Un nou nume, extrem de puternic, ar putea fi adăugat pe lista companiilor interesate de preluarea Damen Mangalia: Rheinmetall.
„Rheinmetall este interesată de șantierul Damen Mangalia”, au confirmat pentru Europa Liberă înalte surse guvernamentale românești.
Cu 40.000 de angajați în 174 de locații din întreaga lume, cu o listă de comenzi de 52 de miliarde de euro și o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de euro în 2024, Rheinmetall este în plină dezvoltare. O parte din proiectele sale vizează industria românească.
Un posibil argument pentru preluarea șantierului din Constanța ar putea fi programul Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) – instrumentul financiar de împrumuturi prin care România va putea folosi aproape 17 miliarde de euro pentru modernizarea unor obiective militare. Una dintre discuții vizează și construcția de nave militare la Mangalia.
Banii din SAFE sunt împrumuturi pe termen lung, cu dobândă redusă, de maximum 3%, cu perioadă de grație de zece ani. Mai exact, fondurile vor fi atrase și cheltuite până la finalul lui 2030, dar vor fi rambursate de România abia începând cu 2035, într-un interval de 30 de ani.
„Vă rugăm să înțelegeți că, din principiu, nu facem comentarii cu privire la activitățile de fuziuni și achiziții”, a transmis un purtător de cuvânt al Rheinmetall, la solicitarea Europei Libere.
O eventuală venire a Rheinmetall la Mangalia nu ar debloca situația dificilă de aici, cel puțin pe termen scurt, sunt de părere sindicaliștii.
„Dacă preiau datoriile, da. Dar, dacă se așteaptă până vin fondurile pentru înzestrarea armatei, probabil anul viitor pe vremea asta ar putea demara lucrările”, a declarat Laurențiu Gobeajă, liderul sindicatului Navalistul din Damen Mangalia, pentru Europa Liberă.
Acesta spune că situația este „dramatică”, în contextul în care angajații au salariile plătite parțial, inclusiv din luna martie, iar numărul angajaților este în scădere.
„Ne e teamă că, dacă nu apare un investitor cât mai curând, intervine falimentul înainte de a se mai începe altceva”, mai spune Gobeajă.
Investițiile Rheinmetall în România
Pe 27 august 2025, Radu Miruță, ministrul Economiei, anunța că a fost definitivat cadrul contractual pentru realizarea unei investiții strategice la Victoria, în județul Brașov: o fabrică de pulberi pentru muniție, construită de la zero.
„Statul român, împreună cu Rheinmetall, va produce în România pulberea necesară industriei de apărare, atât pentru necesarul intern, cât și pentru întreaga regiune”, transmitea Miruță.
În valoare de 535 de milioane de euro, construcția va începe din 2026 și ar urma să fie gata după trei ani. Va oferi 700 de locuri de muncă directe în zonă și îi va asigura României materia primă necesară industriei de armament și un rol de jucător regional relevant în domeniu.
În vară, compania Rheinmetall a anunțat că filiala sa din România – Rheinmetall Munitions România – va produce în țară muniție de calibru mediu pentru infanterie și sisteme de apărare aeriană. Este vorba inclusiv despre proiectile de calibru de 155 de mm.
Compania germană a anunțat și înființarea unui Centru de Excelență Rheinmetall în România destinat transferului de know-how tehnic către angajații români.
Cu sediul în Mediaș, subsidiara Rheinmetall Automecanica SRL produce vehicule speciale, echipamente pentru camioane și remorci pentru piața civilă și militară. Pe lângă repararea vehiculelor logistice, în viitor vor fi întreținute aici și șasiurile sistemelor antiaeriene ale forțelor armate române.
Compania, în care Rheinmetall deține 72,5% din acțiuni prin Rheinmetall Landsysteme GmbH, are un centru de service în Satu Mare.
Interes – da, rezultate – ba
Pe 13 iunie 2025, șantierul Damen Mangalia era vizitat de reprezentanții Palumbo Group din Italia. Firma are unsprezece șantiere navale în Marea Mediterană și la Oceanul Atlantic.
Din aprilie, Palumbo Group era în tratative cu reprezentanții administratorului judiciar și cei ai Damen Mangalia, iar pe 13 iunie era a patra întâlnire la care au participat.
Nu s-a finalizat nimic.
Pe 10 aprilie 2025, Prabhat Jha, CEO al Mediterranean Shipping Company (MSC) Shipmanagement Limited, Limassol (Cipru), trimitea o scrisoare către Marcel Ciolacu, la acel moment prim-ministru, Marian Neacșu, viceprim-ministru, și Ilie Bolojan, pe atunci președintele interimar al României.
Documentul exprima interesul MSC pentru administrarea și operarea șantierului naval Mangalia.
Lider în domeniul transportului maritim, MSC are o divizie de transport cargo care operează peste 900 de nave, fiind cea mai mare linie de transport maritim de containere din lume.
Conglomeratul activează în peste 155 de țări și are peste 200.000 de angajați.
Nu s-a întâmplat nimic.
Surse din conducerea Ministerului Economiei au declarat pentru Europa Liberă că, pe lângă italienii de la Palumbo și MSC Group, și-au mai arătat interesul pentru șantierul românesc și turcii de la Desan, coreenii de la Hyundai sau chiar Daewoo, companie care a deținut șantierul în perioada 1997–2017, înainte de a fi preluat de Damen.
„Au fost cel puțin cinci companii din top 10 mondial cu care am purtat discuții, am purtat discuții inclusiv la nivel guvernamental și ulterior cu companiile, pentru că vorbim despre un proiect de anvergură și un centru important pentru Marea Neagră și pentru întreaga Europă. Adică nu vorbim doar despre un obiectiv strategic pentru România, ci pentru întreaga comunitate europeană”, a răspuns Bogdan Ivan, ministrul Economiei, la întrebarea Europei Libere câte companii și-au arătat interesul pentru preluarea Damen Mangalia.
Nu s-a finalizat nimic.
Noile datorii ale Damen Mangalia
Pe 19 iunie 2024, la solicitarea companiei-mamă, Damen Holding B.V., Damen Shipyards Mangalia intra în insolvență, iar CITR (casă de insolvență) era numită administrator judiciar provizoriu.
În total, conform raportului preliminar publicat în Buletinul Insolvenței, consultat de Europa Liberă, 147 de instituții și companii cereau aproape două miliarde de lei (400 milioane de euro).
Suma rămasă în prezent înscrisă în tabelul creditorilor este de puțin sub 200 milioane de euro.
De la momentul intrării în insolvență, șantierul a avut performanțe zero în materie de construcții navale noi și modeste la capitolul reparații.
A rostogolit, în schimb, un bulgăre tot mai mare al datoriilor curente, ajuns la finalul lui iulie 2025 la 161 de milioane de lei (32 milioane euro). Datele se regăsesc în ultimul raport de activitate întocmit de administratorul judiciar în procedura de insolvență, document consultat de Europa Liberă.
Cei mai mulți bani, 68 de milioane de lei, sunt taxe pe muncă. Urmează datoriile la fondul de garantare (38 milioane lei), furnizori – 30 de milioane, salarii (15 milioane de lei la sfârșitul lui iulie, 17 milioane, în prezent) sau datorii la bugetul statului – 8 milioane lei.
Motivul noilor datorii
„În ceea ce privește situația financiară a societății, arătăm faptul că, de la deschiderea procedurii insolvenței, societatea este pe pierdere și acumulează noi datorii, în principal datorită unui volum redus de activitate raportat la capacitatea șantierului”, motivează situația administratorul judiciar CITR SPRL.
Șantierul este gândit astfel ca 85% din capacitate să fie destinată producției, iar 15% – reparațiilor.
Reprezentanții CITR susțin că au purtat discuții cu diferite instituții bancare și non-bancare, fără succes.
„Instituțiile bancare au refuzat acordarea de finanțări, datorită stării de insolvență a societății și a dificultății financiare prin care aceasta trece”, spun reprezentanții CITR SPRL.
Soluții alternative de finanțare identificate sunt:
- o scrisoare de intenție din partea unui consorțiu de investitori privați, prin care se oferă finanțare destinată asigurării capitalului de lucru;
- disponibilitatea unei companii de investiții de a emite o scrisoare de garanție pentru restituirea avansurilor primite de la contractori.
„Demersurile de obținere a unei finanțări au fost demarate în considerarea unei cereri de execuție a unor lucrări de o valoare ridicată, pentru execuția de structuri petroliere off-shore, care ulterior au fost contractate către o societate concurentă cu DSMa, dar pentru care există premisa de a executa lucrări, în faza a doua a proiectului, estimată pentru a doua jumătate a anului 2026”, susțin reprezentanții CITR SPRL.
Cât privește prezentul, administratorul judiciar provizoriu caută noi contracte. Pe baza lor ar urma să fie întocmit planul de reorganizare, care să asigure achitarea integrală a datoriilor și a despărțirii concrete de Damen.
Cum a ajuns Damen Mangalia în insolvență și un impas al acțiunilor
Pe 9 noiembrie 2018, Damen Shipyard Group din Olanda (care deține și șantierul naval din Galați) prelua, de la statul român, 51% din șantierul de la Mangalia.
Fostul proprietar, compania sud-coreeană Daewoo, lăsa în urmă datorii de 730 de milioane de euro, iar proprietatea asupra șantierului revenea în proporție de 100% statului român.
Soluția găsită atunci pentru revitalizarea șantierului din Mangalia, unde se construiesc nave civile, a fost ca olandezii de la Damen să-și asume datoriile și să cedeze două procente statului român. Acesta era acționar la Mangalia prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai, controlat de Ministerul Economiei.
În schimb, statul român renunța la dreptul de preempțiune.
Pe baza acestui parteneriat cu statul român, Damen a furnizat finanţare, know-how, resurse specializate, precum şi clienţi şi contracte în vederea transformării şantierului din Mangalia într-unul competitiv pe piaţa europeană.
Aflat în insolvență, șantierul naval din Mangalia are o problemă dublă: i se cere să achite sute de milioane de euro, deși producția lui este mult redusă, iar jumătate din angajați sunt în șomaj tehnic.
Timp de cinci ani, șantierul a funcționat cu peste 1.500 de angajați.
În iunie 2023, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență care schimba regulile privind modul de conducere a companiilor la care statul era acționar majoritar.
Până atunci, trebuia să numească pe baze profesionale conducerea, cu excepția unor companii de interes național, printre care se număra și Damen Shipyard Mangalia, care își numeau singure conducerile.
Potrivit noii ordonanțe, urma ca statul român, mai precis Guvernul, să-i numească și pe șefii Șantierului Naval Mangalia.
În august 2023, Damen susținea că noua lege a anulat cadrul juridic pe baza căruia funcţiona asocierea cu statul român în ceea ce priveşte șantierul din Mangalia.
„Cadrul juridic care se aplică în prezent încalcă condiţiile oferite, agreate şi garantate în favoarea Damen de către stat”, a transmis compania la acel moment.
Compania olandeză a mai spus atunci că schimbarea legii venea după mai bine de trei ani de la alte blocaje în procesul decizional, timp în care nu a primit niciun alt tip de ajutor, implicare sau finanţare din partea statului român.
Drept urmare, în lipsa unei soluții, Damen anunța că se retrage în 2024 de la conducerea șantierului sau cerea să-i fie redate cele două procente oferite anterior statului român.
Nu s-a întâmplat acest lucru, iar pe 19 iunie 2024 era declarată insolvența.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
