Cu un program de lucru de 24 de ore pentru o gardă și o sumă insuficientă pentru timpul și volumul de muncă, tot mai puțini medici vor să lucreze în cursul nopții. Nu ajută nici faptul că răsplata a rămas la nivelul celui de acum șapte ani.

Doar 11.500 de medici din cei peste 48.000 care lucrează în sistemul sanitar public fac gărzi pentru asigurarea continuității activității medicale. Adică mai puțin de unu din patru, arată o statistică a sindicatelor din domeniu.

Timpul mai mare de lucru duce la epuizare fizică și psihică a medicilor care lucrează noaptea, ceea ce poate duce la erori medicale, cu urmări grave pentru pacienți.

* * *

Într-o zi obișnuită de joi, câteva persoane așteptau în curtea Spitalului Bagdasar Arseni din București: bunica lor, în vârstă de 86 de ani, se simțea rău.

La intrarea de la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a spitalului de pe Șoseaua Berceni sunt multe afișe pe care sunt scrise detalii despre triajul pacienților care ajung la Urgențe. Timpul de așteptare este în medie de jumătate de oră, în funcție de numărul bolnavilor. Poate depăși, însă, și o oră.

Joi, nu erau mulți pacienți, așa că bunica de 86 de ani nu a avut mult de așteptat și a fost preluată imediat de medic. Altă dată, însă, a fost nevoită să aștepte mai mult.

Din astfel de experiență, oricine ajunge la „urgență” pleacă de la premisa că va exista un timp de așteptare până să primească îngrijirile.

Cum este și cazul doamnei Florica. Femeia în vârstă de 70 de ani, din sectorul 6, s-a simțit rău pe 12 decembrie 2024. Avea stări de vomă și amețea.

A sunat la ambulanță și așa a ajuns la Spitalul Universitar de Urgență din București. A fost preluată de un brancardier și a așteptat pe holul de la camera de gardă ca să o consulte un specialist de la Medicină Internă.

Așteptarea a durat câteva ore, până seara. Era o zi foarte aglomerată.

Slatina. Bărbat decedat pentru că nu exista cardiolog în gardă

Cazul acestor două femei este unul fericit, pentru că au primit, în cele din urmă, tratament.

Dar sunt zeci de spitale din România unde nu există medici care să acopere turele de gardă pentru toate specializările. Acest lucru duce la tragedii.

Așa cum s-a întâmplat pe 27 ianuarie 2025 la Spitalul Județean din Slatina.

La Slatina nu era medic cardiolog de gardă, așa că un bărbat de 66 de ani care suferise un infarct a fost trimis cu o ambulanță la Spitalul de Urgență din Craiova, pentru a-i pune acolo un stent.

Undeva pe distanța de circa 50 de kilometri dintre cele două orașe, inima bărbatului a cedat.

Spitalul din Slatina nu poate asigura gardă pentru specialitatea cardiologie pentru că îi lipsesc medicii. De la incidentul nefericit din ianuarie, spitalul a organizat de mai multe ori concurs pentru recrutarea a patru cardiologi.

În prezent, există doar un singur rezident cardiolog. Pe 22 mai, spitalul a mai publicat încă o dată anunțul că angajează medici cardiologi.

În lipsa medicilor cardiologi, pacienții sunt examinați de medicii de urgență sau de medicină internă și, dacă starea lor este gravă, sunt trimiși la cea mai apropiată unitate medicală care are cardiolog.

Potrivit statisticilor de la Colegiul Medicilor și de la Federația Solidaritatea Sanitară, există un deficit mare de medici pe specialități precum cardiologie, neurologie, ATI (Anestezie Terapie Intensivă) și UPU.

Medicii care asigură gărzile – continuitatea asistenţei medicale, așa cum e denumită în limbaj medical – ajung să lucreze 24 de ore în continuu.

Regulamentul privind timpul de muncă din sectorul sanitar prevede că medicul lucrează, în medie, 7 ore pe zi și 18 ore în gardă. Adică, după ce își face activitatea zilnică, medicul intră în gardă și mai termină a doua zi.

A făcut AVC după o gardă de mai mult de 24 de ore

Orele lungi ale unei gărzi sunt epuizante, fizic și psihic, pentru medici, iar din această cauză pot fi cauzate erori cu consecințe grave pentru pacienți. Sunt și cazuri în care viața medicilor este pusă în joc.

La începutul lunii noiembrie 2023, dr. Bogdan Vîlsan, medic UPU la Spitalul Județean Giurgiu, terminase o gardă lungă. Noaptea a suferit un accident vascular cerebral (AVC). Din medic, a ajuns pacient la spitalul unde lucra, iar ulterior a mers la Spitalul Floreasca din Capitală.

„Noi avem o situație dramatică la Giurgiu în privința numărului mic de medici”, spune Bogdan Vîlsan pentru Europa Liberă.

După recuperare, doctorul Vîlsan nu mai are voie să facă gărzi pe timp de noapte. Poate să lucreze numai ziua.

„Probabil că atunci când am făcut AVC eram epuizat și s-au suprapus mai multe lucruri în perioada respectivă. Epuizare după ce am făcut foarte multe gărzi, aveam și o viroză – un fel de Covid, mama era bolnavă”, își amintește medicul.

Înainte de accidentul vascular cerebral, medicul Bogdan Vîlsan făcea și câte 15 gărzi pe lună, pentru că erau doar doi medici la camera de gardă.

„Eu nu vreau să leg AVC-ul de activitatea mea. Mie îmi place foarte mult ce fac, munca la spital e viața mea”, spune medicul.

Bogdan Vîlsan a fost în concediu medical timp de cinci luni, timp în care și-a revenit.

„M-am recuperat, dar am rămas o persoană cu deficiențe, totuși, mai ales atunci când e frig și când sunt obosit.”

Manager: Rezidenții nu stau la stat pentru că în privat sunt plătiți de trei ori mai mult

Managerul Spitalului de Urgență Giurgiu, Mihaela Raţă, spune că în prezent, în fiecare linie de gardă, spitalul are câte cinci-șase medici.

Mai sunt în continuare gărzi neacoperite: la Neurologie, Cardiologie și chiar la Unitatea de Primiri Urgențe.

„Medicii depăseșc patru-cinci gărzi pe lună din lipsă de personal. Acum pleacă două doctorițe în maternitate și rămân doi medici la 22 de paturi la Neonatologie. Merg în spitalele din București ca să vorbesc cu profesorii să mă ajute cu rezidenți de an IV sau V pe pediatrie sau neonatologie”, spune Mihaela Rață.

Managerul precizează că spitalul, cu ajutorul autorităților locale, decontează naveta medicilor, iar medicii primesc stimulente în limita a două salarii minime pe economie.

„Eu am încercat toate metodele, dar rezidenții nu vor să vină”, spune ea.

„Un medic rezident la Cardiologie, după ce a stat o perioadă la noi, mi-a zis că pleacă în privat pentru că e plătit de trei ori mai mult. Noi îi dăm salariul conform legii.

Eu aș propune ca măcar o perioadă, 5 ani de exemplu, medicii rezidenți să rămână în sistemul de stat, că așa știi că ai continuitate”, mai spune Mihaela Rață.

Potrivit unei statistici furnizate de Solidaritatea Sanitară, doar 11.500 din medici din cei 48.332 câți lucrează în sistemul public fac gărzi pentru asigurarea continuității activității medicale.

Medicul Viorel Rotilă, președintele Federației „Solidaritatea Sanitară” din România, spune pentru Europa Liberă că a propus de mai multe ori schimbarea modului în care medicii lucrează în timpul nopților.

„Pe modelul actual, se ajunge ca un medic să lucreze cel puțin 24 de ore continuu atunci când face o gardă, iar în unele cazuri – 36 de ore. Ceea ce e un dezastru din perspectiva riscului de epuizare profesională a medicilor”, spune el.

„Sunt mulți medici care nu mai vor să facă alte gărzi decât cele două obligatorii. În primul rând, plata nu mai este satisfăcătoare. Și apare concurența mediului privat, unde tariful orar tinde să depășească 250-300 de euro”, spune Viorel Rotilă.

Medicul știe că sunt multe spitale care nu au suficienți medici care să acopere gărzile.

„Pot să am un număr suficient de medici, să am opt medici într-o secție, dar doar cinci fac gărzi și atunci e număr insuficient de medici care să efectueze gărzile”, afirmă Viorel Rotilă.

Pentru mulți ani, el a lucrat la Spitalul Județean din Galați, dar acum nu mai face gărzi pentru că e cadru universitar. El știe însă că plata unei gărzi ajunge în medie la 800 lei net.

„Spitalele universitare se confruntă cu un element suplimentar. Există cadre didactice profesori și conferențiari care sunt scutiți de gărzi, adică ei pot opta să nu facă gărzi și lucrurile tind să se complice în astfel de cazuri”, adaugă Rotilă.

Medicul arată că profesorii vor să își folosească timpul altcumva.

„Referința standard pentru medici este ca tariful orar al gărzilor să fie egal cu tariful orar normei de bază, ca medicii să fie atrași de gărzi”, spune Rotilă.

Medicul mai spune că sunt câteva specializări care nu există decât în câte un spital din fiecare județ, cum ar fi Neurochirurgia.

„Dacă n-am o specializare, de exemplu un cardiolog de gardă, nu are cine să îl trateze și îl trimit în alt spital sau chiar în alt județ”, declară Viorel Rotilă.

La Spitalul Județean din Galați nu există linie de gardă la multe din specialități – Nefrologie, Oncologie medicală, Reumatologie, Chirurgie orală și maxilo facială, Endocrinologie, Gastroenterologie etc.

La Spitalul Județean din Buzău lipsesc linii de gardă pentru Urologie și Oftalmologie.

Medicul urgentist Adrian Zoican, angajat al acestui spital, spune că, de fapt, sunt multe specialități medicale în care nu se lucrează noaptea.

„La Urgență ar trebui să fim dublu față de câți suntem acum. Suntem cam zece medici care facem gărzi, dar ar trebui să fim 20. Prin gărzile suplimentare de lucru ajungem la 140 ore de lucru, care ar fi, de fapt, încă o normă”, afirmă Adrian Zoican pentru Europa Liberă.

Medicul spune că o gardă este plătită la 40% din timpul de lucru din salariul de bază.

„Eu, de exemplu, am făcut și cinci gărzi pe lună și era ok așa, de bun simț. Dar acum am ajuns să facem încă o normă, pentru că n-are cine să lucreze, trebuie să acoperi turele”, spune Adrian Zoican.

Botoșani. 11 medici la 320 de paturi

Nici la Spitalul Județean de Urgență Botoșani situația nu este mai bună. Ramona Pădurariu, medic coordonator la secția de psihiatrie, spune că la toate specializările este resimțită lipsa personalului.

„Eu sunt medic primar în psihiatrie. Avem 320 de paturi la Psihiatrie și suntem 11 medici. Avem două linii de gardă, automat, că avem foarte mulți pacienți. Garda este de 24 de ore. De exemplu, dacă am o gardă în cursul săptămânii, stau până a doua zi dimineață, iau apoi rămân la programul de lucru normal”, povestește Ramona Pădurariu.

„În primul rând, trebuie schimbat sistemul de plată pentru gărzi, că nu ne mai motivează. Noi, cumva, muncim o gardă în plus, că una nu e plătită.”

În plus, medicul precizează că timpul alocat gărzilor nu e calculat la vechimea în muncă.

La Spitalul Județean din Botoșani nu există linii de gardă pentru Neurochirurgie și Urologie.

Dacă apare vreo urgență în afara programului de zi, pacienții sunt trimiși la Iași. Drumul de peste 100 de kilometri este parcurs în cel puțin o oră și jumătate.

„Nu mai vrem să le facem pentru că plata este derizorie”

La Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), cel mai mare spital din țară, medicii reușesc să acopere gărzile, spune dr. Mihaela Zaharia, medic primar la Secția de Chirurgie Plastică și Microchirugie Reconstructivă.

„Problema este că nu mai vrem să le facem, pentru că plata este derizorie. Nu poți să-ți dorești să faci gărzi nenumărate cum e la SUUB, unde toată lumea vrea să vină să se trateze, dar să plătești la valoarea salariului din 2018, care pe vremea respectivă era în jur de 7.500 lei la un medic primar. Păi, acum avem în jur de 15.000 lei”, spune Mihaela Zaharia.

Medicul spune că ea face numai gărzile obligatorii prevăzute de lege.

„În rest, am dat din gărzile mele unui coleg, pentru că mai intervin și alte probleme de familie, nu poți tot timpul să fii chiar numai în spital”, spune Mihaela Zaharia.

Ca prim-vicepreședinte de la „Solidaritatea Sanitară”, care se ocupă de Departmentul Medici, Mihaela Zaharia a cercetat îndeaproape consecințele gărzilor cu timp lung de lucru asupra medicilor.

Un studiu al Colegiului Medicilor din 2023 arată că, după vârsta de 55 de ani, 55% dintre medicii români sunt în burnout, spune ea.

„Pentru că unii medici ajung să facă câte 7-8 gărzi pe lună, personalul medical este susceptibil să sufere de sindromul de burnout, iar urmările pe termen mediu și lung se răsfrâng asupra pacienților și sistemului de sănătate.”

„Medicii afectați pot lua decizii eronate, pot să aibă o atitudine ostilă față de pacienți sau față de colegi”, explică Mihaela Zaharia.

Medicul mai spune că efectuarea unui număr de ore de gardă cu mult peste durata legală a timpului de muncă într-un mediu extrem de stresant duce și la numeroase cazuri de îmbolnăviri grave sau de deces prematur în rândul medicilor.

Un raport al Curții de Conturi – Managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare spitalicești pentru perioada 2014-2021 – arată că România e pe penultimul loc din Uniunea Europeană în privința numărului de medici: 304,7 medici la 100.000 de locuitori.

Grecia este în fruntea clasamentului, cu 610,4 doctori la 100.000 de locuitori.

În România, cei mai mulți medici lipsesc din specialități medicale precum anestezie, terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgență, medicină de laborator, medicină internă și gastroenterologie.

Beatrice Mahler, fost manager la „Marius Nasta”: M-am trezit cu 12 colegi scutiți să facă gardă

Beatrice Mahler, fost manager la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta și șef secție la același spital, arată că, în cazul gărzilor prelungite, organismul medicului reușește să facă față o perioadă de timp, dar cu vârsta, după 50 de ani, este foarte dificil. În lipsa somnului, spune medicul, distrugerea organismului se produce mult mai repede.

„E normal ca medicul să facă garda obligatorie, cea conform contractului, dar în rest, pe mine chiar nu mă interesează. Este dreptul medicului să nu vrea să facă mai mult, iar ca angajator nu ai ce să faci”, spune ea.

„Munca asta nu este plătită. Când ai o gardă plătită la nivelul din 2018, înainte de creșterea salariilor, este ineficient și stai să te gândești dacă efortul pe care îl faci, riscurile pe care ți le asumi, merită pentru banii respectivi”, completează Beatrice Mahler.

12 medici i-au spus doctorului Mahler, în vremea în care era manager la Institutul Marius Nasta, că nu mai fac gărzi pentru că sunt scutiți medical.

„Mi-am dat seama că lucrurile nu pot să rămână așa și am trimis evaluarea acelor cazuri la Centrul Național de Expertiză și, din cei 12 colegii scutiți, au rămas trei care chiar aveau patologii, chiar le contraindica”, spune ea.

„Apoi, din discuțiile cu ei, am agreat împreună un algoritm în care am stabilit că numărul total de ore de gardă pe lună trebuie să fie de 19, ceea ce înseamnă că am fracționat ziua de gardă și am făcut gărzi scurte de 12 ore, cu ture. Un algoritm care este la limita legii, dar legea îți permite un număr de ore de gardă nespunând că trebuie să fie făcute în aceeași zi”, spune Beatrice Mahler.

Chiar dacă nu mai e manager din 2024, regulamentul instituit de ea după pandemia de Covid funcționează și acum la „Marius Nasta”.

Pacienții vin la camera de gardă pentru că nu există un sistem de programare

Medicul Beatrice Mahler spune că există o problemă cu medicii rezidenți din anul I care nu sunt plătiți pentru gărzi.

„Este vorba de o muncă neplătită pe care o cerem unor oameni care au terminat, totuși, facultatea. Pe de altă parte, nu e bine că medicii lucrează foarte multe ore și, la modul real, nu ai cum să te concentrezi pe o activitate care este de mare risc atât de multe ore”, mai spune Beatrice Mahler.

Medicul a observat că sistemul de gardă este suprasolicitat cu probleme care nu ar necesita o evaluare de urgență.

„Pe de altă parte, sunt oameni care stau și suferă acasă și ajung în ultimul stadiu de boală pentru că nu știu cum să acceseze sistemul de sănătate”, continuă Mahler.

În majoritatea spitalelor nu există un sistem de programare facil pentru pacienți. Motiv pentru care cei mai mulți merg la Urgență.

„În primul rând trebuie să reglăm sistemul în interior, astfel încât pacientul să poată veni către noi, să știe cum să acceseze serviciile, pentru că sunt oameni care vin la gardă pentru că nu știu cum să facă altfel”, precizează Mahler.

Fostul manager spune, de asemenea, că atunci când un pacient își fac o programare, ar trebui să și-o asume, pentru că mulți nu se prezintă la programări și nici nu anunță.

„În alte țări – Polonia, Franța – legea prevede că pacientul are obligația să-și respecte programarea. La noi, avem această problemă pentru pacient pentru că pur și simplu sistemul nu este făcut astfel încât să-i ajute pe cei care au maximă nevoie și pentru că digitalizarea reală din sănătate lipsește.”

„La stat, dacă nu merge ceva, e de vină medicul. Dar, din punctul meu de vedere, aici este o problemă de percepție, iar statului și politicului i-au convenit să o lase pe umărul medicului, dar asta nu este corect față de relația dintre medic și pacient”, adaugă Beatrice Mahler.

Președinta Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, spune că principala problemă a gărzilor este lipsa unei plăți adecvate a orelor.

„Însă sunt și alte aspecte care merită menționate. Așa cum am semnale de la colegii din țară, odihna după ziua de gardă nu este acordată, ca urmare a lipsei de personal din majoritatea unităților medicale”, spune ea.

Poiană mai spune că pentru medicii care lucrează în weekend timpul unei gărzi este de trei zile, adică de vineri până duminică.

„O altă chestiune care necesită măsuri este creșterea excesivă a numărului de persoane care ajung în camerele de gardă din lipsa unităților medicale pe care persoanele cu afecțiuni mai puțin severe să le poată accesa, noaptea sau la sfârșitul săptămânii, mă refer aici la ambulatorii de specialitate sau centre de permanență”, afirmă Cătălina Poiană.

Medicii care fac gărzi au cerut demisia ministrului Alexandru Rafila

Întrebat de Europa Liberă care au fost măsurile luate pentru creșterea sumei alocate gărzilor, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune că, din 2023, plata pentru gărzile obligatorii s-a mărit la 500 de lei (brut) pentru o gardă și la 1.000 de lei (brut) pentru două gărzi.

„Problema e plata celorlalte gărzi, că se face la nivelul din 2018 al salariilor, dar asta ține de legislația muncii”, afirmă Rafila.

Medicii și Ministerul Sănătății au avut mai multe discuții în contradictoriu privind plata gărzilor în ultimii ani.

În martie 2025, la Craiova, ministrul Rafila a declarat că spitalele de urgență nu pot funcționa fără gărzi și că această obligație trebuie respectată.

„Nu poți să fii angajat al unui spital de urgență și să refuzi să faci gărzile”, a spus atunci Alexandru Rafila.

În replică, medicii urgentiști i-au trimis o scrisoare deschisă ministrului, prin care îi cereau demisia.

Medicii afirmau că măsurile adoptate în ultimii doi ani privind salarizarea în sistemul sanitar „nicicum nu au adus mari beneficii medicilor, ci doar asistenţilor medicali, care au obţinut creşteri salariale de 40%, faţă de creşterea de circa 13% acordată medicilor specialişti şi/sau primari”.

Medicii i-au transmis lui Alexandru Rafila că nu mai pot accepta ca orele de gardă făcute pe baza Contractelor Individuale de Muncă cu Timp Parţial să fie salarizate la 40% faţă de orele de gardă din norma de lucru.

Gărzile făcute de medici sunt plătite în funcție de pregătirea medicului și de spital.

De exemplu, în spitalele neclinice, o oră de gardă pentru un medic primar este plătită cu 22 de lei brut, iar în spitale clinice cu 28 lei brut/oră.

Dacă un medic e plătit cu 22 de lei brut/oră de gardă, va câștiga aproape 400 de lei brut pe o gardă de 18 ore, adică 260 de lei net.

Dacă un medic e plătit cu 28 de lei/oră, medicul va câștiga în jur de 500 de lei brut pe o gardă de 18 ore, adică 325 de lei net.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.