă de președintele Consiliului, Antonio Costa, și găzduită de șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, și a precedat reuniunea Comunității Politice Europene, care a reunit lideri din toată Europa.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
