94 de oameni – cercetători, muzeografi și personal tehnic – lucrează la Institutul Național de Geologie, care are în subordine Muzeul Geologic Național și Observatorul Geomagnetic Național Surlari.
73 sunt angajați cu contract de muncă, iar restul sunt colaboratori. Subvenția totală de la bugetul de stat pentru institut este de 7 milioane de lei/an ( aproximativ 1,4 milioane de euro).
Până luni, pe 16 iunie, Institutul nu primise banii pentru anul 2025.
În urma relatării din presă despre posibilitatea ca muzeul să se închidă, Ministerul Educației și Cercetării, de care aparține în prezent Institutul, a emis un ordin prin care transferă către instituție 2,8 milioane de lei.
Anca Isac, director general la Institutul Național de Geologie, spune că, de fapt, ministerul a dat ordin pentru toate cele „aproximativ 17 instalații de interes național și probabil că tot cam atâtea institute naționale de cercetare-dezvoltare”. Adică nu numai pentru geologie.
În afară de Institutul Geologic, România mai are și alte institute în domeniu, precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină — GeoEcoMar sau Institutul de Geografie al Academiei Romane — IGAR Mediu.
Instalațiile și Obiectivele Speciale de Interes Național sunt infrastructuri sau obiective, definite ca atare prin lege, care sunt considerate esențiale pentru funcționarea și securitatea statului, având un impact semnificativ asupra economiei, apărării, sau altor domenii strategice.
Acestea pot include rețele de transport, sisteme de energie, instalații de producție sau cercetare de importanță strategică.
Exemplu de instalație: Observatorul Geomagnetic Național Surlari.
„Pentru ca noi să putem să menținem Muzeul Geologic Național și Observatorul Geomagnetic Național Surlari în stare de funcționare, astfel încât ele să fie niște platforme de cercetare științifică și tehnologică, statul s-a angajat să ne finanțeze cu o părticică din necesarul pe care îl avem noi (n.r. - restul banilor vin din proiecte și regie proprie gen vânzare de bilete).
Bugetul nostru anual ar trebui să fie de de 7 milioane de lei pe an (1,4 milioane de euro), în urma unor evaluări de standarde de cost pe care tot ei le-au făcut. Dar n-am văzut niciodată acele 7 milioane de lei. În ultimii cinci-șase ani aceste fonduri au scăzut sistematic.
Noi, prin acest ordin semnat ieri (n.r. luni), am primit pentru tot anul, pentru cele două instalații (Muzeul de Geologie si Observatorul Surlari -n.r.), 2.800.000 lei”, spune Anca Isac.
Din acești bani, institutul trebuie să plătescă paza pentru colecțiile mineralogice, petrografice și paleontologice, precum și facturile la energia electrică și internet, plus salariile restante de trei luni.
„Fondul de salarii este 940.000 lei, salariul mediu este de 9.000 lei brut. Iar pentru asistenții începători e și mai puțin – 7.000 lei brut, ceea ce înseamnă aproximativ 3.800 lei net. Legea mă obligă să dau salarii la toată lumea. Eu nu pot să dau salariu celui de la instalații( n.r. Observatorul Geomagnetic) și să nu-i dau salariul celuilalt – de la muzeu”, spune Anca Isac.
Întrebată dacă întârzierea transferării subvenției are legătură cu recenta evaluare a instituțiilor de cercetare anunțată pe 3 iunie de Ministerul Educației și Cercetării, Anca Isac spune că Institutul de Geologie a trecut și anul trecut printr-un astfel de proces.
„Să facă evaluare. Noi am trecut anul trecut printr-o evaluare, 17 institute au trecut de fapt. Foarte bine, mai vreți o evaluare? Mai faceți o dată. Dar ce așteptări au? Când eu n-am bani să le plătesc taxele de de publicații?”, spune Anca Isac.
Din cei 2,8 milioane de lei dați prin ordin de minister, insitutul va plăti salariile restante de trei luni și facturile: „noi suntem în urmă cu trei salarii – ceea ce înseamnă 2,7 milioane lei. Hai să zicem că ajungem cu plățile la zi, dar suntem aproape de 1 iulie. Ce facem în rest?”, spune Anca Isac.
Directoarea Muzeului Geologic Național, Raluca Bălășcuță, spune că nu va închide muzeul, deși banii trimiși de minister sunt încă doar pe hârtie în prezent.
„Mai durează până pleacă de la minister, se duc la autoritate, apoi de la autoritate la trezorerie, iar până când trezoreria îi va vira în conturile institutelor de cercetare mai durează puțin. Sumele respective vor asigura probabil plata unui salariu, a restanțelor la furnizor, la întreținere, mentenanță. Noi trebuie să plătim ce n-am plătit timp de șase luni de zile”, spune Raluca Bălășcuță, director interimar la Muzeul Național de Geologie.
Muzeul Geologic are opt angajați permanenți și opt temporari.
„În momentul de față am trei muzeografi, restul sunt personal. Unii sunt cercetători care au și atribuții de muzeografie în fișa postului, pentru că cercetătorii sunt mineralogi și paleontologi, deci sunt niște specialiști care fac și asta”, spune Raluca Bălășcuță.
Muzeul Geologic din București – care aparține de Institutul Geologic al României, care îl finanțează din subvenția primită de la Ministerul Educației – este unul din cele mai vechi muzee ale României.
A fost fondat în anul 1892 de Regele Carol I și redeschis publicului în 1990, în clădirea Institutului Geologic al României, situată în vecinătatea Guvernului României (clădirea în care se află în prezent muzeul este construită între 1906 și 1907, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu).
Muzeul are o expoziție permanentă formată din 14 expoziții de bază și conține aproximativ 7.700 exponate din totalul de 70.000 de mostre aflate în colecțiile științifice ale muzeului. Este vizitat de aproximativ 2.000 de vizitatori pe lună, iar într-un weekend aglomerat intră cam 200-300 de vizitatori, în majoritate elevi.
Autoritatea Națională de Cercetare anunță controale
Luni după amiază, Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, a comunicat pe Facebook că „Institutul Geologic a beneficiat deja de plata a 60% din suma aferentă anului 2025, considerăm că nu există o justificare pentru neplata salariilor pe lunile martie – iunie”.
ANC a spus că „în luna iunie 2025 a fost aprobat și ordinul de ministru pentru finanțarea programului Instalații și Obiective Speciale de Interes Național”, dar nu a precizat că de fapt ordinul a fost semnat pe 16 iunie.
Autoritatea Națională pentru Cercetare a spus că va face acțiuni de verificare a modului de utilizare a fondurilor publice alocate la Institutul Geologic al României.
Pe 3 iunie, ministrul Educației Daniel David a solicitat Autorității Naționale pentru Cercetare să pornească procesul de evaluare a tuturor institutelor din sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI).
„Așadar, am început o evaluare ce va duce apoi la reorganizarea arhitecturii și mecanismelor fundamentale ale sistemului național de CDI, arhitectură sănătoasă în care vom putea apoi implementa mecanisme specifice sănătoase”, afirma ministrul Daniel David într-un comunicat de presă.
Institutul Geologic spune că banii primiți în aprilie 2025 sunt pentru anul trecut
În replică la comunicatul ANC, Institutul Geologic al României a făcut precizarea, tot pe Facebook, că bugetul trimis prin Programul Nucleu (n.r. - Programul Nucleu este un program național de cercetare-dezvoltare implementat de institutele din România) în luna aprilie 2025 (adică cele 3,582 mlioane de lei despre care vorbește ANC) reprezintă de fapt 64% din bugetul total alocat anul trecut (n.r. care a fost de 5,569 milioane de lei).
Geologii mai spun că doar valoarea cheltuielilor pentru funcționarea Instalațiilor și Obiectivelor Speciale de Interes Național, pe perioada ianuarie-aprilie a fost de 1,127 milioane de lei, care reprezintă, în mare, parte facturi de pază și utilități strict necesare funcționării pe lângă aproape 5 milioane lei pentru salariile din aceeași perioadă.
Întregul buget pentru cercetare al României pentru 2025 este 9.148.957.000 lei – 0,17% din PIB, cu mult sub 1% din PIB, cât au promis aproape toate guvernele după adoptarea legii educației din 2011.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
